Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC
a solicita aten]ia cititorului. Îns` criticul a realizat grupajul cu inten]ia de a oferi practic un manual à l’envers, un manual care nu te ajut` s` scrii o carte bun`, dar care te pune în gard` asupra oric`rei c`r]i proaste, un manual de patologie literar` cu exemplific`ri ale diverselor maladii; enumer`m câteva: inadecvarea registrului stilistic, enun]area emfatic` a unor adev`ruri banale, practicarea obscurit`]ii, parada de [tiin]`, artistizarea for]at` a textului, etc. Fiecare din aceste „maladii” este ilustrat` cu exemple copioase, elocvente, [i ele pot alc`tui oricând breviarul unui curs de creative writing, care cred c` ar trebuie s` înve]e nu numai cum s` scrii, ci [i cum s` nu scrii. De[i criticul nu o face, un anumit distinguo mi se pare necesar, cel dintre criticul literar sau filozof, eseist [i scriitorul de fic]iune, poet, prozator, dramaturg. Principala calitate a unui critic autentic o constituie discern`mântul, definit simplu ca fapt de a [ti dac` în fa]a ta se afl` o carte proast` sau o carte bun` dincolo de relativiz`rile pe care le induce locul geometric dintre cele dou` repere. O parte dintre maladiile literaturii ipostaziate de Alex ßtef`nescu sunt, de fapt, maladii ale criticii, [i aici ne g`sim uneori nepl`cut fa]` în fa]` cu o critic` encomniastic` sau un hipercriticism opuse criticii de ecarisaj, o critic` care recomand` în termeni bombastici o carte slab` sau cu termenii propu[i de A.ß. „ridicarea în sl`vi, în termeni bombastici, a unui scriitor minor”, „parada de [tiin]`”, „excesul de interpretare”, „utilizarea limbii de lemn”. Exist` [i un alt nivel al c`r]ii care se bazeaz` pe expresivitatea involuntar` a unor produc- ]ii manufacturate cu sârg stahanovist de grafoman, acela care-i confer` acestui „Manual al întâmpl`rilor” literare nefaste dimensiunea de „carnaval al prostiei omene[ti”. În aceast` direc]ie, cartea lui Alex ßtef`nescu ni se ofer` ca un fel de antonpanesc` poveste a vorbei v`zut` din unghiul inedit, postmodern, al Dic]ionarului onomastic [i al Bibliografiei generale ale lui Mircea Horia Simionescu. Cred c` în aceast` dimensiune, demersul critic al lui Alex ßtef`nescu este cel mai bine ilustrat, pentru c` în aceast` în[iruire de tâmpenii literare ordinea o stabile[te filonul rabelaisian al râsului [i carnavalescului eviden]iat de Bahtin în cartea pe care i-o dedic` operei lui Rabelais. Cartea lui ßtef`nescu devine astfel una a râsului [i a uit`rii în m`sura în care scoate din anonimat pentru o scurt` pauz` de amuzament un specimen comic al literaturii pentru a-l l`sa în cele din urm` anonimatului care i se cuvine. Pentru aceast` întrebuin]are dubl` a „manualului” r`spunde [i dublarea tipului de încadrare patologic` de la cel „[tiin]ific” la cel „popular”, spre exemplu, „inadecv`rii registrului stilistic” îi corespunde în registrul popular al maladiei metoda „Tan]a [i Costel”, personajele lui Ion B`ie[u; „enun]`rii emfatice a unor adev`ruri banale” are drept analogon identificarea vernacular` a patologiei drept „Amorul e un lucru foarte mare”, cugetarea apar]inându-i unui personaj al lui George Topârceanu, Gu]`-Popând`u etc.. Criticul abandoneaz` manualul pentru oferta mai larg` în semnifica]ii a unei comedii a literaturii în care î[i fac loc g`g`u]ii [i gu[a]ii literaturii, personaje deformate grotesc asemeni celor care apar la circ, dezvelind monstruozit`]i literare de la pasti[e banale ca o blenoragie la hidoase malforma]ii [i aparate ortopedice complicate pentru sechele uluitoare. Meritul criticului ]ine [i de o opera]ie de bibliograf în sensul acordat de Mircea Horia Simionescu demnei ocupa]ii, numai c` diferen]a devine esen]ial`. Nu este vorba aici de o fic]iune a literaturii, ci de o imagine deformat` a ei, o curte a miracolelor populate de creaturi asemeni fantasmelor lui Bosch sau a mon[trilor tri[ti ai lui Mandiargues. În acest joc intr` atât numele scriitorilor, cât [i cel al editurii [i titlurile c`r]ilor. S` încerc`m ca experiment listarea numelor de autori care apar în prefa]a care EX PONTO NR.3, 2009 123
