Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

de p`rere c` între Marea Baltic` [i Marea Neagr` nu exist` nici o problem`
care nu ar putea fi rezolvat`, pentru o deplin` mul]umire a ambelor state. Se
aveau în vedere zonele M`rii Nordului, ale M`rii Baltice, ale Poloniei, sud-estul
Europei [i altele. Totodat`, se anticipa o larg` cooperare economic`, care se
[i contura în multe ramuri principale.
Dup` un intens schimb de note diplomatice, inclusiv între Hitler [i Stalin,
s-a c`zut de acord ca ministrul de externe german, von Ribbentrop, s` viziteze
Moscova. Aceast` vizit` a condus la semnarea la 23 august, la Moscova a
Tratatului de neagresiune dintre Germania [i URSS. Semnat de c`tre mini[-
trii de externe ai celor dou` ]`ri, Ribbentrop [i Molotov, tratatul cuprindea o
anex` secret` prin care cele dou` puteri î[i delimitau sferele de influen]` în
Polonia pe linia Vistula-Bug, Lituania intrând în sfera sovietic`. Cu privire la
sud-estul Europei, art. 3 din protocolul secret preciza c`: „Partea sovietic`
î[i manifest` interesul pentru Basarabia. Partea german` declar` deplinul
dezinteres fa]` de aceast` regiune.”
Gafencu a interpretat pactul Ribbentrop-Molotov ca o replic` dat` de
URSS acordului de la München, prin care se urm`rise izolarea acestei ]`ri de
c`tre puterile occidentale; el considera c` Marea Britanie [i Fran]a erau puse
în situa]ia de a trage consecin]ele propriei lor politici anterioare, de concesii
fa]` de Germania. Îngrijorarea opiniei publice [i a cercurilor guvernante a
sporit atunci când, la câteva zile dup` publicarea tratatului sovieto-german,
presa american` f`cea referiri la un protocol adi]ional secret al acestui tratat,
vizând modific`ri teritoriale în zona estic` european`, între Marea Baltic` [i
Marea Neagr`. 34
Cu câteva ore înainte de semnarea Pactului, consilierul Lega]iei germane
la Bucure[ti, Steltzer a fost primit de c`tre Gafencu. Diplomatul german a
afirmat c` Pactul era negociat, împreun` cu acordul economic de mai bine de
dou` luni [i jum`tate, el fiind în concordan]` cu vechea tradi]ie bismarkian`
[i cu politica de destindere pe care Reichul o urm`re[te sistematic. În acest
mod, ar`ta Steltzer, guvernul german a reu[it s` sparg` cercul pe care Marea
Britanie încerca s`-l strâng` în jurul s`u. Gafencu a ar`tat c` Bucure[tiul a
primit vestea semn`rii pactului sovieto-german în cea mai des`vâr[it` lini[te
[i îl va pre]ui în m`sura în care va contribui la pacea general`. Totodat`,
România va îndeplini cu stricte]e acordul economic cu Germania. Câ]iva ani
mai târziu Gafencu constata c` prin acest pact a fost paralizat` politica În-
]elegerii Balcanice [i a fost separat estul Europei de Occident. 35 La dou` zile
dup` semnarea Pactului sovieto-german guvernul român informa guvernul
polonez c` România va r`mâne neutr` într-un conflict polono-german. De
asemenea, Gafencu îl asigura pe Fabricius despre hot`rârea României de a
r`mâne neutr` în conflictul dintre Germania [i Polonia chiar [i în eventualitatea
intr`rii Fran]ei [i Marii Britanii în r`zboi. 36
În cercurile politice britanice semnarea acestui pact a fost privit` ca o
surpriz` dar s-a considerat c` el u[ura pozi]ia britanic` în Extremul Orient [i
Mediterana. În schimb nu se înt`rea pozi]ia german` în mod corespunz`tor
în timp ce pozi]ia sovietic` a ie[it înt`rit` prin faptul c` sovieticii nu [i-au luat
nici un angajament în afara neutralit`]ii. 37
Chamberlain a trimis un mesaj lui Hitler în care se reafirma hot`rârea
de a sprijini Polonia. Primul ministru l`sa totu[i o porti]` de dialog afirmând
c` lucrurile se pot aranja prin în]elegere reciproc`. R`spunsul Führerului la
acest mesaj a fost „nesatisf`c`tor, arogant [i brusc”. Totu[i, din motive necunoscute,
Hitler chemase la 25 august pe Henderson c`ruia i-a vorbit pe
EX PONTO NR.3, 2009
177