Nr. 3 (24) anul VII / iulie-septembrie 2009 - ROMDIDAC

Vraja s-a destr`mat abia în timpul ultimelor trei luni ale [ederii mele la Moscova
[i Leningrad, când v`lul c`zu brusc, iar situa]ia real`, absolut evident` pentru
orice om de bun`-credin]`, se impuse cu toat` cruzimea. (…) De aceea, nu sunt
deloc în încurc`tur` când explic divergen]ele care exist`, realmente, între cele
dou` puncte de vedere ale mele. Primul era al revolu]ionarului entuziast, abia
sosit, preg`tit s` vad` numai p`r]ile frumoase ale Revolu]iei. Punctul de vedere
de ast`zi este al omului care a cercetat la fa]a locului îndelung [i care este obligat
s` cedeze în fa]a eviden]ei. 20
La Paris îl a[teapt` pe Istrati [i ultima lovitur`, afacerea Rusakov, un mai
dramatic caz Dreyfus, care îns` nu sensibilizeaz` câtu[i de pu]in fac]iunea
israelit` a filosociali[tilor sau chiar a comuni[tilor francezi asupra antisemitismului
abil ocultat de Stalin. De altfel, Istrati va publica separat de cartea
sa de c`l`torie Afacerea Rusakov, ca o prefa]`, pentru a o include apoi ca
ultim capitol al c`r]ii. Ea reprezint` pentru Istrati paranteza care deschide
atacul s`u la adresa noului regim din U.R.S.S. [i închide c`l`toria sa spulberându-i
[i ultimele iluzii. Afacerea Rusakov reprezint` chintesen]a noului
regim sovietic. Edouard Raydon în Panaït Istrati, vagabond de génie face o
distinc]ie fundamental` în ceea ce-l prive[te pe Istrati, aceea dintre revoltat [i
revolu]ionar (de profesie): «L’intelligentsia communiste n’aurait dû commettre
l’erreur de croire en l’orthodoxie soviétique d’Istrati. Ses livres, ses articles, ses
causeries, tout, en lui, indiquait un revolté, non un révolutionnaire. Passioné
et absolument sincère. Il pouvait croire en la pérennité de ses passions, mais
les écrivaines et les journaliste communistes, nourris de réalisme politique,
n’auraient pas dû méprendre sur ses sentimentes profonds.
La dialectique n’a jamais été le fort de Panait. Il a au surplus déclaré, à
maintes reprises, que jamais il n’admetrait le sectarisme, la lutte des classes,
l’obéissance à des mots d’ordre.» 21
Istrati [i Kazantzaki proiectaser` scrierea unui reportaj în colaborare, cu
foarte mult` documenta]ie fotografic` care s` se intituleze, Vers l’etoile rouge. 22
Experien]a ini]iatic` a c`l`toriei în U.R.S.S. îl conduce îns` pe Istrati Vers
l’autre flamme. Spre deosebire de Racovski, U.R.S.S. se în[elase cu privire
la Panait Istrati. Acesta era chiar revolu]ionarul autentic de care noul totalitarism
nu avea nevoie, de care trebuia s` se team` cel mai mult [i pe care-l va
elimina printre primii socotindu-l mai periculos decât inamicii declara]i.
1
Stelian Tãnase, Clien]ii lu’ tanti Varvara, Humanitas, Bucure[ti, 2005
2
Panait Istrati, Spovedanie…, p.38.
3
Panait Istrati era [i el un client al bordelurilor,
4
Ibidem
5
Mircea Iorgulescu, Celãlalt Istrati, Polirom, Ia[i, 2004, p.92.
6
Panait Istrati, Spovedanie..., p.31.
7
Mircea Iorgulescu, Op.Cit., p.67, 68.
8
Istrati cunoa[te o ascensiune fulminantã, cu atât mai mult cu cât pare sã porneascã
fãrã nicio [ansã. În 1927 când pleacã în U.R.S.S., era membru al P.E.N.-Clubului,
vicepre[edinte al A.U.S., membru al « Comitetului pentru apãrarea victimelor terorii
EX PONTO NR.3, 2009
93