Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

comentarii
ANGELO MITCHIEVICI
Manualul de ratare literar` individual`
sau colectiv`, anul [colar 2009
ç
EX PONTO NR.3, 2009
122
n romanul s`u, Abaddon Exterminatorul, Ernesto Sabato ofer` o list` lung`
de strategii „inovatoare” pentru genul romanesc, romanul cu noi în loc de eu,
cu subjonctivul în locul indicativului, romanul demontabil cu capitole scrise la
cerere prin coresponden]` etc., toate menite s` ob]in` burse pentru scriitorii
argentinieni care vor s` fac` o vizit` cultural` Fran]ei. Avem de-a face [i cu
o critic` acidulat` ironic a modelor telqueliste, oulipoiste, o critic` a spiritului
teoretizant pân` la exces a noului roman francez. De fapt, Sabato subliniaz`
o serie de maladii ale literaturii în]eleas` ca productivitate textualist`, aplica]ie
a unei mode teoretice, cum au fost la vremea lor [i popularizarea romanesc`
a teoriilor lui Freud sau ale lui Darwin în critica degenera]ionist` sau romanul
inspirat` de pozitivismele cu iz apocaliptic ale igieni[tilor finiseculari. R`mâne
ca proiectele fantasmagorice listate de Sabato s`-[i g`seasc` fabricantul,
grafomanul, îns` nu aceasta îl intereseaz` pe scriitor, ci mecanismul infla]ionist
al industriei literaturii. Milan Kundera în romanele sale ipostaziaz` nu
odat` tipul scriitorului grafoman care vrea s`-[i (s)pun` via]a într-un roman,
considerând c` are de l`sat o mo[tenire important` posterit`]ii. În Testamentele
tr`date, scriitorul ceh se ocup` de fenomenologia patologiei recept`rii,
unde criticul literar se transform` într-un moralist care g`se[te în biografia
autorului explica]ii pentru orice fapt romanesc, [i unde romanul serve[te ca
prob` în contenciosul intentat autorului vinovat de ceea ce personajele sale
fac, spun sau gândesc. În acest context, demersul lui Alex ßtef`nescu (Cum
te po]i rata ca scriitor. Câteva metode sigure [i 250 de c`r]i proaste, Ed.
Humanitas, Bucure[ti, 2009) nu mai apare ca unul facultativ sau minor, ci
dimpotriv` un capitol necesar în m`sur` s` radiografieze, cartografieze zone
obscure ale metabolismului unei culturi. Selec]ia operat` de critic este una
negativ` [i în acest fel aceast` critic` se diferen]iaz` de una de întâmpinare
menit` s` disocieze grâul de neghin`, albul de negru, s` cânt`reasc` pe loc.
Critica lui Alex ßtef`nescu r`spunde unei hygiène des lettres, este o critic`
de ecarisaj cultural, una ecologic`, colectând de[eurile [i încercând izolarea
[i tratarea lor, nu înainte de a le analiza [i clasifica. Nu este vorba aici de
ceva care poate fi recuperat [i refolosit, c`r]ile selectate de critic sunt iremediabil
proaste [i nimeni [i nimic nu le mai poate salva, nici m`car expresivitatea
involuntar`, unul din criteriile cu care opereaz` Alex ßtef`nescu pentru