Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
178
un ton conciliant ar`tându-i c` este un moment istoric pentru ca prietenia
anglo-german`, la care el ]ine atât de mult, s` se înf`ptuiasc`. El s-a plâns
de persecu]iile germanilor din Polonia [i a afirmat, f`r` s` precizeze condi]iile,
c` trebuie s` tran[eze problema teritorial` cu Polonia dup` care nu mai are
nici un fel de preten]ii. Hitler a propus amânarea celorlalte puncte în litigiu
pân` la o viitoare conferin]`, ar`tându-se dispus s` accepte [i dezarmarea
în m`sura posibilului, dar problema polonez` trebuia tran[at` imediat. Halifax
i-a spus lui Tilea c` guvernul britanic a[tepta s` vad` dac` poate fi luat` în
serios aceast` propunere german`. 38 R`spunsul Cabinetului britanic a fost
trimis la 27 august, Marea Britanie î[i reafirma hot`rârea de a-[i îndeplini
angajamentele luate. Era gata s` accepte aranjamente pacifiste dar numai cu
precizarea prealabil` din partea lui Hitler a preten]iilor sale definitive pentru a
putea vedea dac` o discu]ie ar fi util`. 39
În aceea[i zi Führerul propunea Marii Britanii garantarea [i recunoa[terea
Imperiului Britanic pe un termen de 50 de ani, fapt care a produs ilaritate. El
a cerut mân` liber` în Estul Europei [i retrocedarea Dantzingului [i a Coridorului
imediat [i abia apoi organizarea unei conferin]e interna]ionale. Cercurile
londoneze erau optimiste în privin]a [anselor unui r`zboi considerând c`
Germania nu va putea rezista mai mult de 8-12 luni. Generalul Ironside întors
din Polonia considera c` aceasta va putea rezista cel pu]in 3 luni. Întrebat
de cei mai înal]i func]ionari de la Foreign Office, Tilea a specificat c` pentru
Polonia avea o importan]` primordial` ca România s` aib` o neutralitate
binevoitoare, iar pentru Europa era important ca România s` fie „la sfâr[itul
r`zboiului înt`rit` [i puternic` pentru a salva Europa de bol[evism ca în 1919.”
Demnitarii britanici au aprobat acest punct de vedere. De asemenea, Tilea
informa Bucure[tiul c` turcii au r`spuns lui von Papen care a cerut ca în cazul
în care Italia r`mânea neutr` s` r`mân` [i Turcia, c` nu poate fi vorba de o
schimbare a politicii lor 40 .
La 27 august, Tilea a discutat cu ambasadorul polonez care i-a comunicat
c` este foarte pesimist în ceea ce prive[te posibilitatea unui aranjament
pacific. Era convins c` vor rezista dar recuno[tea c` în caz de înfrângere
total` singura lor posibilitate de retragere era România. Tilea i-a replicat c`
la aceast` situa]ie a contribuit în mare parte chiar Polonia. Ambasadorul a
recunoscut, dar l-a scuzat pe Beck, care a sperat c` printr-o politic` ferm`
dar de neîncercuire putea avea un aranjament cu Germania. 41
La 29 august Tilea telegrafia c` „toat` lumea consider` c` din punct de
vedere logic [i ra]ional r`zboiul este inevitabil” 42 Con]inutul notei germane înmânat`
ambasadorului Henderson era comunicat lui Tilea la 30 august. Hitler
accepta în principiu discu]iile directe cu Polonia, dar cerea ca baz` de discu]ii
retrocedarea Dantzingului [i a Coridorului întreg [i încheierea cu aceast` ]ar`
a unei strânse colabor`ri economice – neprecizate. Diplomatul român ar`ta
c` ceea ce d`dea notei un caracter ultimativ era cererea de a da un r`spuns
în termen limitat [i scurt, cu toate c` s-a explicat ambasadorului Henderson
c` aceasta nu trebuie luat` drept ultimatum. 43
Pactul Ribbentrop-Molotov a creat României o situa]ie interna]ional` de
o gravitate f`r` precedent. Izolarea politic` [i militar` a României, început`
la sfâr[itul deceniului patru prin erodarea sistemului ei de alian]e, s-a agravat
considerabil prin încheierea acestui pact [i a anexei sale secrete, care
constituia un atentat la adresa statului na]ional unitar român. De[i factorii de
decizie din România nu au cunoscut con]inutul acestei anexe secrete, îns`[i
existen]a tratatului n`ruise strategia lor politic` de echilibru între cele dou`