EX PONTO NR.3, 2009 124 relev` proiectul c`r]ii: Constantin Buligoanea, Marin Be[cuc`, Gerogeta Blendea Zamfir, Valer Turcu-Iorga, Vasile Man, George Anca, Roxana Gabriela Brani[te, Mihai Munteanu, Florin ¥upu etc. Venind fiecare cu zestrea sa onomastic`, „scriitorii” enumera]i au devenit la rândul lor personaje. Cu adev`rat elocvent este acest experiment proiectat pe cele trei dimensiuni: numele autorului, titlul operei [i numele editurii. Comedia literaturii poate începe în ordinea de mai sus: Ion Avram, Prin v`ile Golgotei, Dominus; Ovidiu B`jan, Îngerul vidanjor, C`l`uza; Marin Be[cuc`, Iubire din ruga durerii, Abaddaba; Petre Berea, Reg`sirea în iubire, Millenium; Zoi]a Bogdan-Tripa [i Miron ¥ic, S.O.S. salva]i basmele!, Amurg sentimental; Petru Boroianu, Visuri care dor, Înmuguriri; Cecilia Burtic`, Actul poetic [i visul suicidar, Didacica Nova; etc. deliciul „cuvintelor potrivite” îi revine cititorului. Dintre maladiile literaturii exist` câteva interesante, interesul pentru ele dep`[e[te îns` nivelul oric`rei taxonomii. Spre exemplu, este vorba despre „Exibarea mizeriei, f`r` o justificare estetic`” sau „mizerabilismul”, „un fel de curent literar” sau altfel, categoria identificat` într-o form` mai tranzitiv` colocvial: „inscrip- ]ii pe pere]ii toaletelor publice”. Criticul se refer` la o literatur` care împrumut` ceva din insurgen]a graffitiurilor, dar [i din bagajul lor libidinal amestecat cu violen]` [i mesaj social cu anarhisme tribale. Mizerabilismul, f`r` a dobândi calitate de curent literar, este un fenomen al dezinhib`rii literaturii, un fenomen care [i-a epuizat energia neoavangardist` trecut` prin mi[c`rile underground ale rap-ului authton [i [i-a eradicat co[urile pubere, iar el începe dup` 1989 nu în literatur` ci în muzic` cu un fenomen de subcultur` mediatic`, cu genera]ia Pro de cânt`re]i juvenili precum Genius [i fermec`toarele Andree pentru a se realiza pe deplin cu forma]ia Ozone, iar în literatur` Ionu] Chiva cu romanul s`u 69 sau Ioana B`ietica – devenit` printr-o alchimie destinal` specific` literaturii, Morpurgo - cu Fi[` de înregistrare ambele ap`rute în 2004, juna fatal` încercând palid s` le imite pe Anaïs Nin sau Catherine Millet, scriitoare talentate [i într-o companie memorabil` care [tiau cum s` înveleasc` sexul în pagin` f`r` a o confunda cu hârtia de împachetat salam sau cuie. În acela[i sens, ne distan]`m amical de critic care-l include [i pe Marius Ianu[ printre scatologi, Ianu[ este îns` mai curând un eshatologic ginsbergian, poezia sa r`spunde în ecou de second hand news poeziei americane a beatnicilor. Din partea criticii mai exist` un fenomen care ar merita tratat am`nun- ]it pentru c` el dep`[e[te nivelul accidentului sau al derapajelor critice clasice. Este vorba de delirul critic, o critic` care s-a dezvoltat din trunchiul teoretic al protocronismului [i s-a conjugat perfect cu literatura encomniastic` a vremii. Este vorba în special de critica anilor ’80, o critic` transformat` în poezie de concepte [i care se întâlne[te mutatis mutandis [i la critici de anvergur` precum Marin Mincu. În genul acesta de critic`, tot ce atinge criticul se transform` automat în concept, în paradigm`, de la Moromete, spre exemplu, avem conceptul de „morome]ianism” [i tot a[a. Cartea lui Alex ßtef`nescu ofer` dincolo de o hygiène des lettres, dincolo de o comedie a literaturii [i o baz` de date, folositoare pentru cel care [tie s` o intepreteze, pentru c` cercetând aceast` gr`mad` de de[euri literare po]i afla câte ceva despre metabolismul unei literaturi într-o continu` metamorfoz`.
