format .pdf, 4.1 MB - RecreaÅ£ii Matematice

More documents

Recommendations

Info

Seminarul Matematic din Iaşi - 100 de ani de învăţământ matematic românesc În acest an, un secol de existenţă a Seminarului Matematic se suprapune în mod fericit cu 150 de ani de la crearea la Iaşi în 1860 a primei universităţi din ţară. Învăţământul matematic ieşean avea o oarecare tradiţie încă înainte de inaugurarea Universităţii, dar un adevărat centru de cercetare matematică a fost iniţiat de profesorul Alexandru Myller în 1910, când tocmai primise postul de titular la catedra de geometrie analitică a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi. În acelaşi an, profesorul Myller a făcut demersuri către ministrul instrucţiunii publice de atunci - Spiru Haret - în vederea obţinerii de fonduri pentru dezvoltarea unei biblioteci de specialitate. Iniţial s-a primit o sumă cu care s-au achiziţionat câteva reviste matematice mai importante, iar mai târziu s-a obţinut chiar o alocaţie bugetară fixă. Astfel, actul de naştere al Bibliotecii Seminarului Matematic (iniţial Biblioteca Seminarului de Geometrie analitică) putem spune că a fost semnat la 18 octombrie 1910, când Alexandru Myller a înregistrat oficial primele o sută de volume din ”Crelle ′ s Journal für de reine und angewandte Mathematik”. La început, spaţiul destinat bibliotecii era doar o fostă sală de curs administrată numai de profesorul Myller, însă în timp spaţiul s-a extins, iar personalul de administraţie a crescut prin alăturarea unor membri ai Seminarului. Profesorul Myller concepe Biblioteca Seminarului Matematic după modelul sălii de lectură a Seminarului Matematic de la Göttingen unde a studiat, susţinând şi un doctorat sub îndrumarea celebrului matematician David Hilbert. Cu un corp profesoral de calitate şi cu o bibliotecă de valoare, s-a format la Iaşi o adevărată şcoală de matematică cunoscută sub numele de Seminarul Matematic din Iaşi (S.M.I.), având ca bază pentru cercetare o bibliotecă de specialitate realizată cu entuziasmul şi sacrificiul profesorilor şi care în perioada interbelică era considerată cea mai mare bibliotecă din estul Europei. După evacuările la Alba Iulia, în timpul celui de-Al II-lea Război Mondial, biblioteca a revenit la Universitate fără pierderi. A urmat o perioada foarte grea de refacere a învăţământului universitar. La 14 octombrie 1944 Alexandru Myller este numit rector al Universităţii, iar în noiembrie 1945 se retrage din această funcţie, rămânând profesor activ până la ieşirea la pensie din noiembrie 1947. În 1949, în anul următor Reformei învăţământului, când toate bibliotecile facultăţilor au devenit filiale ale Bibliotecii Universitare din Iaşi, care s-a transformat în Biblioteca Centrală Universitară, şi Biblioteca Seminarului Matematic a devenit la rândul său filială, iar în 1954 a primit numele iniţiatorului său, Alexandru Myller. Amintim că, deşi Biblioteca Seminarului Matematic a devenit subordonată Bibliotecii Centrale Universitare, la conducerea sa, din partea Facultăţii de Matematică, au urmat după profesorul Myller următorii directori: prof. Ilie Popa în perioada 1947- 1952; prof. Adolf Haimovici în anii 1952-1992; prof. Gheorghe Bantaş în anii 1994-2006, iar din anul 2006 prof. Vasile Oproiu. Dacă până în 1952 toate activităţile erau făcute de profesorul Myller şi o parte din membrii S.M.I., după aceea a fost numit şi un bibliotecar din partea B.C.U., în 4
persoana d-rei Anca Jacotă, licenţiată în limba franceză. Membrii Seminarului, în prezent aproape 150, sunt în special de la Facultatea de Matematică a Universităţii ”Al.I. Cuza”, de la catedra de matematică a Universităţii Tehnice ”Gh. Asachi”, dar şi de la alte facultăţi şi instituţii de cercetare din ţară sau străinătate. Ca utilizatori ai bibliotecii mai sunt, la recomandarea membrilor Seminarului Matematic, şi beneficiari externi, majoritatea studenţi în ultimii ani ai Facultăţii de Matematică sau doctoranzi. Cu o aşezare alfabetică a majorităţii fondului de carte, Biblioteca Seminarului Matematic are peste 81.000 de volume aflate aproape în totalitate într-o bază de date informatizată, iar între documentele bibliotecii se află, pe lângă un fond de carte curentă, dicţionare şi enciclopedii generale şi de specialitate, reviste de referate, şi un fond de carte veche şi manuscrise cuprinzând aproximativ 300 de volume apărute înainte de 1850. Dintre acestea din urmă amintim: • Apollonii Pergaei Conicorum libri quator, 1566; • Gemma Frisius, R. - Arithmeticae