Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
„hispanicul” Alexandru Cior`nescu; fra]ii Haig [i Ar[avir Acterian; Barbu Brezianu [i Alexandru Paleologu; scriitorii Octavian Paler (care depune m`rturie c` „Spiru Haret” „era liceul cel mai simandicos din vremea aceea. Erau acolo numai fii de mini[tri, de mari boieri, de mari industria[i. Aproape to]i colegii mei din clas` [tiau fran]uze[te de-acas`, aveau lec]ii de pian”), respectiv Ioana Diaconescu, Bedros Horasangian sau „americanul” Petru Popescu; istoricii Alexandru Elian, Dan Amedeu L`z`rescu, Paul Cernovodeanu, Dan Berindei („coleg de banc`”), Matei Cazacu; Dan ßafran – nepotul marelui Rabin de România [i Geneva, Alexandru ßafran; ori Ion Iliescu [i Andrei-Gabriel Ple[u. (În 1958, câ]iva dintre „spiri[ti” se întâlneau la New-York – St. Fischer-Gala]i, Mircea Eliade, cei doi fii ai fostului ministru [i frunta[ na]ional-liberal C. Alim`ni[teanu – unul dintre ei, administrator al unui hotel –, George Mindeu, Alexandru Edeleneau.) Sosit în Lumea Nou`, tân`rul bucure[tean î[i va finaliza studiile liceale [i va fi admis la cea mai înalt` [i exigent` institu]ie de înv`]`mânt superior de aici, totodat` cea mai veche din Statele Unite (dateaz` din 1636 – contemporan`, prin urmare, cu genera]ia „p`rin]ilor pelegrini” de pe Mayflower sau, în spa]iul nostru, cu domniile, bogate în realiz`ri culturale, ale lui Matei Basarab [i Vasile Lupu); este vorba de prestigioasa Harvard University – care-i confer` studiosului s`u absolvent nu doar licen]a, în 1945, dar [i doctoratul, patru ani mai târziu. Dar, nota bene, licen]a avea s` fie în Chimie („n-am în]eles nimic din Chimie”), motiva]ia tân`rului bucure[tean fiind c`, la cuno[tin]ele de atunci în limba englez`, la sosirea pe P`mântul F`g`duin]ei, aceast` specializare tehnic` îi conferea o mai lesnicioas` în]elegere a unor cursuri superioare. Destinul a f`cut, îns`, ca la 6 iulie 1943 (ziua [i luna acord`rii, 66 de ani mai târziu, a distinc]iei academice de la Constan]a...) s` se petreac` o întâmplare – fericit` de dou` ori: în plan familial, o va cunoa[te, în acea zi, pe Anne Pratt (cu care se va c`s`tori în 1951; vor avea dou` fete), ce urma cursuri de literatur` anglo-francez`, descendenta unei vechi familii de bostonieni; iar drept consecin]` direct`, respectiv în plan profesional – proasp`tul licen]iat („Bachelor of Science”) se va îndrepta spre studiul Istoriei: „voiam s` am cursuri comune cu ea (viitoarea so]ie – n.n.”). La Harvard, tân`rul Stephen va audia prelegerile unor cunoscu]i profesori, precum Myron Piper Gilmore (n. 1910) – specialist în Rena[tere [i Reform`, autor al unor volume precum The World of Humanism (1958, cu edi]ie în limba francez`), Humanists and Jurists: Six Studies in the Renaissance (1963), Argument from Roman law in political thought. 1200-1600 (1967); ori Robert Pierpont Blake (1886-1950), promotor al studiilor nord-americane de bizantinologie, deschiz`tor de drumuri [i în cercetarea istoriei culturii armene. Înc` din timpul studen]iei, Stephen Fischer-Gala]i va manifesta interes pentru istoria sud-estului european, fiind primul student care î[i va da doctoratul, dup` 1941, cu un subiect focalizat pe aceast` zon` a continentului nostru – doctorat sus]inut în 1949 ([i teza publicat` imediat, în seria Harvard History Monographs. No. 43). Viitorul specialist în rela]iile interna]ionale [i în ansamblul vie]ii secolului al XX-lea a Sud-Estului european este, din faza de acumulare [i structurare a personalit`]ii [tiin]ifice, posesorul unei document`ri istorice temeinice, care, tocmai prin extensia cadrului temporal, a dat, în timp, temeinicia în expertiza sa de specialist recunoscut al problematicilor lumii r`s`ritene din a doua jum`tate a acestui veac. Astfel, prin incitanta lucrare Ottoman Imperialism and German Protestantism. 1521-1555, ap`rut` în 1959, profesorul Stephen EX PONTO NR.3, 2009 187
EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala]i î[i va developa realele calit`]i de cercet`tor, puse în eviden]` [i pân` atunci prin studiile publicate în exigente reviste de specialitate (primul studiu, The Soviet Regime and the Universities, dateaz` din 1945 [i a fost publicat în „Harvard Educational Review”) – scrupulozitate în documenta]ie, suple]e în abordarea analitic`, expunere în spiritul logicii istorice [i fluen]` în relevarea faptelor, în reconstituirea unor complexit`]i social-politice de la începuturile modernit`]ii în care impactul interferen]elor intereselor Marilor Puteri ale timpului se cereau a fi deslu[ite, post-factum, cu ustensilele istoricului de meserie. Acest exerci]iu, de descifrare, într-un timp îndep`rtat al Istoriei, a unor resorturi ce c`l`uzesc ac]iunile marilor actori pe scena mondial`, în conexare îns` [i cu cel al afirm`rii intereselor statelor ori popoarelor „mici” – respectiv, a na]iunilor care începeau s` se configureze ca atare –, trebuie s` fi fost deosebit de util celui c`ruia, mai târziu, Administra]ia de la Casa Alb` îi va solicita expertiza în planul cunoa[terii realit`]ilor Lumii Est-Europene. R`mânând în acela[i plan al ariilor tematice ale profesorului Stephen Fischer-Gala]i, este de relevat constanta preocup`rilor circumstan]iate spa]iului istoric al Balcanilor, materializat` în studii dedicate lumii otomane [i cre[tine sau în volume de sine st`t`toare; a[a este Man, State and Society in East European History, volum (coordonat de domnia sa) ap`rut în 1970, sau importanta monografie The Balkan Revolutionary Tradition – scris` în colaborare cu cunoscutul balcanist Dimitrie Djordjeviæ, totodat` bun prieten al s`u –, dedicat` acestui complex [i fr`mântat istorice[te spa]iu al Europei, lucrare ap`rut` la prestigioasa editur` new-york-ez` Columbia University Press în 1981 ([i cu edi]ie japonez`, în anii ’90). S` mai amintim, aci – mai ales pentru folosul tinerelor genera]ii, de ast`zi, de slujitori ai muzei Clio –, înc` o tr`s`tur` a istoricului autentic, de travaliu [i onestitate, de echilibru [i lipsit de prejudec`]i care este omul de [tiin]` Stephen Fischer-Gala]i: anume, studierea aprofundat` – al`turi de folosirea unor izvoare inedite – a surselor istorice publicate, relevarea contribu]iilor predecesorilor ilustrând nu doar scrupulozitatea document`rii ci [i respectul fa]` de înainta[i [i colegi. (Extrapolând, aceasta este o tr`s`tur` de caracter ce avea s` se dovedeasc` de-a lungul anilor, cum vom sublinia mai departe, atât de fructuoas` pentru istoricii [i mediile culturale române.) Acest apel la cunoa[terea bibliografic`, [i ilustrarea ei ca atare, va fi concretizat în extrem de utile, la vremea elabor`rii [i tip`ririi lor, instrumente de lucru, studii [i volume – cum sunt Slavic-Rumanian Realations in Modern Rumanian Historiography (studiu; 1953), Fifteen Years of Rumanian Historiography. 1947-1962 (studiu; 1963), Rumania. A Bibliographic Guide (1963) [i Twentieth Century Europe. A Documentary History (1967), The Continuation of Nationalism in Romanian Historiograhy (studiu; 1978), The Romanian-American Press as a Source of Information on Romania (studiu; 1982); [.a. Spa]iul istoric românesc a reprezentat pentru profesorul american n`scut la Bucure[ti o preocupare ce se va dovedi fast` pentru ansamblul istoriografiei nord-americane circumstan]iat` românisticii; ca [i, în alt plan, al rela]iilor dintre istoricii români [i americani. Dup` cum [i în înse[i redimensionarea opticii liderilor de la Washington asupra României – reconfigurare benefic` pentru statul [i poporul nostru, în stadiul [i contextul istoric dat –, la finele deceniului al [aptelea, aportul fostului elev de la Liceul „Spiru Haret” nu avea s` fie deloc de neglijat. Sunt aspecte care, credem, au fost luate în considerare atunci când, în semn de recunoa[tere a meritelor [i a personalit`]ii profesorului
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.3, 2009 136 reveria sun
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.3, 2009 138 zarea spiri
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.3, 2009 140 Paul Ricoeu
- Page 149 and 150: (ma corne fosse da ieri) una servet
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201 and 202: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
188<br />
