Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
180
Reichului sf`tuia Moscova, s` fac` totul pentru o rezolvare pa[nic` cu conducerea
român` în problema Basarabiei. 48
Ribbentrop prevenea pe sovietici c` Germania avea interes ca România
s` nu devin` teatru de r`zboi. De asemenea, Schullenburg i-a comunicat lui
Molotov c` renun]area la Bucovina ar favoriza rezolvarea pa[nic` a problemei.
La 26 iunie, Molotov a comunicat lui Schullenburg c` partea sovietic` a hot`rât
s`-[i limiteze cererile la partea de nord a Bucovinei cu ora[ul Cern`u]i. La
remarca lui Schullenburg c` o rezolvare a problemei s-ar g`si mai u[or dac`
s-ar înapoia tezaurul României, Molotov a refuzat motivând c` România „a
exploatat destul Basarabia.” 49
Ministrul de externe român, Ion Gigurtu, îngrijorat de masivele concentr`ri
sovietice, a avut la 25 iunie o discu]ie cu Fabricius c`ruia i-a declarat c`
datorit` st`rii armatei [i lipsei de avioane [i pilo]i preg`ti]i orice rezisten]` era
lipsit` de sens. De aceea, România se pronun]a pentru tratative. F`r` îndoial`
c`, în condi]iile în care rela]iile sovieto-germane erau foarte strânse în acel
moment declara]ia lui Gigurtu era o gaf` care a pus România într-o pozi]ie de
inferioritate într-un moment când criza sovieto-român` se apropia de apogeu.
Atât guvernul german cât [i cel italian au comunicat la Bucure[ti c` este „în
interesul Europei s` se evite cu orice pre] un conflict armat cu URSS.” 50
Dup` primirea ultimatumului sovietic la 27 iunie 1940, Hoare a comunicat
Foreign Office-ului detalii despre acest document. Ministrul britanic la Bucure[ti
caracteriza r`spunsul guvernului român drept conciliator în ton, de[i în nici un
caz o acceptare deplin`. A doua zi, dup` acceptarea ultimatumului, V.V. Tilea
s-a prezentat la Foreign Office [i a specificat c` r`spunsul României a fost
scurt, sugerând dorin]a p`r]ii române de a discuta propunerile sovietice. Tilea
a apreciat c` în final Bucure[tii au cedat la amenin]area cu for]a, în condi]iile
în care guvernele consultate anterior au recomandat o în]elegere pa[nic`. El
[i-a exprimat temerea ca România s` nu aib` aceea[i soart` ca Polonia, dar
în sens invers, invadat` de sovietici, mai întâi, [i de germani, la urm`. Telegramele
expediate de la Bucure[ti, de Hoare, în leg`tur` cu ultimatumul, au
fost atent analizate de Foreign Office. Anali[tii britanici intuiau c` pasul s-a
f`cut în în]elegere cu Germania [i Italia [i c`, „din punctul nostru de vedere
egoist”, aceast` ocupare a Basarabiei, dac` r`mâne limitat` la acel teritoriu,
nu schimb` prea mult situa]ia actual`. Situa]ia în care ajunsese România
era privit` ca inevitabil`, iar reac]iile Ungariei [i Bulgariei aveau desigur un
interes imediat. Concluzia unui alt diplomat britanic, Nichols, era c` Puterile
Axei vor încerca pentru moment s` re]in` atât Sofia, cât [i Budapesta, din
ac]iunile lor împotriva României. Pentru guvernul de la Londra ap`rarea integrit`]ii
României era necesar` numai în m`sura în care aceasta ar fi putut
servi, într-un fel sau altul, intereselor britanice. Or, dup` declan[area celui
de-al doilea r`zboi mondial pentru Marea Britanie ar fi fost chiar indicat` înaintarea
U.R.S.S. spre Balcani, deoarece, în acest fel, s-ar fi ajuns la un conflict
germano-sovietic. 51 De altfel, în nota scris` de Churchill la 21 septembrie
1939 pentru Cabinetul de R`zboi, care a fost acceptat` de acesta, devenind
Planul politic al Marii Britanii pentru Sudul [i Sud-estul Europei, se ar`ta: „S-ar
putea ca Rusia s` ia României, Basarabia. Aceasta nu ar atinge neap`rat
interesele noastre majore, care sunt de a stopa invazia german` spre Estul
[i Sud-estul Europei. România… ar trebui s` se socoteasc` fericit` dac` iese
din acest r`zboi nepierzând decât Basarabia [i Sudul Dobrogei pe care ar
trebui s`-l cedeze de bun`voie Bulgariei. Aceasta ar permite formarea unui