Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

politicã oficialã a Cominternului ]ine astfel mai pu]in de o pretimpurie înregimentare sau
de o adeziune cu implica]ii ideologice, cât de o afinitate situatã predominant, de nu [i
exclusiv, în spa]iul sensibilitã]iii. O sensibilitate de revoltat, cãreia socialismul îi oferise
o formã [i un cadru [i pentru care bol[evismul apãrea ca o solu]ie certã de realizare
a utopiei. „(Mircea Iorgulescu, Celãlalt Istrati, Polirom, Ia[i, 2004, p.212.) Perspectiva
lui Istrati, una interna]ionalistã, îmbrã]i[ând orizonturile unei umanitã]i generice sub
semnul mesianic al bol[evismului în floare trece magnific pe lângã evenimentul în sine
sesizându-i abil dedesubturile. Se poate spune cã Panait Istrati nu vede pãdurea din
cauza copacilor, nu sesizeazã soma]ia tragicã (H.R.-Patapievici) a momentului, [ansa
istoricã pe care România o are, al cãrei interes ar trebui sã treacã dincolo de asumarea
victoriei de cãtre partidele istorice. Partidul Conservator care î[i are contribu]ia sa la
eveniment va dispãrea dupã Unire. Analiza resortului intim care declan[eazã filipica
func]ioneazã la Mircea Iorgulescu par]ial ca o disculpare a scriitorului idealist, uitând
faptul cã dincolo de bunele inten]ii opiniile exprimate nu oblic, în spa]iul livresc, ci
tranzitiv, tran[ant în publicisticã, fie ele [i ale unui spirit mare, precum Panait Istrati pot
avea consecin]e dramatice. Faptul cã scriitorul [i le asumã eroic, nu exclude influen]a
nocivã a unora dintre ele, entuziasmul lipsit de discernãmânt [i lipsa unui control mai
atent al afectelor conduce adesea la confiscarea propriului discurs în beneficiul unor
interese meschine [i strãine de chiar premizele acelui nobil discurs.
13
P.Istrati, Spre altã flacãrã. Spovedanie pentru învin[i, trad. [i cuvânt înainte
Alexandru Talex, Dacia, Cluj-Napoca, 1991, p.13
14
Panait Istrati, Trei decenii de publicisticã, Edi]ie îngrijitã de Ion Ursulescu, Humanitas,
vol II, Bucure[ti, 2004.
15
Monique Jutrin-Klener, Panait Istrati un chardon déraciné, Franπois Maspero,
Paris, 1970, p.81,82.
16
Panait Istrati, Spovedanie…, p.19.
17
O plecare în pripã (apãrut prima oarã în Monde, 16 iun. 1928) în Panait Istrati.
Trei decenii de publicisticã. Între banchet [i ciomãgealã 1919-1929 Vol.II, Humanitas,
Bucure[ti, 2005, p.356, 357. Acest articol face parte dintr-o serie de [apte episoade
apãrute toate în Monde, scrise la Odessa [i Ialta în martie 1928 cu titlul generic de
„Notes et reportages d’un vagabonde du monde”. Vezi nota 1 p.348.
18
„Cristian Racovski” în Op. Cit., p.271. Articolul scris în februarie 1927 nu a mai
apãrut în revista Ogoniok din U.R.S.S. deoarece Racovski cãzuse în dizgra]ie. Vezi
nota 1, p.264.
19
Putem lua ca reper [i cele douã scrisori pe care Istrati le trimite tovarã[ului
Gherson, secretarul G.P.U.-ului, datate Novîi Afon (Abhazia), 4 decembrie 1928 [i
Hotel Passage (Moscova), 19 decembrie 1928. Panait Istrati se reîntoarce la Paris
pe data de 15 februarie 1929.
20
« Mãrturia unui scriitor proletar. Panait Istrati ne vorbe[te », în Op.Cit., p.412.
Interviul a fost luat de Magdeleine Paz [i publicat în Contre le Courant pe 23, 25
februarie. Chiar titlul publica]iei unde apare spune ceva despre pozi]ia în care se
plaseazã Istrati dupã revenirea din Uniunea Sovieticã.
21
Edouard Raydon, Panaït Istrati, vagabond de génie, Les Editions Municipales,
Paris, 1968, p.121.
22
vezi Monique Jutrin-Klener, Panait Istrati un chardon déraciné, Franπois Maspero,
Paris, 1970, p.84.
EX PONTO NR.3, 2009
95