Fisher-Gala]i î[i va developa realele calit`]i de cercet`tor, puse în eviden]` [i<br />
pân` atunci prin studiile publicate în exigente reviste de specialitate (primul<br />
studiu, The Soviet Regime and the Universities, dateaz` din 1945 [i a fost<br />
publicat în „Harvard Educational Review”) – scrupulozitate în documenta]ie,<br />
suple]e în abordarea analitic`, expunere în spiritul logicii istorice [i fluen]` în<br />
relevarea faptelor, în reconstituirea unor complexit`]i social-politice de la începuturile<br />
modernit`]ii în care impactul interferen]elor intereselor Marilor Puteri<br />
ale timpului se cereau a fi deslu[ite, post-factum, cu ustensilele istoricului<br />
de meserie. Acest exerci]iu, de descifrare, într-un timp îndep`rtat al Istoriei,<br />
a unor resorturi ce c`l`uzesc ac]iunile marilor actori pe scena mondial`, în<br />
conexare îns` [i cu cel al afirm`rii intereselor statelor ori popoarelor „mici”<br />
– respectiv, a na]iunilor care începeau s` se configureze ca atare –, trebuie<br />
s` fi fost deosebit de util celui c`ruia, mai târziu, Administra]ia de la Casa Alb`<br />
îi va solicita expertiza în pl<strong>anul</strong> cunoa[terii realit`]ilor Lumii Est-Europene.<br />
R`mânând în acela[i plan al ariilor tematice ale profesorului Stephen<br />
Fischer-Gala]i, este de relevat constanta preocup`rilor circumstan]iate<br />
spa]iului istoric al Balcanilor, materializat` în studii dedicate lumii otomane [i<br />
cre[tine sau în volume de sine st`t`toare; a[a este Man, State and Society<br />
in East European History, volum (coordonat de domnia sa) ap`rut în 1970,<br />
sau importanta monografie The Balkan Revolutionary Tradition – scris` în<br />
colaborare cu cunoscutul balcanist Dimitrie Djordjeviæ, totodat` bun prieten<br />
al s`u –, dedicat` acestui complex [i fr`mântat istorice[te spa]iu al Europei,<br />
lucrare ap`rut` la prestigioasa editur` new-york-ez` Columbia University<br />
Press în 1981 ([i cu edi]ie japonez`, în anii ’90). S` mai amintim, aci – mai<br />
ales pentru folosul tinerelor genera]ii, de ast`zi, de slujitori ai muzei Clio –,<br />
înc` o tr`s`tur` a istoricului autentic, de travaliu [i onestitate, de echilibru [i<br />
lipsit de prejudec`]i care este omul de [tiin]` Stephen Fischer-Gala]i: anume,<br />
studierea aprofundat` – al`turi de folosirea unor izvoare inedite – a surselor<br />
istorice publicate, relevarea contribu]iilor predecesorilor ilustrând nu doar<br />
scrupulozitatea document`rii ci [i respectul fa]` de înainta[i [i colegi. (Extrapolând,<br />
aceasta este o tr`s`tur` de caracter ce avea s` se dovedeasc`<br />
de-a lungul anilor, cum vom sublinia mai departe, atât de fructuoas` pentru<br />
istoricii [i mediile culturale române.) Acest apel la cunoa[terea bibliografic`, [i<br />
ilustrarea ei ca atare, va fi concretizat în extrem de utile, la vremea elabor`rii<br />
[i tip`ririi lor, instrumente de lucru, studii [i volume – cum sunt Slavic-Rumanian<br />
Realations in Modern Rumanian Historiography (studiu; 1953), Fifteen<br />
Years of Rumanian Historiography. 1947-1962 (studiu; 1963), Rumania. A<br />
Bibliographic Guide (1963) [i Twentieth Century Europe. A Documentary<br />
History (1967), The Continuation of Nationalism in Romanian Historiograhy<br />
(studiu; 1978), The Romanian-American Press as a Source of Information on<br />
Romania (studiu; 1982); [.a.<br />
Spa]iul istoric românesc a reprezentat pentru profesorul american n`scut<br />
la Bucure[ti o preocupare ce se va dovedi fast` pentru ansamblul istoriografiei<br />
nord-americane circumstan]iat` românisticii; ca [i, în alt plan, al rela]iilor dintre<br />
istoricii români [i americani. Dup` cum [i în înse[i redimensionarea opticii<br />
liderilor de la Washington asupra României – reconfigurare benefic` pentru<br />
statul [i poporul nostru, în stadiul [i contextul istoric dat –, la finele deceniului<br />
al [aptelea, aportul fostului elev de la Liceul „Spiru Haret” nu avea s` fie deloc<br />
de neglijat. Sunt aspecte care, credem, au fost luate în considerare atunci<br />
când, în semn de recunoa[tere a meritelor [i a personalit`]ii profesorului