format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice
format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice
format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
i) Ceviana AΩ, simediana din B şi mediana din C sunt concurente (într-un punct<br />
notat J A );<br />
ii) Ceviana BΩ, simediana din C şi mediana din A sunt concurente (în J B );<br />
iii) Ceviana CΩ, simediana din A şi mediana din B sunt concurente (în J C ).<br />
Demonstraţie. Conform Teoremei 1, cercurile CA şi AB se intersectează în<br />
Ω. Din Teorema 3, al doilea punct comun cercurilor<br />
A<br />
AB şi CB, notat S (fig. 3), este situat pe simediana<br />
din B. În sfârşit, aplicând Teorema 4, cercurile CA<br />
şi CB se intersectează a doua oară într-un punct M,<br />
<br />
care aparţine medianei din C. Conform Lemei, cevienele<br />
AΩ, BS şi CM sunt concurente, ceea ce era<br />
J A M<br />
S<br />
de demonstrat.<br />
B<br />
C<br />
În acelaşi mod se poate dovedi şi<br />
Fig. 3<br />
Teorema 6. Au loc afirmaţiile:<br />
i) Ceviana AΩ ′ , simediana din C şi mediana din B sunt concurente (într-un punct<br />
J A ′ ); ii) Ceviana BΩ ′ , simediana din A şi mediana din C sunt concurente (în J B ′ );<br />
iii) Ceviana CΩ ′ , simediana din B şi mediana din A sunt concurente (în J C ′ ).<br />
Observaţii. 1. Teoremele 5 şi 6 se pot demonstra şi cu reciproca teoremei lui<br />
Ceva. Într-adevăr, ştim că piciorul simedianei din A împarte latura BC în raportul<br />
c 2<br />
b 2 . Pe de altă parte, notând cu A 1 şi A ′ 1 picioarele cevienelor Brocard AΩ şi AΩ ′ ,<br />
avem<br />
(2)<br />
BA 1<br />
A 1 C = c2<br />
a 2 , BA ′ 1<br />
A ′ 1 C = a2<br />
b 2<br />
BA 1<br />
(pentru prima egalitate:<br />
A 1 C = A △ABA 1<br />
c sin ω<br />
c2<br />
=<br />
= . . . (1) . . . =<br />
A △AA1 C b sin(A − ω) a 2 , iar<br />
pentru a doua se procedează similar sau se aplică Teorema lui Steiner cevienelor<br />
izogonale AΩ şi AΩ ′ ).<br />
2. În general, un triunghi are şase cercuri adjuncte, deci pot fi C3 6 triplete diferite<br />
de cercuri adjuncte. Unele triplete au, însă, acelaşi centru radical. Vârfurile triunghiului<br />
sunt centre radicale, fiecare pentru patru triplete; de exemplu, C este centru<br />
radical pentru (BC, CB, AC), (BC, CB, CA), (AC, CA, BC) şi (AC, CA, CB).<br />
Ca urmare, drept centru radical a trei cercuri adjuncte unui triunghi pot fi: punctele<br />
lui Brocard Ω şi Ω ′ , punctele J A , J B , J C , J A ′ , J B ′ , J C ′ şi vârfurile A, B, C.<br />
3. Dacă triunghiul este isoscel, AB = AC, atunci BC coincide cu CB şi simediana<br />
din B şi mediana din C se intersectează în punctul Ω al lui Brocard [3].<br />
Bibliografie<br />
1. T. Lalescu – Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova, 1993.<br />
2. R.A. Johnson – Modern Geometry: An Elementary Treatise on the Geometry of the<br />
Triangle and the Circle, 1929.<br />
3. I. Pătraşcu – O teoremă relativă la punctul lui Brocard, G.M.-9/1984, 328-329.<br />
47