Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

propus în schimb o declara]ie comun` anglo-franco-sovieto-polonez` care
prevedea asisten]` mutual` [i garantarea statutului frontierelor în Europa.
La aceast` declara]ie erau invitate s` adere [i statele În]elegerii Balcanice.
URSS a acceptat s` semneze o astfel de declara]ie îns` dup` Fran]a [i Polonia.
Dar Beck a refuzat motivând c` nu dorea s` atrag` o reac]ie german`.
Polonezii condi]ionau orice angajament de stabilirea unor colabor`ri militare
precise [i mai doreau ca pactul s` nu se aplice la Extremul Orient. Londra
îns` nu dorea ca în declara]ie s` se includ` clauze obligatorii. Cu toate acestea
britanicii propuneau întruniri ale reprezentan]ilor statelor majore care s`
studieze condi]iile acord`rii asisten]ei mutuale. 7
Chamberlain manifesta îns` neîncredere în URSS: la sfâr[itul lui martie
el scria surorii sale Hilda: „Nu am nici o încredere în capacitatea ei (URSS
n.n.) de a men]ine o ofensiv`, chiar dac` ar dori-o. ßi nu am încredere în
mi[c`rile ei care dup` p`rerea mea, nu au prea mare leg`tur` cu ideile
noastre de libertate ea fiind preocupat` s`-i trag` pe to]i ceilal]i de urechi.
În plus ea este nu numai urât` ci [i suspectat` de multe dintre statele mai
mici, mai ales de Polonia, România [i Finlanda.” 8 Marile puteri se întreceau
în declara]ii de bune inten]ii privind sprijinirea victimelor agresiunii dar lipsa
de încredere reciproc`, pe de o parte, [i dorin]a de a nu se angaja limpede
contra Germaniei pe de alt` parte, au creat o atmosfer` confuz` [i plin` de
neprev`zut. La rândul lui, guvernul de la Bucure[ti opta pentru un eventual
sprijin extern dar f`r` s` se ajung` la o implicare a sa de facto într-un conflict
cu Germania. În audien]a la rege din 20 martie, Gafencu ar`ta c` o alian]`
cu URSS ar fi provocat Germania. Dac` îns` se g`sea o formul` mai pu]in
agresiv` prin care s` se garanteze frontierele României atunci guvernul român
era gata s` o accepte.
La 21 martie, a avut loc o nou` înaintare a Germaniei prin ocuparea Memelului.
În fa]a pericolului reprezentat de agresiunile germane, guvernele francez
[i britanic au decis s` reac]ioneze acordând la 31 martie garan]ii de securitate
Poloniei. În aceea[i zi mini[trii britanic [i francez la Bucure[ti comunicau verbal
propunerile guvernelor lor privind asigurarea securit`]ii României. 9
Între 4 [i 6 aprilie Beck a avut la Londra discu]ii în vederea perfect`rii unui
acord de asisten]` mutual` care îns` nu s-a semnat din cauza faptului c` guvernul
polonez manifesta rezerve cu privire la constituirea unui bloc antinazist.
Britanicii ceruser` ca Pactul s` func]ioneze [i în cazul unei agresiuni împotriva
Belgiei, Olandei, Elve]iei, României [i Iugoslaviei. În privin]a Iugoslaviei, Beck
a refuzat categoric, iar în ceea ce prive[te România a fost evaziv afirmând c`
o asisten]` erga omnes acordat` României l-ar pune în conflict cu Ungaria
cu care are un tratat de alian]` [i, mai mult decât atât, ar arunca aceast` ]ar`
în bra]ele Germaniei. 10 El a sugerat lui Chamberlain ca mai înt~i s` se duc`
tratative româno-polone asupra celui mai bun mijloc pentru a ajuta România.
Discu]iile cu Beck au f`cut s` apar` serioase îndoieli la factorii de r`spundere
britanici cu privire la oportunitatea de a ajuta România. 11
La 7 aprilie 1939, Italia a invadat Albania cu scopul evident de a-[i crea o
baz` strategic` pentru viitoarele opera]ii împotriva Greciei [i Iugoslaviei. Gestul
guvernului italian a creat o nou` îngrijorare la Londra. Se crease un pericol
cert pentru interesele britanice, mai ales dup` ce Foreign Office-ul aflase c`
Italia inten]iona s` ocupe insula Corfu pân` la 12 aprilie 1939. La 9 aprilie Tilea
raporta c` unii oficiali credeau c` era vorba de executarea planului stabilit
de Hitler [i Mussolini, dup` care Balcanii, pân` la Dun`re, urmau s` cad`
sub influen]` italian`, iar Europa Central` sub influen]` german`. Dup` alte
EX PONTO NR.3, 2009
171