Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
182
„dar aceasta – constata Le Rougetel – în mod în]elept, nu a luat în seam`
propunerea.” 57
Dictatul de la Viena din 30 august 1940 a stat în aten]ia presei britanice mai
multe zile. Agen]ia de [tiri „Reuter” din Londra ar`ta la 30 august: „Guvernul
român a fost pus în fa]a ultimatumului de a accepta arbitrajul Germaniei [i
al Italiei; l`sat` f`r` nici un prieten spre care s-ar fi putut întoarce, România
s-a aplecat în fa]a inevitabilului, delega]ii ei c`p`tând instruc]iuni pentru a
accepta termenii dicta]i de arbitrii. Aceste condi]ii dau Ungariei tot ceea ce
ceruse, adic` 19000 mile p`trate din teritoriu declarat [i în prezent locuit în
majoritate de români. Lipsit` [i de Basarabia, nordul Bucovinei [i Dobrogea
de sud, România este acum aproape în grani]ele sale din 1912...” 58
La 31 august 1940, într-o emisiune în limba român`, Radio Londra, prin
vocea lui R. Seton-Watson, sublinia: „România sufer` azi o grav` [i nedreapt`
ciuntire”, consemnând c` Transilvania reprezint` vatra românismului, autorul
aprecia c` „Germania [i Italia vor s` pl`teasc` cu bani [i teritoriu românesc o
politic` de recuno[tin]` pentru atitudinea politic` trecut`, prezent` [i viitoare
a Ungariei.” 59
În ceea ce prive[te reac]ia autorit`]ilor britanice fa]` de dictatul de la
Viena [i fa]` de cedarea Cadrilaterului, ea s-a manifestat prin lu`ri de pozi]ie
a principalilor responsabili ai politicii externe a Marii Britanii. Astfel, lordul
Halifax f`cea urm`toarea declara]ie în Camera Lorzilor, la 5 septembrie 1940:
„Îmi permit a explica Camerei Lorzilor atitudinea pe care guvernul britanic o
adopt` cu privire la aranjamentul ungaro-român, precum [i alte aranjamente
încheiate în mod silit, prin constrângere, în decursul acestui r`zboi. Precum
Domniile Voastre [ti]i, guvernul britanic nu a urm`rit niciodat` o politic` bazat`
pe adeziunea rigid` la status-quo. Dimpotriv`, a dat sprijinul s`u principiului în
virtutea c`ruia s-ar favoriza o modificare a statu-quo-ului sub condi]ia expres`
îns` c` o astfel de modificare s` fie just` [i echitabil` [i s` se fi ajuns la ea
prin negocieri [i conven]iuni, duse [i încheiate în mod liber [i pa[nic, de p`r-
]ile interesate, adic` f`r` agresiune [i f`r` constrângere. Din aceste motive,
guvernul britanic prive[te cu satisfac]ie convorbirile care s-au ]inut timp de
câteva s`pt`mâni între România [i Bulgaria cu privire la chestiunea Dobrogei
de Sud. La data de 31 august, s-a anun]at c` România ar fi consim]it în
principiu la cesiunea acestui teritoriu în limitele sale din anul 1912 [i guvernul
britanic sper` c` aceste convorbiri vor duce la solu]ionarea definitiv` [i amical`
a acestei probleme. Din principiul enun]at mai sus rezult` îns` c` nu putem
accepta aranjamentul la care s-a ajuns cu privire la diferendul ungaro-român
în privin]a Transilvaniei, deoarece acest aranjament este rezultatul unui dictat
impus României în mod silit de c`tre puterile Axei prin constrângere. Guvernul
britanic nu va recunoa[te schimb`rile de ordin teritorial survenite în decursul
acestui r`zboi decât numai dac` acestea au fost consim]ite în mod cu totul
liber de c`tre toate p`r]ile interesate.” 60
La rândul s`u, Primul Ministru W. Churchill declara: „Niciodat` nu am
fost satisf`cut de felul cum a fost tratat` Ungaria dup` r`zboiul trecut. Nu
avem de gând s` recunoa[tem vreuna din schimb`rile teritoriale care se fac
în timpul r`zboiului, afar` de acelea ce s-ar produce cu liberul consim]`mânt
[i bun`voin]a p`r]ilor interesate.” 61 .