Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

loc balcanic. Consecin]ele ac]iunii întreprinse de ru[i ar trebui, atât cât se
poate aprecia azi, s` fie primite în mod favorabil în Balcani.” 52
Sindromul inferiorit`]ii [i izol`rii totale a determinat guvernul de la Bucure[ti
s` refuze modelul finlandez [i s` opteze pentru o solu]ie aparent
pragmatic` ce garanta, pe moment, men]inerea intact` a for]elor armate [i
continuitatea statal`. 53 Acest lucru nu îl va feri de noi presiuni [i ced`ri teritoriale.
În memoriile sale Gheorghe T`t`r`scu afirm` c` în luarea deciziei
de cedare pe lâng` informa]iile furnizate de ßeful Statului Major Român,
generalul Florea ¥enescu, au contat [i informa]iile furnizate de c`tre un ofi]er
britanic. „Cu câteva zile mai înainte (de primirea ultimatumului n.n.), afirm`
fostul prim ministru al României, [i suveranul [i eu, primiser`m vizita unui
ofi]er britanic care fusese câ]iva ani de-a rândul pe lâng` misiunea militar`
britanic` din Moscova, [i care ne aducea informa]iuni importante asupra puterii
militare sovietice, atât sub raportul materialului, cât [i sub raportul instruc]iei
prezentându-le ca extraordinare.” 54 În ceea ce prive[te problema garan]iilor
anglo-franceze din aprilie 1939 T`t`rescu arat` cât se poate de clar: „Aceste
garan]ii deveniser`, de altfel, inoperante fa]` de o agresiune rus` înc` din
ianuarie 1940, când guvernul român a fost în[tiin]at oficial c`, împotriva unui
atac sovietic, asisten]a franco-britanic` nu putea fi pus` în mi[care decât în
condi]iuni care erau ini]ial irealizabile.” 55 Pierderea Basarabiei [i Bucovinei de
Nord afectau grav prestigiul politic al României, relansau preten]iile ungare [i
bulgare [i determinau guvernul T`t`rescu s` adânceasc` [i mai mult politica
de apropiere fa]` de Germania.
La sfâr[itul lunii august situa]ia României se ar`ta a fi deosebit de grea.
Într-un studiu întocmit de Sec]ia de opera]ii din Marele Stat Major din 26 august
1940 asupra situa]iei politico-militare se sublinia completa izolare a ]`rii [i lipsa
sprijinului material [i politic al oric`rei puteri str`ine. Ea se afla în situa]ia de
a fi atacat` cu certitudine, simultan, de c`tre sovietici [i unguri, deci la frontierele
de Vest, Nord [i Est, [i de c`tre bulgari „care vor c`uta s` speculeze
situa]ia noastr` grea”. Ca posibilit`]i de ap`rare, studiul M. St. M. nu vedea
decât una singur`: „ap`rarea Ardealului cu totalitatea for]elor consim]ind la
nevoie o simpl` acoperire pe restul frontierelor [i deci pierderea eventual` a
Moldovei, Dobrogei, [i chiar la pierderea Munteniei [i Banatului.” 56
Diploma]ia britanic` a acordat o aten]ie deosebit` evenimentelor politice
de la sfâr[itul lunii august [i începutul lui septembrie 1940. Astfel, Le Rougetel
a informat, în ultimele zile ale lui august 1940, Foreign Office-ul asupra
situa]iei interna]ionale grave a României. La 29 august, el anun]a c`, dup`
întreruperea negocierilor cu Ungaria au circulat [tiri privind un nou ultimatum
sovietic [i c` la frontier` au fost incidente soldate cu o sut` de victime. Diplomatul
britanic, apreciind c` sovieticii colaborau în continuare cu germanii, nu
excludea posibilitatea unor ac]iuni independente din partea Moscovei. Mai
mult, situa]ia încordat` a raporturilor româno-sovietice poate „s`-i determine
pe români s` aib` o atitudine favorabil` cererilor teritoriale ale Ungariei”.
Cât prive[te crearea unei Transilvanii autonome, sub protec]ia german`, ca
rezultat al unei medieri a Reich-ului, el o excludea. În caz afirmativ, Le Rougetel
socotea c` guvernul sovietic s-ar fi sim]it obligat ca, în foarte scurt timp,
s` ocupe Moldova [i versantul estic al Carpa]ilor. Cât prive[te o presiune a
Moscovei asupra Bucure[tilor, în problema raporturilor româno-bulgare, nu o
credea posibil`. În schimb se cuno[tea faptul c` U.R.S.S. anun]ase Sofia c`
va accepta o frontier` comun` dac` Bulgaria î[i va însu[i întreaga Dobroge
EX PONTO NR.3, 2009
181