Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

La F`lticeni, Ioan D. Chirescu avea s` reorganizeze corul mixt al Societ`]ii
culturale Nicu Gane, întemeiat la ini]iativa lui Leon B`ncil`, un fost corist al
corului Carmen. Dup` moartea acestuia, corul î[i încetase activitatea. Tân`rul
dirijor pasionat, dornic de a se afirma, va repune bazele corului, realizând un
repertoriu ce i-a permis organizarea mai multor concerte în F`lticeni, Pa[cani,
Suceava. Ultimul concert a fost sus]inut la data de 11 ianuarie 1922, începând
cu un program amplu à cappella, cuprinzând colinde de D.G.Kiriac, Timotei
Popovici, P. Ciorogariu, un cântec de Cr`ciun de Ceaikovski, Trei cântece
de Cr`ciun din sec al XIII-lea de F.A. Gevaert, coruri de Ion Vidu [i Nicolae
Oancea. Au urmat apoi interpret`rile unor lucr`ri din repertoriul universal cu
acompaniament de orchestr`: Popasul ]iganilor de Robert Schumann, fragmente
din Damna]iunea lui Faust de Hector Berlioz, Alleluia de G.F. Händel,
Dun`rea albastr` de Johann Strauss. Am putea afirma c` acesta a fost primul
s`u concert coral de anvergur`, cu un program riguros constituit, care l-a impus
ca un adev`rat dirijor profesionist. Cu toate succesele sale ob]inute în scurt
timp în micul or`[el, Chirescu era con[tient c` provincia nu-i putea asigura
condi]iile necesare dezvolt`rii sale profesionale, ajungând la concluzia c`
este absolut necesar` reîntoarcerea sa la Bucure[ti. Nu peste mult timp, va
reveni la Bucure[ti, ca profesor la Liceul Gheorghe ßincai. La renumitul liceu
bucure[tean, va ocupa catedra r`mas` vacant` prin dispari]ia prematur` a
lui Ionel Br`tianu, un compozitor [i pedagog care a cultivat muzica coral`, [i
c`ruia un destin necru]`tor avea s`-i curme via]a în anul 1921, la vârsta de
numai treizeci [i [ase de ani.
De altfel, dup` r`zboi, via]a muzical` a Bucure[tiului revenind la normalitate,
va c`p`ta o nou` traiectorie prin înfiin]area în anul 1920 a Societ`]ii Compozitorilor
Români, la ini]iativa lui George Enescu, D.G. Kiriac, Dimitrie Cuclin,
Ion Nonna Otescu, Mihail Jora, Alfonso Castaldi, Alfred Alessandrescu.
În perioada 1922 – 1927, îl vom întâlni ca dirijor al corului Capelei Ortodoxe
Române din Paris, care fusese înfiin]at de arhimandritul Ioasaf Snagoveanul,
în anul 1853. La conducerea corului se perindaser` ca dirijori Ilie Mih`ilescu,
D.G. Kiriac, Ion Sc`rl`tescu, Gheorghe Cucu, ßtefan Popescu, I.D. Petrescu,
Vasile Popovici, Achim Stoia, activitatea dirijoral` constituind de fapt, modul
de asigurare a mijloacelor de existen]` pentru a putea studia la Paris.
Din dorin]a de a interpreta [i a face cunoscut` la Paris muzica coral`
româneasc`, Chirescu a înfiin]at Asocia]ia Coral` Hora, în anul 1922. Din
aceast` forma]ie f`ceau parte cori[ti francezi [i români care se aflau la Paris
pentru studii, printre care se aflau cânt`re]ii: Constantin Stroescu, Mihail
Vulpescu, Petre ßtef`nescu – Goang`, sculptorul Ioan Tertzief, actorul Aurel
Ghi]escu, compozitorul Constantin Georgescu. Repertoriul abordat cuprindea
lucr`ri apar]inând compozitorilor Gavriil Musicescu, D.G. Kiriac, Eusebie Mandicevschi,
Eduard Wachmann, Ion Vidu, Timotei Popovici, Gheorghe Cucu,
Ioana Ghica – Com`ne[ti, Nicodim Ganea, Dimitrie Cuclin, Francisc Hubic,
Mihail Bârc`, Stan Golestan.
Timp de cinci ani avea s` organizeze cu aceast` forma]ie în jur de treizeci
[i cinci de concerte corale: la 1 iulie 1922; în 17 mai 1923, concert cu ocazia
unei manifestari organizate cu prilejul inaugur`rii unei [coli române[ti la Fonteney
– aux Roses; la 17 mai 1923, cu prilejul unei întâlniri franco-române ; la
5 aprilie 1924, un concert de binefacere pentru studen]ii români din Fran]a ;
la 28 decembrie 1924, concert de colinde organizat la Salle de la Societé
de Géographie; 14 februarie 1925, în cadrul unei manifest`ri artistice române[ti
în Jean Goujon – Salle de Fêtes; la ac]iunile intitulate „Or` de muzic`
EX PONTO NR.3, 2009
165