format .pdf, 4.1 MB - Recreaţii Matematice

Amintiri de la Seminarul Matematic
Am intrat ca student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din Iaşi
în septembrie 1959. După ce am făcut cunoştinţă cu personalul de la secretariat,
unde, ca şef de grupă, trebuia să predau săptămânal prezenţa studenţilor la cursuri şi
seminarii, am ajuns şi la biblioteca facultăţii, situată deasupra decanatului facultăţii
de matematică. Îmi amintesc de o sală luminoasă şi primitoare, în care se putea studia
în condiţii foarte bune. Exista şi o bibliotecară, d-ra Timofte, care stătea într-o săliţă
vecină, situată deasupra cabinetului decanului, prin care se trecea pentru a se intra
în sala de lectură, după ce se semna într-o condică care atesta numărul de vizitatori.
Studenţii din anii mari aveau o altă sală de lectură alături, deasupra amfiteatrului II.5.
Aveau cheie şi puteau să intre când doreau (aici nu exista o bibliotecară), găseau o
sală de lectură care îi îmbia la studiu, găseau o mică bibliotecă cu cărţi dintre cele mai
folosite la facultatea de matematică. Multă vreme am privit această sală de lectură
ca pe un loc misterios, în care s-ar fi petrecut lucruri deosebite. Nu am mai ajuns
să intru şi eu cu drepturi depline în această sală de lectură, pentru că s-a desfiinţat.
Erau unii studenţi care stăteau mult în aceste două săli de lectură, ba chiar îşi fixaseră
nişte locuri ale lor. Se studia cu o anumită îndârjire, mi se părea că mulţi doreau
să-şi depăşească condiţia de copii din familii nevoiaşe şi căutau să ajungă la situaţii
mai bune. Mai târziu, după ce am terminat facultatea, s-a mai înfiinţat o sală de
lectură la parter, pe coridorul unde se află acum administratorul facultaţii, ba chiar
şi pe coridorul paralel, din faţa sălii metodice. Apoi, biblioteca pentru studenţi s-a
mutat în corpul B în locul bibliotecii facultaţii de ştiinţe economice, care, la rândul
ei, s-a mutat în corpul D, nou construit, lângă biserica ”Patruzeci de Sfinţi”.
Am ajuns să intru, de câteva ori, în biblioteca Seminarului Matematic pentru a
consulta nişte materiale necesare pentru lucrul la cercurile ştiinţifice studenţeşti. În
acest fel am cunoscut pe bibliotecara A. Jacotă, care a activat parcă o veşnicie la
această bibliotecă. Îmi amintesc că pe coridoarele de la parter şi de la etajul II era
destul de multă gălăgie, în special în pauze. Prin contrast, pe coridorul de la etajul I,
unde era intrarea la Seminarul Matematic era o atmosfera mai liniştită care, într-un
fel, prevestea atmosfera de lucru, de reculegere, ca într-o biserică, ce o regăseam de
fiecare dată în interior. Intrarea era prin săliţa ce desparte sala de carţi de cea de
colecţii de reviste. În sala de cărţi, aflată în dreapta, se adunau şi lucrau profesorii,
poate şi conferenţiarii mai în vârstă, în sala de colecţii de reviste se adunau şi lucrau
conferenţiarii şi lectorii mai în vârstă, iar în sala de modele, acolo unde acum se află
amfiteatrul ”A. Myller” (în care se ajungea, atât din sala de colecţii reviste printr-o
trecere mică înzestrată cu o perdea, după care se coborau câteva trepte sau, direct,
de pe coridorul de la Catedra de geometrie, pe unde se intra cu ajutorul unei chei),
se adunau şi lucrau asistenţii şi lectorii mai tineri. Fiecare avea locul lui, la mese cu
patru locuri şi atmosfera era realmente una de lucru.
Cam prin 1962, facultatea a primit noi spaţii de învăţământ, devenite libere prin
mutarea facultăţilor de biologie şi de geografie în corpul B, abia dat în folosinţă. În
acest fel, fiecare catedră (Algebră, Analiză matematică, Geometrie, Ecuaţii şi matematici
speciale, Mecanică) a primit câte un sediu, la fel şi profesorii şi conferenţiarii.
Cursurile şi seminariile se desfăşurau acum şi în amfiteatrul I.3 şi în sălile 1.4 şi 1.5.
6