format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice

Mai întâi cu un număr restrâns de publicaţii, s-a dezvoltat treptat, ajungând ca între
cele două războaie mondiale să fie cea mai bună bibliotecă de matematici din sudestul
Europei. Pe lângă această bibliotecă, şi-au desfăşurat, mai mult sau mai puţin
sporadic, activitatea ştiinţifică şi de cercetare mai mulţi tineri talentaţi, care aveau
să devină nume cunoscute în matematica românească: C. Popovici, D. Pompeiu,
V. Vâlcovici, S. Stoilow, S. Sanielevici, Gh. Vrănceanu, Gr. Moisil, T. Popoviciu,
O. Mayer ş.a.
Obţinerea fondurilor pentru achiziţionarea de publicaţii ştiinţifice era o preocupare
permanentă a lui A. Myller, care a condus biblioteca de la înfiinţare până în
anul 1947. Aceste fonduri erau obţinute prin demersuri insistente pe lângă forurile
conducătoare ale învăţământului superior şi ale culturii româneşti, prin convingerea
unor persoane particulare să facă donaţii pentru bibliotecă şi prin contribuţii personale.
Mai ales în perioada dintre cele două războaie mondiale, A. Myller pleca
în mod regulat în ţările din vestul Europei, unde colinda prin librării şi anticariate,
făcând achiziţii masive de cărţi şi de colecţii de reviste, ajungând să cheltuiască şi din
banii săi. El insista mereu pe lângă colegii săi să contribuie la îmbogăţirea bibliotecii
prin publicaţii şi este cunoscut că era tot timpul nemulţumit, spunând că membrii
Seminarului Matematic nu fac suficient de mult pentru îmbogăţirea patrimoniului
acestuia. A. Myller a scris un manual de geometrie analitică (foarte bun!) pentru
liceu, iar drepturile de autor au fost folosite în întregime pentru cumpărarea de cărţi
şi reviste pentru Seminarul Matematic. Mulţi ani, această carte a fost folosită pentru
premierea studenţilor fruntaşi de la Facultatea de Matematică. Unul din succesele
importante ale lui A. Myller a fost convingerea industriaşului N. Malaxa să facă o
donaţie pentru Seminarul Matematic. Prin aceste eforturi, biblioteca Seminarului
Matematic s-a îmbogăţit cu colecţiile celor mai prestigioase reviste de matematică
apărute în lume, cu ultimele cărţi publicate la diverse edituri de specialitate din Europa
şi din America, precum şi cu colecţii complete ale unora din cele mai vechi reviste
de matematică (Acta Eruditorum, Crelle ′ s Journal, Journal de l ′ École Polytechnique
de Paris etc.) şi cu cărţi vechi de matematică din perioada Renaşterii şi de mai târziu.
O altă direcţie în care a acţionat stăruitor A. Myller, a fost menţinerea unei
discipline stricte în Seminarul Matematic. Accesul la publicaţii era liber, fiecare
membru putea să împrumute, fără să apeleze la un bibliotecar (care, de fapt, nici nu
exista), dar era obligat să respecte câteva reguli simple însă stricte. Orice publicaţie
împrumutată era trecută într-un registru de împrumuturi şi se restituia la anumite
date, publicaţiile trebuiau păstrate cu grijă pentru a se împiedica deteriorarea sau
pierderea lor, nimeni nu avea voie să plece din Iaşi fără să restituie mai întâi toate
publicaţiile împrumutate. Unele abateri, rare, erau sancţionate fără rezerve de prof.
A. Myller prin ridicarea dreptului de acces în bibliotecă pentru o perioadă determinată
sau chiar pentru totdeauna. Sancţiunile se aplicau la orice beneficiar găsit în culpă,
indiferent de vechimea şi prestigiul acestuia. Acest spirit de disciplină instaurat la
Seminarul Matematic a făcut ca din bibliotecă să se piardă extrem de puţine publicaţii.
În 1944, Universitatea din Iaşi a fost evacuată, împreună cu biblioteca Seminarului
Matematic, la Alba Iulia. Mutarea a fost organizată aşa de bine, încât la întoarcere
în 1945, nu a lipsit decât un singur volum din fondul de publicaţii al bibliotecii.
După război, au trebuit înfruntate mari greutăţi rezultate din distrugerile cauzate
2