Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

19.11.2014 Views

ea unor asemenea suflete de c`lug`ri r`spândi]i în toat` ]ara, la diverse schituri, mân`stiri [i biserici. Drumurile parcurse, personajele întâlnite, descrierile concise ale l`ca[urilor de închin`ciune, reprezint` pagini memorabile [i definitorii pentru voca]ia teologului, ce îmbina lecturile din elevatele c`r]i de cult cu participarea la via]a de zi cu zi a celor d`rui]i Bisericii. Printre ei a cunoscut preo]i [i c`lug`ri demni de a fi canoniza]i, dar [i tr`d`tori de cea mai joas` spe]`, indivizi care preferaser` târgul cu Securitatea, pentru o pâine mai bun`, pentru m`riri trec`toare. Memoriile cuprind pagini de fin` analiz` psihologic` ale respectivilor, ca [i am`nunte legate de jocurile de interese ce se petreceau în cercurile superioare ale ierarhiei B.O.R. Imposibil de uitat profilul Mitropolitului Justinian, omul providen]ial pentru P`rintele Anania, ale c`rui aprecieri fa]` de politica dus` de cel considerat de mul]i „Omul lui Dej” dezv`luie abilitatea pus` pentru un singur scop: supravie]uirea Bisericii ca institu]ie [i a ortodoxiei ca religie na]ional`. În ac]iunile sale de înalt prelat, Bartolomeu Valeriu Anania nu a uitat cele observate la Justinian în anii când i-a fost colaborator apropiat. Ceva din aura actualului Mitropolit al Clujului s-a pl`m`dit atunci, când cei doi conlucrau în deplin` sinceritate în folosul cauzei na]ionale. În fond aceasta l-a marcat din fraged` tinere]e pe omul semnatar al Memoriilor publicate la sfâr[itul lui 2008. Patriotismul s`u a fost de esen]`, structural, nu de parad`, nici conjunctural. Astfel s-a produs apropierea de mi[carea legionar` a tân`rului s`rac-lipit, venit în Bucure[ti s` înve]e [i s`-[i fac` un rost în lume. Gestul adolescentului a avut urm`ri cumplite pentru el, marcând în r`u tinere]ea, maturitatea [i chiar b`trâne]ea I.P.S. El s-a produs pe fondul unui accentuat sentiment cet`]enesc, pe nevoia temperamental` [i con[tient` totodat`, de a participa, de a se implica \n agita]ia vie]ii socialpolitice. Spirit liber, sfid~nd constr~ngerile, Valeriu Anania nu a suportat nici un fel de dictatur` instaurat` oficial, institu]ionalizat`. Lupt`tor, prin structur` psihic`, a participat la mi[c`ri non-conformiste generate de atmosfera sfâr[itului de deceniu ’30-’40 [i mai ales de aceea imediat postbelic`. Marele s`u talent de orator [i organizator, capacitatea de a st`pâni [i influen]a mi[c`ri de mas` i-au adus o nerâvnit` glorie [i o (cu atât mai mult) nedreapt` [i sever` corec]ie din partea statului comunist. Capitolele despre revolta studen]ilor clujeni, despre procesul ce a urmat, despre pedeapsa cu 25 de ani de temni]` la care a fost condamnat absurd în 1958, cufundarea în infernul greu de imaginat înc`, în pofida descrierilor cutremur`toare, reapari]ia printre cei ce-l credeau mort, tensionata experien]` de misionar ortodox în S.U.A., ca [i prizonieratul neoficial din România ceau[ist`, iar apoi ascensiunea deloc lin` spre înaltele func]ii biserice[ti, con]in elementele transpuse cu mare for]` expresiv` în pagini literare greu de egalat. Înzestrat de Cel de Sus cu sumedenie de însu[iri ce întrec obi[nuitul, Valeriu Anania a strâns, într-un singur OM, trei vie]i, fiecare dintre ele intens` [i exemplar`. *Valeriu Anania, Memorii, Ed. Polirom, 2008 EX PONTO NR.3, 2009 127

