Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

puteri. Ei au trebuit s` accepte eviden]a c` politica extern` a anilor ‘20 [i a
începutului anilor ‘30, care se bazase pe un sistem de alian]e, sprijinit de
Fran]a, [i pe aderarea la sistemul securit`]ii colective, nu mai putea ap`ra
frontierele României.
Succesele militare germane din prim`vara anului 1940 au fost receptate cu
îngrijorare de opinia public` [i de guvernul român care a fost pus în situa]ia de
a se adapta noilor realit`]i. În aceste condi]ii a avut loc Consiliul de Coroan`
din 28 mai care a decis ca România s` renun]e la politica de neutralitate [i
s`-[i orienteze politica extern` c`tre Germania. 44 La sfâr[itul prim`verii anului
1940, ap`rarea suveranit`]ii [i independen]ei României nu se putea baza
nici pe Marea Britanie [i Fran]a [i nici pe alia]ii s`i balcanici. A[adar, pentru
România, cea mai grav` consecin]` a declan[`rii ofensivei germane, a fost
accentuarea izol`rii politice a ]`rii, cre[terea influen]ei germane [i crearea
premiselor pentru dezmembrare teritorial` sub ac]iunea vecinilor revizioni[ti
[i a celor dou` puteri totalitare.
Izolarea politic` a României, consecin]` a în]elegerilor secrete sovietogermane
din august 1939, a intrat într-o faz` decisiv`. Sprijinul, chiar [i
moral, al democra]iilor occidentale, s-a anulat odat` cu momentul capitul`rii
Fran]ei. Din acea clip` România a r`mas la discre]ia vecinilor care aveau
revendic`ri teritoriale fa]` de ea: U.R.S.S., Ungaria, Bulgaria sprijinite de
Italia [i Germania.
Alian]ele externe ale României, cl`dite de-a lungul a dou` decenii cu
singurul lor obiectiv: consolidarea statu-quo-ului teritorial [i a independen]ei
na]ionale erau desfiin]ate sau inoperante: Fran]a era la p`mânt [i, potrivit ambasadorului
Thierry, „trebuia s` se adapteze [i s` primeasc` orice” 45 Polonia
era distrus`, Mica În]elegere lichidat`, în timp ce pe În]elegerea Balcanic`
nu se putea conta. De asemenea, Marea Britanie era mai mult ca niciodat`
preocupat` de organizarea ap`r`rii Metropolei [i Imperiului decât de evenimentele
din sud-estul Europei. 46 În acest context ce oferea, pe lâng` realismul
tragic al evenimentelor consumate, perspectiva unei evolu]ii foarte rapide în
raportul interna]ional de for]e într-o direc]ie extrem de primejdioas`, politica
extern` a României s-a a[ezat pe o pozi]ie de echilibru instabil, încercând o
adaptare rapid` la situa]iile previzibile [i imprevizibile în scopul îndep`rt`rii,
cât mai mult cu putin]`, a revizuirii frontierelor na]ionale. Echilibristica politic`
putea s` temporizeze dar nu s` înl`ture amenin]`rile care se profilau la hotarele
României. Dup` ce la 14 iunie 1940, trupele germane au ocupat Parisul,
guvernul sovietic a profitat de conjunctura creat`, adresând la 14 [i 16 iunie
guvernelor Lituaniei, Letoniei [i Estoniei cererea de a permite trupelor sovietice
s` intre pe teritoriul lor. Sub presiunea sovietic` guvernele statelor baltice au
fost nevoite s` cedeze [i între 15 [i 17 iunie armata ro[ie a p`truns pe teritoriul
acestor state. La 22 iunie 1940, Fran]a a capitulat. A doua zi, 23 iunie 1940,
Molotov îi spunea lui Schullenburg: „Solu]ionarea chestiunii Basarabiei nu mai
sufer` nici o amânare. Guvernul sovietic caut`, deocamdat` s` solu]ioneze
chestiunea pe cale pa[nic`, dar el inten]ioneaz` s` utilizeze for]a în caz c`
guvernul român va respinge acordul pa[nic. Revendic`rile sovietice se extind
[i asupra Bucovinei, în care locuie[te popula]ie ucrainean`.” 47
În r`spunsul lui Ribbentrop transmis în diminea]a de 25 iunie se ar`ta
c` preten]ia guvernului sovietic asupra Bucovinei era o noutate deoarece
Bucovina a fost înainte provincie a casei de Habsburg. El avertiza c` în restul
teritoriului român, Germania avea puternice interese economice. Conducerea
EX PONTO NR.3, 2009
179