- Page 79 and 80: EX PONTO NR.3, 2009 72 Din august 1
- Page 81 and 82: EX PONTO NR.3, 2009 74 prozator des
- Page 83 and 84: EX PONTO NR.3, 2009 76 stare s`-i d
- Page 85 and 86: În acela[i timp, obligat s` con[ti
- Page 87 and 88: EX PONTO NR.3, 2009 80 la ini]ierea
- Page 89 and 90: EX PONTO NR.3, 2009 82 c` trebuia s
- Page 91 and 92: EX PONTO NR.3, 2009 84 cât mai mul
- Page 93 and 94: EX PONTO NR.3, 2009 86 de la Crucia
- Page 95 and 96: EX PONTO NR.3, 2009 88 rolul arivis
- Page 97 and 98: EX PONTO NR.3, 2009 90 c` atitudine
- Page 99 and 100: «Depinde… Dac` prive[ti lucruril
- Page 101 and 102: EX PONTO NR.3, 2009 94 albe din Bal
- Page 103 and 104: literatura interbelic`. eseu CLARIS
- Page 105 and 106: m`rcile minimale ale asem`n`rii, pe
- Page 107 and 108: EX PONTO NR.3, 2009 100 mentul în
- Page 109 and 110: considerare în primul rând acest
- Page 111 and 112: EX PONTO NR.3, 2009 104 se preteaz`
- Page 113 and 114: EX PONTO NR.3, 2009 106 În sfâr[i
- Page 115 and 116: EX PONTO NR.3, 2009 108 turalist [i
- Page 117 and 118: EX PONTO NR.3, 2009 110 Co[marul pe
- Page 119 and 120: Condamnându-l pe Lerian, personaju
- Page 121 and 122: eflect` arhitectura unui univers fi
- Page 123 and 124: cronica literar` NICOLAE ROTUND Pre
- Page 125 and 126: EX PONTO NR.3, 2009 118 Ref`când i
- Page 127 and 128: EX PONTO NR.3, 2009 120 El însu[i
- Page 129: comentarii ANGELO MITCHIEVICI Manua
- Page 133 and 134: EX PONTO NR.3, 2009 126 pân` [i de
- Page 135 and 136: interpret`ri LUCIAN COSNEANU çntre
- Page 137 and 138: EX PONTO NR.3, 2009 130 comunic`rii
- Page 139 and 140: EX PONTO NR.3, 2009 132 Prin elemen
- Page 141 and 142: NASTASIA SAVIN Eul liric [i masc`
- Page 143 and 144: EX PONTO NR.3, 2009 136 reveria sun
- Page 145 and 146: EX PONTO NR.3, 2009 138 zarea spiri
- Page 147 and 148: EX PONTO NR.3, 2009 140 Paul Ricoeu
- Page 149 and 150: (ma corne fosse da ieri) una servet
- Page 151 and 152: EX PONTO NR.3, 2009 144 Percep]ia s
- Page 153 and 154: uneori le [i alf`) ipostazele ce-i
- Page 155 and 156: proces verbal - „femeie…cauzato
- Page 157 and 158: EX PONTO NR.3, 2009 150 Modelele de
- Page 159 and 160: ILIE CILEAGÃ Pagini de memorial C
- Page 161 and 162: EX PONTO NR.3, 2009 154 destinul dr
- Page 163 and 164: film ILEANA MARIN Romanian films, i
- Page 165 and 166: EX PONTO NR.3, 2009 158 all distanc
- Page 167 and 168: EX PONTO NR.3, 2009 160 part throug
- Page 169 and 170: EX PONTO NR.3, 2009 162 other, it a
- Page 171 and 172: muzic` MARIANA POPESCU Ioan D. Chir
- Page 173 and 174: EX PONTO NR.3, 2009 166 româneasc`
- Page 175 and 176: EX PONTO NR.3, 2009 168 una de alta
- Page 177 and 178: istorie. eseu MARIAN ZIDARU 70 de a
- Page 179 and 180: EX PONTO NR.3, 2009 172 p`reri Mace
EX PONTO NR.3, <strong>2009</strong><br />
1<strong>24</strong><br />
relev` proiectul c`r]ii: Constantin Buligoanea, Marin Be[cuc`, Gerogeta<br />
Blendea Zamfir, Valer Turcu-Iorga, Vasile Man, George Anca, Roxana Gabriela<br />
Brani[te, Mihai Munteanu, Florin ¥upu etc. Venind fiecare cu zestrea<br />
sa onomastic`, „scriitorii” enumera]i au devenit la rândul lor personaje. Cu<br />
adev`rat elocvent este acest experiment proiectat pe cele trei dimensiuni:<br />
numele autorului, titlul operei [i numele editurii. Comedia literaturii poate începe<br />