interpret`ri LUCIAN COSNEANU çntre mithos [i logos U EX PONTO NR.3, 2009 128 nul dintre protagoni[tii vie]ii literare const`n]ene este prozatorul [i publicistul Ovidiu Dun`reanu (pseudonimul literar al lui Ovidiu Petcu), cel care a adus în inima metropolei tomitane respira]ia fluviului [i miresmele podgoriilor din zona comunei Ostrov, spa]iul copil`riei [i al adolescen]ei sale. Ovidiu Dun`reanu este un temperament solar, [i, dup` cum afirm` Alex ßtef`nescu într-un articol din România literar`: Este un prozator foarte talentat, exersat [i matur, ini]iat în farmecul indefinibil (sau definibil numai prin mijloace literare) al spa]iului dobrogean. Debuteaz` editorial în anul 1990 cu grupajul de proz` scurt` Gr`dina lui Ieronim în volumul colectiv Preludii epice, cu o prefa]` de Ion Cristoiu, publicând apoi volumele: Vânz`torul de enigme (Constan]a 1993), Cu bucuria în suflet (1995), Scriitori de la Tomis (Edi]ia I [i a II-a, 1997, 2000), Convorbiri pontice. Interviuri (1998), Corabia de filde[. Poe]i ai Sudului (2000, coautor- Victor Corche[), çnt~mpl`ri din anul [arpelui: Unsprezece povestiri (2003), Vaporul de la amiaz` / Der Mittagsdampher (Povestiri, 2004), Vitralii (Publicistic`, 2006), Concert la patru m~ini (Antologie de grup. Proz`. Coautori: Liviu Lungu, Dan Per[a, Florin ßlapac, 2005), Cu bucuria \n suflet. Edi]ia a II-a rev`zut` [i ad`ugit`, 2008. Este cuprins cu povestiri în antologia interna]ional` de proz` contemporan` bilingv` român`/german` Raumfhart/ C`l`toria spa]ial` (München, Editura Radu B`rbulescu, 1998). În anul 2003 îi apare la Editura Ex Ponto volumul Întâmpl`ri din Anul ßarpelui având subtitlul unsprezece povestiri, apari]ie prin care, spune criticul Nicolae Rotund:.... Cred c` Ovidiu Dun`reanu [i-a câ[tigat un loc sigur printre povestitorii no[tri de frunte, atât de înrudi]i între ei, p`strându-[i, îns`, întreaga individualitate intact`. ßi cu acest volum, Ovidiu Dun`reanu ne dovede[te înzestrarea sa deosebit` pentru proza scurt`, pentru realizarea artistic` pe spa]ii reduse, prin concentrarea la maxim a for]ei creatoare. Referindu-se la abordarea tipului de proz` scurt`, O. Dun`reanu afirma în volumul Vitralii (capitolul Gruparea de la Tomis): Cartea Cu bucuria în suflet o consider un exerci]iu de intrare în povestire, o experien]` interesant`, o limpezire necesar` a viziunii mele asupra unui spa]iu, a unor teme, subiecte [i personaje. F`când ucenicie la [coala prozei fantastice [i metaforice, asimilând influen]e din Vasile Voiculescu, ßtefan B`nulescu, F`nu[ Neagu, Ovidiu

ea unor asemenea suflete de c`lug`ri r`spândi]i în toat` ]ara, la diverse<br />

schituri, mân`stiri [i biserici. Drumurile parcurse, personajele întâlnite, descrierile<br />

concise ale l`ca[urilor de închin`ciune, reprezint` pagini memorabile<br />

[i definitorii pentru voca]ia teologului, ce îmbina lecturile din elevatele c`r]i<br />

de cult cu participarea la via]a de zi cu zi a celor d`rui]i Bisericii. Printre ei a<br />

