Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

EX PONTO NR.3, 2009
168
una de alta. La acest concert, Carmen s-a prezentat cu un ansamblu de 180
de cori[ti. Breazul încearc` s` fac` o diferen]iere între forma]ii, pornind de la
alc`tuirea programelor de concert care reprezint` primul criteriu de diferen]iere
a concep]iilor celor doi dirijori. Astfel, Breazul constat` c` dirijorul Marcel
Botez apeleaz` la un repertoriu „de cel mai variat eclectism” : George Dima,
Heinrich Schütz, Teodor Teodorescu, Gavriil Musicescu, Ion Vidu, Mihail Jora,
Alexandru Zirra, Gavriil Galinescu, Movil`, Ludwig van Beethoven, Moniuszko,
Mokranjac, Loewe.
Ioan D. Chirescu va alc`tui un program unitar, incluzând nume de autori
care „au gravitat în jurul maestrului fondator D.G.Kiriac“ : Gheorghe Cucu,
Ioan D. Chirescu, Constantin Br`iloiu, Mihail Bârc`, Constantin Baciu, Francisc
Hubic, Constantin Castri[anu.
Referindu-se la presta]iile celor dou` forma]ii în cadrul concertelor de la
Ateneu, George Breazul caracteriza evolu]ia celor dou` coruri, f`când remarci
demne de un muzician de mare rafinament, iubitor [i sus]in`tor al artei
interpretative corale: „Eclectismul [i universalitatea atotcuprinz`toare, ca s`
nu-i zicem interna]ionalismul, spre care tinde Marcel Botez în alc`tuirea programelor,
este principiu de baz` [i în utilizarea elementelor de interpretare
muzical`. Varietate de intensit`]i, de tempi – pân` la bruscarea lor, mai ales
în corurile religioase, - de emisiuni, care încearc` o instrumentalizare a vocilor,
de accente, de contur`ri ritmice cu frecvente contrac]iuni sau destinderi a
duratelor notelor, de cor mut, de pronun]ii, de dozarea p`r]ilor, de dispunerea
în planul de interes [i preponderea unor p`r]i vocale sau de cump`nit` agregare
armonic`, tot arsenalul de mijloace expresive produc`toare de efecte
este la îndemâna dirijorului Marcel Botez, [i deplin infiltrat în spiritul cori[tilor
s`i, care urm`resc conduc`torul în cele mai subtile [i chiar ciudate inten]ii
interpretative.
Ioan D. Chirescu merge pe drumul b`tut de 25 de ani de Kiriac, [i Carmenul
s`u: al propor]iilor acordice. Al echilibrului sonorit`]ilor pentru reliefarea
organismului acordic pe baza vocalului.
Într-o lume care nu avea sensul armoniei, care nu dispunea de percep]ie
polifonic`, Kiriac a socotit de prim interes educa]iunea urechii pentru perceperea
agregatelor sonore simulate. Celelalte elemente ale interpret`rii muzicale
l-au interesat mai pu]in. Ion Chirescu îl continu`. Cu demnitate [i cu destul`
competen]`. Masivul sonor ce a vibrat puternic în seara de 18 decembrie la
Ateneu porunce[te [i asigur` noi dobândiri în arta interpret`rii“. 5
Ioan D. Chirescu, desemnat de însu[i Kiriac la conducerea coralei, se
afirm` în mod public, ca un demn urma[ al celui care l-a investit în calitate
de continuator al s`u la conducerea Societ`]ii Corale Carmen. Cronica
muzical` publicat` în jurnalul „Cuvântul” din 9 aprilie 1928, semnat` de
George Breazul, ne înf`]i[eaz` succesul repurtat de Chirescu [i constituie
totodat` o descriere a ceea ce însemna fenomenul „Carmen” pentru cultura
vremii: „Sub bagheta harnic`, purtat` acum de profesorul Ioan Chirescu, uns
în aceast` demnitate de însu[i Kiriac fondatorul, Societatea Carmen d` în
actuala stagiune al doilea mare concert la Ateneu, în afar` de alte numeroase
manifesta]iuni în s`li mai modeste, 240 de cori[ti de vârste ce leag` solid
trecutul celor 26 de ani de existen]` a societ`]ii cu viitorul ei, într-o perfect`
]inut` disciplinar`, entuzia[ti, cântând în spiritul unei admirabile orânduieli de
solidaritate societar`, cu voci alese [i cultivate, au interpretat un program bine
întocmit… Carmeni[tii mai b`trâni [i din cei tineri, o bun` parte desigur, au
sim]it plutind în preajma lor spiritul lui Kiriac, inundând atmosfera, înc`lzind