18.11.2014 Views

format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice

format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice

format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

i) Ceviana AΩ, simediana din B şi mediana din C sunt concurente (într-un punct<br />

notat J A );<br />

ii) Ceviana BΩ, simediana din C şi mediana din A sunt concurente (în J B );<br />

iii) Ceviana CΩ, simediana din A şi mediana din B sunt concurente (în J C ).<br />

Demonstraţie. Conform Teoremei 1, cercurile CA şi AB se intersectează în<br />

Ω. Din Teorema 3, al doilea punct comun cercurilor<br />

A<br />

AB şi CB, notat S (fig. 3), este situat pe simediana<br />

din B. În sfârşit, aplicând Teorema 4, cercurile CA<br />

şi CB se intersectează a doua oară într-un punct M,<br />

<br />

care aparţine medianei din C. Conform Lemei, cevienele<br />

AΩ, BS şi CM sunt concurente, ceea ce era<br />

J A M<br />

S<br />

de demonstrat.<br />

B<br />

C<br />

În acelaşi mod se poate dovedi şi<br />

Fig. 3<br />

Teorema 6. Au loc afirmaţiile:<br />

i) Ceviana AΩ ′ , simediana din C şi mediana din B sunt concurente (într-un punct<br />

J A ′ ); ii) Ceviana BΩ ′ , simediana din A şi mediana din C sunt concurente (în J B ′ );<br />

iii) Ceviana CΩ ′ , simediana din B şi mediana din A sunt concurente (în J C ′ ).<br />

Observaţii. 1. Teoremele 5 şi 6 se pot demonstra şi cu reciproca teoremei lui<br />

Ceva. Într-adevăr, ştim că piciorul simedianei din A împarte latura BC în raportul<br />

c 2<br />

b 2 . Pe de altă parte, notând cu A 1 şi A ′ 1 picioarele cevienelor Brocard AΩ şi AΩ ′ ,<br />

avem<br />

(2)<br />

BA 1<br />

A 1 C = c2<br />

a 2 , BA ′ 1<br />

A ′ 1 C = a2<br />

b 2<br />

BA 1<br />

(pentru prima egalitate:<br />

A 1 C = A △ABA 1<br />

c sin ω<br />

c2<br />

=<br />

= . . . (1) . . . =<br />

A △AA1 C b sin(A − ω) a 2 , iar<br />

pentru a doua se procedează similar sau se aplică Teorema lui Steiner cevienelor<br />

izogonale AΩ şi AΩ ′ ).<br />

2. În general, un triunghi are şase cercuri adjuncte, deci pot fi C3 6 triplete diferite<br />

de cercuri adjuncte. Unele triplete au, însă, acelaşi centru radical. Vârfurile triunghiului<br />

sunt centre radicale, fiecare pentru patru triplete; de exemplu, C este centru<br />

radical pentru (BC, CB, AC), (BC, CB, CA), (AC, CA, BC) şi (AC, CA, CB).<br />

Ca urmare, drept centru radical a trei cercuri adjuncte unui triunghi pot fi: punctele<br />

lui Brocard Ω şi Ω ′ , punctele J A , J B , J C , J A ′ , J B ′ , J C ′ şi vârfurile A, B, C.<br />

3. Dacă triunghiul este isoscel, AB = AC, atunci BC coincide cu CB şi simediana<br />

din B şi mediana din C se intersectează în punctul Ω al lui Brocard [3].<br />

Bibliografie<br />

1. T. Lalescu – Geometria triunghiului, Editura Apollo, Craiova, 1993.<br />

2. R.A. Johnson – Modern Geometry: An Elementary Treatise on the Geometry of the<br />

Triangle and the Circle, 1929.<br />

3. I. Pătraşcu – O teoremă relativă la punctul lui Brocard, G.M.-9/1984, 328-329.<br />

47

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!