cunoscut preo]i [i c`lug`ri demni de a fi canoniza]i, dar [i tr`d`tori de cea mai<br />

joas` spe]`, indivizi care preferaser` târgul cu Securitatea, pentru o pâine<br />

mai bun`, pentru m`riri trec`toare. Memoriile cuprind pagini de fin` analiz`<br />

psihologic` ale respectivilor, ca [i am`nunte legate de jocurile de interese<br />

ce se petreceau în cercurile superioare ale ierarhiei B.O.R. Imposibil de uitat<br />

profilul Mitropolitului Justinian, omul providen]ial pentru P`rintele Anania, ale<br />

c`rui aprecieri fa]` de politica dus` de cel considerat de mul]i „Omul lui Dej”<br />

dezv`luie abilitatea pus` pentru un singur scop: supravie]uirea Bisericii ca<br />

institu]ie [i a ortodoxiei ca religie na]ional`. În ac]iunile sale de înalt prelat,<br />

Bartolomeu Valeriu Anania nu a uitat cele observate la Justinian în anii când<br />

i-a fost colaborator apropiat. Ceva din aura actualului Mitropolit al Clujului<br />

s-a pl`m`dit atunci, când cei doi conlucrau în deplin` sinceritate în folosul<br />

cauzei na]ionale.<br />

În fond aceasta l-a marcat din fraged` tinere]e pe omul semnatar al<br />

Memoriilor publicate la sfâr[itul lui 2008. Patriotismul s`u a fost de esen]`,<br />

structural, nu de parad`, nici conjunctural. Astfel s-a produs apropierea de<br />

mi[carea legionar` a tân`rului s`rac-lipit, venit în Bucure[ti s` înve]e [i s`-[i<br />

fac` un rost în lume. Gestul adolescentului a avut urm`ri cumplite pentru el,<br />

marcând în r`u tinere]ea, maturitatea [i chiar b`trâne]ea I.P.S. El s-a produs<br />

pe fondul unui accentuat sentiment cet`]enesc, pe nevoia temperamental`<br />

[i con[tient` totodat`, de a participa, de a se implica \n agita]ia vie]ii socialpolitice.<br />

Spirit liber, sfid~nd constr~ngerile, Valeriu Anania nu a suportat nici<br />

un fel de dictatur` instaurat` oficial, institu]ionalizat`. Lupt`tor, prin structur`<br />

psihic`, a participat la mi[c`ri non-conformiste generate de atmosfera sfâr[itului<br />

de deceniu ’30-’40 [i mai ales de aceea imediat postbelic`. Marele s`u<br />

talent de orator [i organizator, capacitatea de a st`pâni [i influen]a mi[c`ri de<br />

mas` i-au adus o nerâvnit` glorie [i o (cu atât mai mult) nedreapt` [i sever`<br />

corec]ie din partea statului comunist. Capitolele despre revolta studen]ilor<br />

clujeni, despre procesul ce a urmat, despre pedeapsa cu 25 de ani de temni]`<br />

la care a fost condamnat absurd în 1958, cufundarea în infernul greu<br />

de imaginat înc`, în pofida descrierilor cutremur`toare, reapari]ia printre cei<br />

ce-l credeau mort, tensionata experien]` de misionar ortodox în S.U.A., ca<br />

[i prizonieratul neoficial din România ceau[ist`, iar apoi ascensiunea deloc<br />

lin` spre înaltele func]ii biserice[ti, con]in elementele transpuse cu mare for]`<br />

expresiv` în pagini literare greu de egalat.<br />

Înzestrat de Cel de Sus cu sumedenie de însu[iri ce întrec obi[nuitul,<br />

Valeriu Anania a strâns, într-un singur OM, trei vie]i, fiecare dintre ele intens`<br />

[i exemplar`.<br />

*Valeriu Anania, Memorii, Ed. Polirom, 2008<br />

EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />

127

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!