Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
could sell. Nevertheless, one should admit that overlapping the international market’s expectations and the immediate national impulse of documenting what used to be censored for the five communist decades is a felicitous concurrence. Works Cited Badeanu, Adina. “DOCultura. ‘Totusi’ un documentar.” Observator Cultural. 3 March 2008. . Dargis Manolha. “Friend Indeed Who Doesn’t Judge or Flinch.” New York Times, 25 January 2008. 1 March 2008. . Dargis Manolha, and A.O. Scott. “In Cannes, a Romanian Takes Home the Fronds.” 28 May 2007. 11 March 2008. Ellis, Jack C., Betsy A. McLane. A New History of Documentary Film. New York: Continuum International Publishing Group, 2005. Galt, Rosalind. The New European Cinema. Redrawing the Map. New York: Columbia University Press, 2006. Macdonald Moira. “Hard to Witness, Harder to Forget.” Seattle Times. 8 February 2008 Rotha, Paul. Documentary Film. With contributions from Sinclair Road and Richard Griffith, Glasgow: The University Press, 1968. Riding, Alan. “The Death of Mr. Lazarescu Comes After a Bout of Hypochondria.” New York Times, 23 April 2007. 7 March 2008.. Taylor, Ella. “Black Alley. Back in Ceausescu’s Romania, Birth Control Could Mean Only One Thing.” Seattle Weekly, 6 February 2008. 1 The Occident, Cristian Mungiu, Romania, 2002; The Rage, Radu Muntean, Romania, 2002, Romanian; The Stone Cross, Andrei Blaier, Romania, 1993; stuff and the Dough, Cristi Puiu, Romania, 2001; The Tower of Pisa, Serban Marinescu, Romania, 2002; The Mirror: The Beginning of the Truth, Sergiu Nicolaescu, Romania, 1993; Nikki and Flo, Lucian Pintilie, Romania, 2003, to mention only the feature pictures. 2 John Grierson coined the term “documentary” in his review of Robert Flaherty's film Moana, published in New York Sun, February 8, 1926. 3 Grierson’s diaries, quoted from Wikipedia.org. 4 According to the statistics revealed by the Ministry of Public Health after 1989 500,000 women died in Romanian hospitals from infections caused by improperly conducted abortions. Obstetricians were forbidden to treat them; they might have risked their career had they done otherwise. 5 Informants were in charge of following people’s moves and reporting their declarations of mistrust in the party leaders or any complaints in the system. 6 Mungiu delayed the release of the film because he waited for more than two weeks for snow in Bucharest. After he shot the scene and edited it he realized that it is too symbolic and aesthetically healing and opted for the black screen. 7 According to Paul Rotha’s analyses of documentaries, there are four kinds of documentaries: “naturalistic, ” “newsreel,” “propagandistic,” and “continental realistic.” EX PONTO NR.3, 2009 163
muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chirescu (I) I EX PONTO NR.3, 2009 164 oan D. Chirescu (1889 – 1980), dirijor, compozitor, pedagog, s-a n`scut la Cernavoda, în familia preotului-înv`]`tor Dimitrie Chirescu (1842 – 1890), care a avut un rol deosebit în dezvoltarea culturii dobrogene. Analizând întreaga activitate muzical` a lui Ioan D. Chirescu, se poate constata faptul c` este aproape imposibil s` delimitezi activitatea dirijoral` de cea componistic`, cele dou` laturi ale muzicianului împletindu-se armonios pe parcursul întregii sale cariere. Înc` din anul 1910, Chirescu [i-a început activitatea dirijoral` la corul bisericii „Enei”, unde a func]ionat pân` în anul 1912. Debutul s`u ca dirijor, a avut loc în anul 1914, pe când era înc` student la Facultatea de Teologie, conducând forma]ia studen]ilor, în cadrul unui concert care a avut loc cu ocazia inaugur`rii Funda]iei „Carol I” din Bucure[ti, interpretând lucrarea Mântuie[te Doamne, poporul t`u. În perioada 1916 – 1918, îl vom întâlni pe Ioan D. Chirescu ca dirijor la bisericile „Visarion” [i „Cuibul cu barz`”. Între anii 1916 – 1918, a dirijat corul Liceului Sfântu Sava din Bucure[ti, iar între 1918 – 1922, îl vom întâlni în calitate de profesor titular, la F`lticeni, unde va conduce corurile Gimnaziului Alexandru Donici al ßcolii Secundare de Fete, al ßcolii Profesionale de Fete [i al ßcolii Normale Nicu Gane. George Breazul relata, în scrierile sale, despre succesul repurtat de c`tre dirijorul Ioan D. Chirescu la concursul coral inter[colar pe ]ar`, organizat de Societatea Tinerimea Român`, sus]inut la Bucure[ti în data de 21 iunie 1921. La Arenele Romane, Chirescu a participat cu un cor reprezentativ al ßcolilor din F`lticeni, ob]inând locul I pe ]ar`. Printre piesele interpretate de cori[tii din F`lticeni a fost [i Cântecul cucului, aranjat de Chirescu dup` o melodie popular`. De fapt, în acest concurs, au fost interpretate în prim` audi]ie piesele În gr`dina lui Ion [i Cântecul cucului, ambele compuse în anul 1919. Cântecul cucului, în mod special, avea s` devin` un adev`rat [lag`r. Preluat din colec]ia de cântece din Bihor alc`tuit` de Béla Bartók, Cântecul cucului a fost armonizat de Chirescu, cu m`iestrie, încât refrenul pe onomatopeele cucu, cucu imitate antifonic de doi b`ie]i, a constituit punctul de atrac]ie al [colarilor care au plecat de la Arenele Romane fredonându-l. În scurt timp, acest cântec avea s` fie prezent în repertoriul corurilor [col`re[ti din toate provinciile ]`rii.
- Page 119 and 120: Condamnându-l pe Lerian, personaju
- Page 121 and 122: eflect` arhitectura unui univers fi
- Page 123 and 124: cronica literar` NICOLAE ROTUND Pre
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.3, 2009 118 Ref`când i
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.3, 2009 120 El însu[i
- Page 129 and 130: comentarii ANGELO MITCHIEVICI Manua
- Page 131 and 132: EX PONTO NR.3, 2009 124 relev` proi
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.3, 2009 126 pân` [i de
- Page 135 and 136: interpret`ri LUCIAN COSNEANU çntre
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.3, 2009 130 comunic`rii
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.3, 2009 132 Prin elemen
- Page 141 and 142: NASTASIA SAVIN Eul liric [i masc`
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.3, 2009 136 reveria sun
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.3, 2009 138 zarea spiri
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.3, 2009 140 Paul Ricoeu
- Page 149 and 150: (ma corne fosse da ieri) una servet
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
- Page 181 and 182: EX PONTO NR.3, 2009 174 care i-a sp
- Page 183 and 184: EX PONTO NR.3, 2009 176 principiulu
- Page 185 and 186: EX PONTO NR.3, 2009 178 un ton conc
- Page 187 and 188: EX PONTO NR.3, 2009 180 Reichului s
- Page 189 and 190: EX PONTO NR.3, 2009 182 „dar acea
- Page 191 and 192: EX PONTO NR.3, 2009 184 31 Apud L.
