Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

m`rcile minimale ale asem`n`rii, pentru c` miza continu`rii este plasat` a
priori în conven]iile „literaturii insolite sau fantastice”.
În c`utarea idiolectului
Unde [i–ar solidifica în primul rând mimotextul asem`narea, dac` nu la
nivelul eviden]ei semantice? Selec]ia termenilor urmeaz` în textul lui Albala
câteva din regulile consacrate de modelul Crailor, tocmai pentru a resitua textul
imitat în conformitate cu poetica implicit` a romanului. De la selec]ia lexical`
efectiv` ( „daurite”, „alc`tuirea”,„sastisit”,„searb`d`”, „ginga[`”, „cucernic”[.a.),
Albala ajunge pân` la resemantizarea unor intertexte mateine (referin]a la
portretul Mariei Mancini, din „Rememeber”, devine aici una la ]igaretele firmei
cu acela[i nume, aducând ca posibil intertext „Muntele vr`jit’) [i la încercarea
de a spori o colec]ie a rarit`]ilor lexicale aflat` sub patronaj matein ( „poghiaz”,
„fiastra”, „hristoitia”, „ma[tiha” [.a). Chiar dac` apar [i termeni utiliza]i chiar în
„Sub pecetea tainei”, dic]ionarul onorific care hr`ne[te mimotextul r`mâne cel
al „Crailor…” [i datorit` faptului c` textul imitat î[i construie[te diferen]a mai
mult la nivel sintactic, prin frecven]a structurilor incidente [i a celor antepuse,
preferin]a pentru utilizarea a dou` puncte ca element introductiv (cu valoare
coordonatoare sau subordonatoare) [i mai ales prin folosirea figurilor repeti]iei
(paralelism, acumulare, enumerare) [i a hipalagei 8 .
Multiplicarea determinan]ilor cu tr`s`turi semantice comune (repetitia
sinonimic`) r`mâne una din m`rcile idiolectului din „Sub pecetea tainei” ce
reune[te efectele grada]iei ascendente [i ale alitera]iei. Comparând dou`
secven]e descriptive – unul din portretele so]iei ministrului din „Sub pecetea
tainei” [i cel al lui Nazone din „În deal, pe Militari”- observ`m c` mimotextul
transform` repeti]ia în simpl` reluare de termeni, aglomerând mai multe m`rci
ale idiolectului în aceea[i fraz` (de la compara]ia cu infuzii heraldice pân` la
preferin]a pentru cele dou` puncte care introduc enumera]ia):
„În noaptea aceea am în]eles-o, mi-am dat seama c` în am`nun]ita [i
mig`loasa ei potriveal` din afar`, se resfrângea, f`cut` [i pref`cut` deopotriv`,
fiin]a sa l`untric`; altmintreli ce t`rie de suflet ar fi trebuit s` aib` ca,
deloc mi[cat`, cum ar`ta, s` poat` povesti lini[tit`, rece, un lucru pe care eu
auzindu-l sim]eam c`-mi vine nebunie”. 9
Din col]ul unde îmi tr`sesem un jil], înd`r`tul unui paravan, îi priveam.
Unul era, f`r` putin]` de t`gad`, dânsul. Potrivit de stat, voinic, avea întip`rit
pe fa]` aerul acela pu]in adormit pe care-l întâlne[ti la toate m`dularele
stirpei de Saxa-Coburg, dar în care sclipeau, cu o vioiciune ascuns`, doi
ochi negri [i vicleni, str`juind parc`, de-a dreapta [i de-a stânga, precum doi
arca[i pe soclul unei statui, statuia îns`[i: nasul, falnic, uria[, seme] – nasul
lui Nazone” 10 .
EX PONTO NR.3, 2009
98
Succesiunea de termeni afla]i în rela]ie de sinonimie par]ial` ([i antonimie,
prin intermediul deriv`rii) în textul matein reprezint` o grada]ie care urm`re[te
fixarea unei însu[iri prin exacerbare, intensificare. În contextul rela]ion`rii antitetice
(afar`-în`untru) aceasta pare un element al recuzitei retorice romantice.
Îns` fragmentul con]ine o punere în abis a tainei, o replic` a pece]ii centrale,
reiterând problematica aparen]ei ca anulare a dualit`]ii personajului. Repeti]ia
antonimic` „f`cut` [i pref`cut`”, în aparen]` lipsit` de pertinen]`, indic`