Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
174
care i-a spus c` a trimis Parisului punctul de vedere al Londrei fa]` de negocierile
cu sovieticii îns`, deocamdat`, nu are nici un r`spuns. Întrevederea pe
care a avut-o cu ambasadorul Maiski, a risipit cea mai mare grij` a guvernului
sovietic [i anume c` o declara]ie sovietic` unilateral` ar sili URSS s` asiste
un stat atacat chiar [i f`r` s` fie asistat de Fran]a [i Marea Britanie. Aceast`
declara]ie unilateral` nu aducea cu sine ajutor sovietic decât dac` cel francez
[i britanic intra în joc. Halifax credea c` un tratat interna]ional ar fi complicat
politica interna]ional` [i mai ales rela]iile cu statele limitrofe URSS [i de aceea
va insista la Moscova [i Paris s` accepte punctul de vedere britanic. 21
În pofida acestei activit`]i diplomatice intense Führerul nu inten]iona s` dea
nici un pas înapoi. Ambasadorul francez la Berlin, Coulondre, informa Parisul
la 7 mai c` Hitler era hot`rât s` asigure revenirea Dantzingului la Germania [i
unirea Prusiei Orientale cu Reich-ul. De asemenea, el ar`ta c` acesta urma s`
cad` la în]elegere cu URSS pentru a nu lupta pe dou` fronturi. 22 Schimbarea
lui Litvinov din fruntea diploma]iei sovietice a avut un larg ecou interna]ional
[i a deschis calea spre o în]elegere sovieto-german`. Confirmând aceast`
[tire, Sir W. Seeds se gândea la posibilitatea unei politici sovietice de izolare,
„mai conform` cu discursul din martie a lui Stalin.” 23
Întâlnindu-l pe Molotov, ministrul român la Moscova l-a întrebat cu privire
la semnifica]ia înlocuirii. Ministrul sovietic i-a declarat c` era normal ca acesta
s` se retrag` [i s` fac` loc la tineri. Ca o dovad` a continuit`]ii politicii externe
sovietice - a spus Molotov - era faptul c` sovieticii î[i men]ineau contrapropunerile
f`cute Londrei la 17 aprilie. R`spunsul guvernului britanic la aceste
propuneri sovietice a venit abia la 8 mai. El se m`rginea s` reînnoiasc`
propunerile Londrei din 14 aprilie cerând URSS ca în cazul în care Marea
Britanie [i Fran]a erau angrenate în r`zboi sovieticii s` garanteze Polonia [i
România [i s` acorde ajutor militar dac` erau solicita]i. La 14 mai, Molotov
îi remitea ambasadorului Seeds r`spunsul la ultimele propuneri britanice.
Sovieticii se plângeau c` nu g`seau în nota britanic` reciprocitatea pe care o
reclamau; textul notei nu pomenea nimic despre o intrare automat` în r`zboi a
celor dou` democra]ii occidentale în cazul unui atac împotriva URSS. Primind
r`spunsul sovietic, Comitetul pentru politic` extern` britanic a cerut p`rerea
[efilor statelor majore în leg`tur` cu valoarea unei alian]e cu sovieticii. Acest
organism a întocmit un Aide mémoire în care se ar`ta c` o astfel de alian]` ar
reprezenta un front solid împotriva agresiunii în Europa. Concluziile de ansamblu
ale acestui document erau favorabile încheierii alian]ei, dar Chamberlain
se men]inea pe pozi]ia evit`rii unei alian]e deschise cu URSS. Tilea credea
c` sovieticii doreau s` ob]in` de la britanici garantarea tuturor frontierelor lor
inclusiv cea din Orientul Mijlociu, ceea ce Londra nu dorea deoarece nu voia
s` indispun` pe japonezi. 24
Cercurile politice de la Bucure[ti au încercat s` creeze aparen]a unei
neangaj`ri fa]` de cele dou` grup`ri de alian]` ale marilor puteri, urm`rind
prin aceasta men]inerea independen]ei [i integrit`]ii teritoriale a României.
La rândul lor diploma]iile marilor puteri au urm`rit evolu]ia României pe arena
interna]ional`. Astfel, la începutul lui iunie Statul Major Imperial a stabilit c` în
caz de conflict guvernul britanic nu va dori ca România s` r`mân` neutr`. În
acest sens se insista s` se g`seasc` mijloace pentru convingerea României
s` fie de partea anglo-francez` de la începutul r`zboiului. La 19 mai \ncepeau
la Moscova tratativele anglo-franco-sovietice. Marea Britanie [i Franta au
f`cut guvernului sovietic dou` propuneri: propunerea britanic` se referea la
acordarea de garan]ii Rom~niei [i Poloniei de c`tre URSS, iar cea francez`