Practicae methodus facilus, Lipsiae, 1575; • Clavius Bambergensis, Christophorus - Geometria practica, Mainz, 1606; • La Hire, Philippe de - Nouveaux éléments des section coniques, Paris, 1679; • Ozanam, Jacques - Dictionnaire mathématique, Amsterdam, 1691; • Abrégé des mathématiques pour l ′ usage de Sa Majesté Imperiale de toutes les Roussies, St. Petersbourg, 1728; • Simson, Robert - Sectionum conicarum libri V, Edinburg, 1735; • Saverien, Alexandre - Dictionnaire universel de mathématique et de physique, Paris, 1753; • Garnier, J.G. - Réciproques de la géometrié, Paris, 1810; • Stoiheia arithmetikes, Iaşi, 1818 (carte românească veche). De asemenea, în bibliotecă există operele complete în original ale marilor matematicieni şi fizicieni cum ar fi: Euclid, Galileo Galilei, Johannes Kepler, Pierre Fermat, Christian Huygens, Isaac Newton, Jacob Bernoulli, Leonhard Euler, Joseph Louis Lagrange, Pierre-Simon Laplace, Karl Friedrich Gauss, Augustin Louis Cauchy, Niels Henrick Abel, Henri Poincaré etc. Alături de colecţiile de cărţi se află şi peste 700 de titluri de periodice de specialitate, iar dintre cele cu apariţie mai veche amintim: Acta Eruditorum (1682); Journal de l ′ École polytechnique (1797); Journal für die reine und angewandte Mathematik (1829); Compte Rendus de l ′ Académie des Sciences (1835); Bulletin de l ′ Académie Royale des Sciences (1836); Proceedings of the Royal Society of London (1862); Mathematische Annalen (1869); American Journal of Mathematics Pure and Applied (1878); Acta Mathematica (1882); Recreaţii Ştiinţifice (1883); Bulletin of American Mathematical Society (1895); Transaction of American Mathematical Society (1900); Annales Scientifiques de l ′ Université de Jassy (1900) etc. În acest loc încărcat de istorie, prin care au trecut şi s-au format atâţia oameni de seamă, avem datoria faţă de înaintaşi, cât şi faţă de cei care vor veni, să păstrăm mereu, îmbinând tradiţia cu modernitatea, acest tezaur de cultură. Andrei PATRAŞ Bibliotecar şef al Seminarului Matematic 5
Page 1 and 2: Anul XII, Nr. 1 Ianuarie - Iunie 20
Page 3: Anul XII, Nr. 1 Ianuarie - Iunie 20
Page 6 and 7: Mai întâi cu un număr restrâns
Page 10 and 11: Amintiri de la Seminarul Matematic
Page 12 and 13: doream, să consult şi să împrum
Page 14 and 15: copiere. Îmi amintesc că, în anu
Page 16 and 17: Rigla şi compasul Gabriel POPA 1 A
Page 18 and 19: plus, cum △P AB şi △QAB sunt e
Page 20 and 21: ezultă că [AM] ≡ [BT ], deci [M
Page 22 and 23: O inegalitate ponderată cu medii G
Page 24 and 25: Aplicaţia 2. Fie a, b, p, q ∈ R
Page 26 and 27: Definiţia 3. Fie I 1 , I 2 ⊂ R d
Page 28 and 29: 3) Considerăm funcţia f : (0, ∞
Page 30 and 31: Demonstraţie. În (2), luând x 1
Page 32 and 33: ‹ Din faptul că v n+2 v n+1 v n+
Page 34 and 35: Teorema poate fi demonstrată şi p
Page 36 and 37: de unde, în urma unor calcule simp
Page 38 and 39: Aici avem a 2 b 2 + t 2 ≤ 6abt de
Page 40 and 41: Fie acum A i A j A k A l un trapez
Page 42 and 43: Remarque. detA(x, y, z, t) = x 2
Page 44 and 45: Si b divise v alors b divise u 2 ;
Page 46 and 47: coeficienţi reali şi rădăcini c
Page 48 and 49: În cazul |α| = √ a 2 + b 2 < 1
Page 50 and 51: Deoarece m(ÕBΩA) = 180 ◦ − B
Page 52 and 53: Şcoala Normală ”Vasile Lupu”
Page 54 and 55: în localul şcolii, celelalte fiin
Page 56 and 57: 2. Fie triunghiul △ABC înscris
Page 58 and 59:
3. Fie n ∈ N\0, 1} şi a 1 , a 2
Page 60 and 61:
Soluţie. Latura pătratului este d
Page 62 and 63:
V.108. Pe tablă sunt scrise numere
Page 64 and 65:
Clasa a VII-a VII.102. În urma unu
Page 66 and 67:
Soluţie. Se impune ca x ∈ R\{1,
Page 68 and 69:
şi, cum tg A ∈ N, rezultă că t
Page 70 and 71:
X.97. Fie a, b, c ∈ C ∗ numere
Page 72 and 73:
’ 1 0 . . . 0 0 0 1 . . . 0 Solu
Page 74 and 75:
=Ztg n−1 1 x · cos 2 x + 1 ctgn
Page 76 and 77:
) Cum suma şi diferenţa au aceea
Page 78 and 79:
maximă când produsul xy este maxi
Page 80 and 81:
Notă. Soluţie corectă, bazată p
Page 82 and 83:
În cazul în careba =b0, concluzia
Page 84 and 85:
Clasele primare Probleme propuse 1
Page 86 and 87:
VI.117. Fie I centrul cercului îns
Page 88 and 89:
IX.107. Dacă a, b ∈ N ∗ , atun
Page 90 and 91:
Probleme pentru pregătirea concurs
Page 92 and 93:
Training problems for mathematical
Page 94 and 95:
Pagina rezolvitorilor CRAIOVA Coleg
Page 96 and 97:
IMPORTANT • În scopul unei legă
Page 98:
CUPRINS Centenarul SEMINARULUI MATE
show all

format .pdf, 4.1 MB - RecreaÅ£ii Matematice

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?