Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

la acordarea de garan]ii celor dou` ]`ri prin modificarea pactului franco-sovietic.
Evolutia discu]iilor a fost marcat` de propunerile lui Molotov care, \n
esen]`, vizau dou` probleme principale. Prima se referea la acordarea de
garan]ii de c`tre Marea Britanie, Fran]a [i URSS ]`rilor din Europa, inclusiv
celor \nvecinate cu URSS, iar a doua la \ncheierea \ntre URSS, Marea Britanie
[i Fran]a a unui pact de asisten]` mutual` cu caracter defensiv, urm~nd
ca URSS s` se adreseze Rom~niei [i Poloniei pentru \ncheierea, cu fiecare
dintre ele, a unor pacte de asisten]` mutual`25 .
Spre deosebire de britanici, francezii doreau s` vin` în întâmpinarea
propunerilor sovietice. Chestiunea semn`rii simultane a acordurilor politice
[i militare era cerut` cu insisten]` de sovietici. Datorit` intransigen]ei Moscovei
în aceast` chestiune, Chamberlain [i Halifax [i-au dat acordul, în principiu, ca
în]elegerea politic` [i conven]ia militar` s` fie încheiate simultan [i s` intre
în vigoare la aceea[i dat`. 26
Convorbirile anglo-franco-sovietice au reînceput la mijlocul lui iulie [i la
24 iulie a fost semnat, la Moscova, de c`tre Molotov, Seeds [i Naggiar un
acord de principiu care s` constituie o baz` pentru continuarea tratativelor.
Textul acestuia prevedea în esen]`, ajutorul reciproc [i imediat în cazul în
care una dintre cele trei puteri ar fi fost atacat` de o alt` putere european`.
Molotov precizase îns` c` intrarea acordului era condi]ionat` de încheierea
unei conven]ii militare tripartite. Drept urmare [eful diploma]iei sovietice sugerase
începerea convorbirilor militare. Chamberlain a fost de acord, dar la 31
iulie 1939 i-a indicat lui Seeds, ca desf`[urarea acestora, s` fie lent` pentru
a nu le dep`[i pe cele politice.
Concomitent cu convorbirile cu sovieticii, britanicii au ini]iat unele contacte
[i cu germanii. Astfel în ultima decad` a lunii iulie, Wolthat a f`cut o vizit` la
Londra unde a fost primit de c`tre Hudson [i de c`tre un consilier al primului
ministru. El s-a declarat impresionat de hot`rârea [i determinarea Marii Britanii
dar a afirmat c` civiliza]ia european` s-ar ruina de pe urma unui conflict între
puterile occidentale. Din ambele p`r]i a primit îns` un r`spuns similar: Marea
Britanie cât timp a avut încredere în conduc`torii germani era gata s` ajung`
la un compromis, îns` în acel moment nu ar mai fi gata de compromis decât
dac` Germania dezarma prima [i astfel î[i recâ[tiga încrederea lumii. Guvernul
britanic era hot`rât [i preg`tit s` câ[tige r`zboiul dac` Germania îl provoca,
îns` considera c` era p`cat dac` se ]inea o conferin]` interna]ional` dup`
r`zboi [i nu înainte. La întrebarea lui Wolthat ce este cu sud-estul Europei, i
s-a r`spuns c` se recunoa[te c` Germania are drept la o parte mai mare din
economia acelor regiuni, dar c` Anglia nu va abandona ci va fortifica pozi]ia
ei acolo. În orice caz nu putea fi vorba de o domina]ie [i subjugare a acelor
]`ri dac` ele nu consim]eau de bun` voie. 27
La 14 august, la Berlin, Charles Roden Buxton, expert în politic` extern`
al guvernului britanic a avut convorbiri cu dr. Hetzler de la biroul special al
lui Ribbentrop. Buxton [i-a prezentat propunerile ca neoficiale. Ele au fost
formulate astfel: Marea Britanie se angaja: a) s` recunoasc` Europa de Est
ca spa]iu vital natural al Germaniei; b) s` reglementeze problema colonial`,
recunoscând drepturile Germaniei asupra vechilor colonii; c) s` renun]e la
orice concuren]` în Europa de Est cu excep]ia schimburilor obi[nuite; d) s`
renun]e la toate alian]ele a[a-zise de încercuire din Europa de Est; e) s`
contribuie la negocierile directe între Germania [i Polonia privind Dantzingul
[i coridorul; f) s` încheie un nou acord naval cu privire la marina de r`zboi; g)
s` încheie un tratat de dezarmare general` pe o baz` larg` cu respectarea
EX PONTO NR.3, 2009
175