Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

Preludiul meditativ preg`te[te o anumit` stare moral` [i intelectual`
propice evoc`rii propriu-zise. Alteori compara]ia cultural` [i argumentarea
impecabil` devin mijloace prin care domnul ßtefan Munteanu convinge cititorul,
împrumutându-i din propria sa emo]ie. Uneori, livrescul bine temperat exhib`
memoria [i d` posibilitatea inser]iei fire[ti a unor microeseuri de natur` cultural`
[i spiritual` (reinterpretarea miturilor, calitatea estetic` a unor redutabile
pagini de istorie, oameni de seam` români prin Viena etc.), la care se adaug`
exuberan]a unor absolven]i la primul lor succes literar, bun`tatea fiin]ei noastre
în preajma unor oameni minuna]i, drama Basarabiei, pasiunea cititului.
Pagini de memorial este o esen]` scriptic` emo]ionant` prin subtilitatea
transmiterii mesajului uman [i prin stilul simplu [i elegant, locuit` de un caracter
frumos [i de un intelect superior, comunicate prin mijlocirea unor amintiri
care coboar` pân` la r`d`cinile de profunzime ale existen]ei fiin]ei umane
[i ale spiritului.
Sunt detectate în carte disciplina [i rafinamentul scrisului, conciziunea f`r`
sentimentalism, frumuse]ea intelectiv`, m`rturisirea cald`, brizat` de vibra]ie
liric` supravegheat`, limba literar` exemplar`, stilul lapidar, nu lipsit, totu[i de
sev` [i culoare, toate compatibile cu emo]iile [i idea]ia comunicate.
Dintre reliefurile acestor rememor`ri [i confesiuni, am ales s` aducem în
prim-plan laitmotivul c`r]ii, al pl`cerii de a citi [i al bucuriei crea]iei.
În capitolul „Vocea uman` [i… opera deschis`”, amintindu-[i despre primele
lecturi axiologice la vârsta adolescen]ei, c`rturarul decanteaz`, dup`
zeci [i zeci de ani, secven]e din Taras Bulba [i P`durea spânzura]ilor care
l-au impresionat cel mai mult. Finalul evoc`rii este conturat cu inten]ia de a
revela pasiunea lecturii, eludând didacticismul [i tenta moralizatoare. O alt`
scen` ne uime[te pur [i simplu: un student, coleg de facultate, basarabean [i
el, îndr`gostit de literatur`, plecase în p`dure s` termine de citit romanul Crim`
[i pedeaps`. Citind, fu surprins de dezl`n]uirea stihiilor cerului, amenin]ându-i
via]a. ßi ne imagin`m ce efect avea acest june, „devorator” de capodopere,
asupra colegilor s`i, povestind cum, în circumstan]ele – date de intempestiva
urgie a naturii, s-a rugat în gând lui Dumnezeu s`-l ]in` m`car în via]` pân`
va ajunge la sfâr[itul lecturii. Comentariul memorialistului are valoarea unei
concluzii care, în subtext sugereaz` vechiul îndemn al celebrului cronicar
de a z`bovi cu folos [i cu pl`cere asupra crea]iilor expresive ale umanit`]ii.
Ele pot transfigura pe cititori, determinându-le participarea intens` la soarta
[i drama personajelor, l`sându-se asimila]i timpului [i universului fic]ional al
marilor scriitori, precum Shakespeare [i L.N. Tolstoi.
O secven]` narativ` cople[itoare, care poart` titlul „Gheorghic`”, memoreaz`
nenorocul unui copil, veri[or al autorului, care-[i f`cuse din cititul
c`r]ilor un modus vivendi. Paginile cap`t` calitatea unei confesiuni admirative,
infuzat` îns` de o adânc` triste]e. Amintirea purific` drama fiului de ]`ran
care, la vârsta de zece ani, î[i face timp s` tr`iasc` printre c`r]i. Elementele
biografice, autoreferen]iale, slujesc finalit`]ii episodului memorialistic. Paginile
creeaz` senza]ia c` sunt scrise nu cu cerneal`, ci cu aroma sufletului.
Rememorarea schi]eaz` [i portretele celor doi veri[ori, emula]ia acestora,
stimularea mutual`.
Dar via]a, fiind imprevizibil`, alung` bucuriile ce ni se dau sau ni le cucerim
noi în[ine. Îmboln`vindu-se grav, moartea lui Gheorghic` este iminent`.
Ceea ce l-a tulburat aproape metafizic [i l-a uimit pe veri[orul lui mai mic
este rug`mintea copilului înainte de a trece „dincolo”, adresat` p`rin]ilor, de
a i se pune în sicriu Cartea de citire. ßi aceast` cutremur`toare rug`ciune [i
EX PONTO NR.3, 2009
153