în ordinea de mai sus: Ion Avram, Prin v`ile Golgotei, Dominus; Ovidiu<br />
B`jan, Îngerul vidanjor, C`l`uza; Marin Be[cuc`, Iubire din ruga durerii,<br />
Abaddaba; Petre Berea, Reg`sirea în iubire, Millenium; Zoi]a Bogdan-Tripa<br />
[i Miron ¥ic, S.O.S. salva]i basmele!, Amurg sentimental; Petru Boroianu,<br />
Visuri care dor, Înmuguriri; Cecilia Burtic`, Actul poetic [i visul suicidar, Didacica<br />
Nova; etc. deliciul „cuvintelor potrivite” îi revine cititorului. Dintre maladiile<br />
literaturii exist` câteva interesante, interesul pentru ele dep`[e[te îns`<br />
nivelul oric`rei taxonomii. Spre exemplu, este vorba despre „Exibarea mizeriei,<br />
f`r` o justificare estetic`” sau „mizerabilismul”, „un fel de curent literar”<br />
sau altfel, categoria identificat` într-o form` mai tranzitiv` colocvial: „inscrip-<br />
]ii pe pere]ii toaletelor publice”. Criticul se refer` la o literatur` care împrumut`<br />
ceva din insurgen]a graffitiurilor, dar [i din bagajul lor libidinal amestecat cu<br />
violen]` [i mesaj social cu anarhisme tribale. Mizerabilismul, f`r` a dobândi<br />
calitate de curent literar, este un fenomen al dezinhib`rii literaturii, un fenomen<br />
care [i-a epuizat energia neoavangardist` trecut` prin mi[c`rile underground<br />
ale rap-ului authton [i [i-a eradicat co[urile pubere, iar el începe dup` 1989<br />
nu în literatur` ci în muzic` cu un fenomen de subcultur` mediatic`, cu genera]ia<br />
Pro de cânt`re]i juvenili precum Genius [i fermec`toarele Andree<br />
pentru a se realiza pe deplin cu forma]ia Ozone, iar în literatur` Ionu] Chiva<br />
cu rom<strong>anul</strong> s`u 69 sau Ioana B`ietica – devenit` printr-o alchimie destinal`<br />
specific` literaturii, Morpurgo - cu Fi[` de înregistrare ambele ap`rute în 2004,<br />
juna fatal` încercând palid s` le imite pe Anaïs Nin sau Catherine Millet,<br />
scriitoare talentate [i într-o companie memorabil` care [tiau cum s` înveleasc`<br />
sexul în pagin` f`r` a o confunda cu hârtia de împachetat salam sau cuie. În<br />
acela[i sens, ne distan]`m amical de critic care-l include [i pe Marius Ianu[<br />
printre scatologi, Ianu[ este îns` mai curând un eshatologic ginsbergian,<br />
poezia sa r`spunde în ecou de second hand news poeziei americane a beatnicilor.<br />
Din partea criticii mai exist` un fenomen care ar merita tratat am`nun-<br />
]it pentru c` el dep`[e[te nivelul accidentului sau al derapajelor critice clasice.<br />
Este vorba de delirul critic, o critic` care s-a dezvoltat din trunchiul teoretic<br />
al protocronismului [i s-a conjugat perfect cu literatura encomniastic` a<br />
vremii. Este vorba în special de critica anilor ’80, o critic` transformat` în<br />
poezie de concepte [i care se întâlne[te mutatis mutandis [i la critici de anvergur`<br />
precum Marin Mincu. În genul acesta de critic`, tot ce atinge criticul<br />
se transform` automat în concept, în paradigm`, de la Moromete, spre exemplu,<br />
avem conceptul de „morome]ianism” [i tot a[a. Cartea lui Alex ßtef`nescu<br />
ofer` dincolo de o hygiène des lettres, dincolo de o comedie a literaturii [i o<br />
baz` de date, folositoare pentru cel care [tie s` o intepreteze, pentru c`<br />
cercetând aceast` gr`mad` de de[euri literare po]i afla câte ceva despre<br />
metabolismul unei literaturi într-o continu` metamorfoz`.
Change language