- Page 193 and 194: EX PONTO NR.3, 2009 186 lobby-st`,
- Page 195 and 196: EX PONTO NR.3, 2009 188 Fisher-Gala
- Page 197 and 198: EX PONTO NR.3, 2009 190 mare centru
- Page 199 and 200: EX PONTO NR.3, 2009 192 Americane n
- Page 201 and 202: Cultural` Român` sau Funda]ia „M
- Page 203 and 204: EX PONTO NR.3, 2009 196 organizare
- Page 205 and 206: Chiar dac` geografic fac parte din
- Page 207 and 208: EX PONTO NR.3, 2009 200 prezen]a un
- Page 209 and 210: constituit un bun prilej de a reedi
- Page 211 and 212: EX PONTO NR.3, 2009 204 Lucrarea pe
- Page 213 and 214: CULTURA, nr. 35, joi 3 septembrie 2
- Page 215: C`r]i primite la redac]ie EX PONTO
muzic`<br />
MARIANA POPESCU<br />
Ioan D. Chirescu (I)<br />
I<br />
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
164<br />
oan D. Chirescu (1889 – 1980), dirijor, compozitor, pedagog, s-a n`scut la<br />
Cernavoda, în familia preotului-înv`]`tor Dimitrie Chirescu (1842 – 1890),<br />
care a avut un rol deosebit în dezvoltarea culturii dobrogene.<br />
Analizând întreaga activitate muzical` a lui Ioan D. Chirescu, se poate<br />
constata faptul c` este aproape imposibil s` delimitezi activitatea dirijoral` de<br />
cea componistic`, cele dou` laturi ale muzici<strong>anul</strong>ui împletindu-se armonios<br />
pe parcursul întregii sale cariere.<br />
Înc` din <strong>anul</strong> 1910, Chirescu [i-a început activitatea dirijoral` la corul<br />
bisericii „Enei”, unde a func]ionat pân` în <strong>anul</strong> 1912.<br />
Debutul s`u ca dirijor, a avut loc în <strong>anul</strong> 1914, pe când era înc` student<br />
la Facultatea de Teologie, conducând forma]ia studen]ilor, în cadrul unui<br />
concert care a avut loc cu ocazia inaugur`rii Funda]iei „Carol I” din Bucure[ti,<br />
interpretând lucrarea Mântuie[te Doamne, poporul t`u.<br />
În perioada 1916 – 1918, îl vom întâlni pe Ioan D. Chirescu ca dirijor la<br />
bisericile „Visarion” [i „Cuibul cu barz`”. Între anii 1916 – 1918, a dirijat corul<br />
Liceului Sfântu Sava din Bucure[ti, iar între 1918 – 1922, îl vom întâlni în<br />
calitate de profesor titular, la F`lticeni, unde va conduce corurile Gimnaziului<br />
Alexandru Donici al ßcolii Secundare de Fete, al ßcolii Profesionale de Fete<br />
[i al ßcolii Normale Nicu Gane.<br />
George Breazul relata, în scrierile sale, despre succesul repurtat de c`tre<br />
dirijorul Ioan D. Chirescu la concursul coral inter[colar pe ]ar`, organizat<br />
de Societatea Tinerimea Român`, sus]inut la Bucure[ti în data de 21 iunie<br />
1921. La Arenele Romane, Chirescu a participat cu un cor reprezentativ al<br />
ßcolilor din F`lticeni, ob]inând locul I pe ]ar`. Printre piesele interpretate de<br />
cori[tii din F`lticeni a fost [i Cântecul cucului, aranjat de Chirescu dup` o melodie<br />
popular`. De fapt, în acest concurs, au fost interpretate în prim` audi]ie<br />
piesele În gr`dina lui Ion [i Cântecul cucului, ambele compuse în <strong>anul</strong> 1919.<br />
Cântecul cucului, în mod special, avea s` devin` un adev`rat [lag`r. Preluat<br />
din colec]ia de cântece din Bihor alc`tuit` de Béla Bartók, Cântecul cucului<br />
a fost armonizat de Chirescu, cu m`iestrie, încât refrenul pe onomatopeele<br />
cucu, cucu imitate antifonic de doi b`ie]i, a constituit punctul de atrac]ie al<br />
[colarilor care au plecat de la Arenele Romane fredonându-l. În scurt timp,<br />
acest cântec avea s` fie prezent în repertoriul corurilor [col`re[ti din toate<br />
provinciile ]`rii.