Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

eflect` arhitectura unui univers fic]ional [i valorile unui orizont mental. În absen]a
unei asemenea motiva]ii, ea proiecteaz`, în stare pur` [i nel`murit`, o
for]` a cuvântului. În istoria intern` a propriei sale idei, Lovinescu a renun]at
la cadrul care f`cea din „fatalitatea literar`” o condi]ie a universului fic]ional,
preferând s` deschid` un spa]iu necircumscris, în care puterea cuvântului s`
se desf`[oare inexplicabil` [i nelini[titoare.
EX PONTO NR.3, 2009
114
1
E. Lovinescu, Lulù. Roman, Bucure[ti, Alcalay, 1920.
2
Cf. Dic]ionarul cronologic al romanului românesc de la origini pânã în prezent,
Bucure[ti, Editura Academiei, 2004.
3
E. Lovinescu, Via]a dublã. Roman. Edi]ie definitivã, Bucure[ti, Editura „Ancora”.
S. Benvenisti & Co., 1927.
4
E. Lovinescu, Via]a dublã, Bucure[ti, Alcalay, 1936, Colec]ia „Biblioteca pentru
to]i”, nr. 1415-1416.
5
Bizu (1932), Firu-n patru (1934), Diana (1936), Mili (1937), Acord final (1974).
6
Mite (1934), Bãlãuca (1935).
7
Piesa rãmâne în manuscris pânã la edi]ia de Opere din anii '80 (Hortensia Papadat-Bengescu,
Opere, vol. V, Teatru, Bucure[ti, Minerva, 1988, edi]ie [i note de
Eugenia Tudor-Anton).
8
Premiera piesei Lulù a avut loc în seara zilei de 14 decembrie 1923 (stagiunea
1923-1924).
9
Hortensia Papadat-Bengescu, interviu în Rampa, an VII, nr. 1841, 14 decembrie
1923, semnat „Styx”.
10
Dramaturgul german Frank Wedekind concepe o trilogie Lulu (1895), realizatã
în final ca bilogie [i incluzând piesele Spiritul pãmântului [i Cutia Pandorei. Teatrul lui
Wedekind se bucura de succes la noi încã din 1917 când au loc primele reprezenta]ii
(compania Marioarei Voiculescu, la „Teatrul Modern”, cu un spectacol jucat sub titlul
ßarpele). Natura dionisiacã [i elementaritatea acestui personaj trebuie sã fi oferit
prilej de discu]ii în cercul de la Sburãtorul, cãci nu doar Lovinescu [i Hortensia Papadat-Bengescu
îi resimt influen]a. Octav ßulu]iu publicã [i el, în 1929, un fragment de
roman cu titlul Lulu („Cuvinte literare”, anul I, 1929, nr. 1, p. 19-20), iar Alice Voinescu
îi consacrã dramaturgului german un vast studiu (Aspecte din teatrul contemporan,
Bucure[ti, Funda]ia Regalã pentru Literaturã [i Artã, 1941).
11
De peste prag, dramã în trei acte, Ploie[ti, 1906, pentru care i se refuzã lui
Lovinescu punerea în scenã.
12
Hortensia Papadat-Bengescu, op. cit., p. 215.
13
E. Lovinescu, Lulù, p. 4; la Hortensia Papadat-Bengescu, op.cit., p. 215.
14
E. Lovinescu, Lulù, p. 15.
15
Hortensia Papadat-Bengescu, op. cit., p. 217.
16
Ibidem, p. 258.
17
„ßedeau cu to]ii într-un mic salona[: un col] intim, înconjurat din trei pãr]i cu divanuri
joase în jurul mesu]elor turce[ti, lucrate în fine sculpturi [i încrusta]ii de ivoriu.
În mijlocul salona[ului, pe o coloanã sveltã, se înãl]a simbolic Venera Mediceicã. Lulu
se legãna în fotoliu; ceilal]i luau ceaiul pe mesu]e. Numai Ciprian se primbla, încordat,
ca întotdeauna. Pe divanul scund, rezemat între douã perine mari, Andrei privea cu
încântare col]ul armonic ce încadra atât de bine la Lulu. Ochii îi lunecau de alungul
policioarei de palisandru ce trãgea un chenar în jurul odãei, cu voluma[e legate în alb;