Balneoclimatologie Curs 5 5. ELEMENTELE CLIMATICE ÅI ...

More documents

Recommendations

Info

<strong>5.</strong>1.1. TEMPERATURA AERULUI SI TURISMUL ÎN ROMÂNIA Temperatura aerului ocupă un loc important în cadrul parametrilor climatici care influenŃează turismul, evoluŃia sa fiind legată de regimul radiaŃiei solare. Aceasta intră în calcul în cazul manifestării sale excesive (vara, când radiaŃia solară este mare, adeseori excesivă devine inadecvată activităŃilor de recreere, la fel şi iarna, când temperatura coboară sub valori de - 15º C). Temperatura influenŃează astfel, practicarea sporturilor de iarnă, helioterapia, cât şi simpla petrecere a timpului liber în natură. Temperatura medie anuală în regiunile deluroase şi de câmpie are: - condiŃii foarte favorabile practicării diferitelor forme de turism, atunci când are valori mai mari de 10º C, - condiŃii favorabile când înregistrează valori de 9 - 10º C, condiŃii cu favorabilitate medie când este cuprinsă între 8º C şi 9º C şi - condiŃii cu favorabilitate mică atunci când temperatura medie anuală a aerului coboară sub 8º C. Astfel, din punct de vedere al scalei condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroase şi de câmpie, privind calitatea limitelor favorabile, sunt: - condiŃii foarte favorabile turismului atunci când temperatura medie sezonieră a aerului este mai mare de 18º C, - condiŃii favorabile atunci când temperatura aerului are valori cuprinse între 17 º C şi 18 º C, - condiŃii cu favorabilitate medie atunci când temperatura aerului are valori de 16 - 17º C şi - condiŃii cu favorabilitate mică atunci când temperatura coboară sub valoarea de 16º C. În regiunile montane, în sezonul estival, temperatura medie sezonieră a aerului are condiŃii: - foarte favorabile turismului atunci când are valori mai mari de 11º C, - condiŃii favorabile când se încadrează între 8º C şi 11º C, - condiŃii cu favorabilitate medie atunci temperatura sezonieră are valori cuprinse între 5º C şi 8º C şi - condiŃii cu favorabilitate mică, în condiŃiile în care coboară sub 5º C. În scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroase şi de câmpie, au fost luaŃi în calcul şi alŃi parametri de temperatură, - în afară de temperatura medie anuală a aerului şi anume - numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 20º C, - numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 18º C, - numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 15º C şi - numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 10º C. Aceşti parametri se calculează pentru a sublinia caracteristicile reale ale climei, frecvenŃa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice fiind o consecinŃă directă a variaŃiilor neperiodice ale temperaturii aerului. În scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroase şi de câmpie, apare ca parametru climatic specific şi numărul mediu sezonier de zile cu temperaturi medii ≥ 20º C, iar în scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile montane, apare şi numărul mediu sezonier de zile cu temperaturi medii ≥ 15º C. Temperatura aerului este un element climatic foarte important, deoarece determină şi imprimă climatului acŃiune variată. 4
<strong>5.</strong>2. DURATA DE STRĂLUCIRE A SOARELUI. INSOLAłIA. NEBULOZITATEA 5 RadiaŃia solară directă diferă pe suprafaŃa terestră. Înregistrează valori mari la ecuator, reduse la cei doi poli şi valori medii în zonele temperate, dar cu mari variaŃii de-a lungul anului. Din energia emisă de Soare, Pământul nu primeşte decât o parte infimă, egală cu jumătate de miliardime din cantitatea totală emisă, dar care raportată la consumul energetic al societăŃii, ar fi însă mult mai mult decât suficientă dacă s-ar putea capta în mod eficient (Tabelul nr. 1). Această energie anuală este echivalentă cu combustia a 200.000 miliarde tone huilă, depăşind de peste 21.400 ori actualul consum de energie al omenirii. Tabelul 1. - Cantitatea de radiaŃie solară primită şi cedată de Pământ (după Stănescu I., Ballif S., 1981) Latitudinea geografică ( o ) RadiaŃia (cal/cm 2 ) primită RadiaŃia cedată (cal/cm 2 ) 0 0,339 0,271 10 0,334 0,282 20 0,320 0,284 30 0,297 0,284 40 0,267 0,284 50 0,232 0,272 60 0,193 0,272 70 0,160 0,260 80 0,144 0,252 90 0,140 0,252 Cantitatea de energie solară recepŃionată pe suprafaŃa globului este repartizată în mod inegal, în funcŃie, în primul rând, - de forma Pământului (geoid) care face ca unghiul de incidenŃă al razelor solare să se reducă continuu, de la ecuator către poli şi, - în al doilea rând, de repartiŃia inegală a nebulozităŃii (Tabelul nr. 2). Astfel, în zona tropicală aridă, potenŃialul energetic solar atinge valoarea maximă (1800 - 2200 kWh/mp/an), scade la nivelul zonei temperate (1100 – 1800 kWh/mp/an) pentru ca în zona polară să prezinte cele mai mici valori (750 – 1100 kWh/mp/an). Înclinarea axei polilor pe eliptică şi oscilaŃia ciclică a valorilor acesteia (între 22°06’ şi 24°30’) determină o distribuŃie sezonieră inegală a energiei solare recepŃionată de sol sau apă pe latitudine, inegalitate accentuată în perioadele cu valori mai mari a înclinării axei polilor. Tabelul nr. 2. - InfluenŃa nebulozităŃii şi a transparenŃei aerului asupra radiaŃiei solare directe (după Stăncescu I., Ballif S., 1981) Latitudinea 60°N 50°N 40°N 30°N 20°N 10°N 0 0 10°S 20° S Nebulozitatea medie anuală 61 58 50 40 42 48 56 46 49 Coeficientul de trans-parenŃă 0,80 0,77 0,75 0,72 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 Cantitatea anuală posibilă de radiaŃie solară (cal/cm 2 105 128 148 168 172 183 187 183 172 ) Cantitatea anuală reală de radiaŃie solară directă (kcal/cm 2 41 54 74 91 100 95 82 80 88 ) Toate aceste aspecte au însemnate consecinŃe pe plan economic, regiunile cu cele mai bune condiŃii pentru captarea energiei solare fiind cele de la latitudini mici şi cu nebulozitate redusă, unde solul primeşte peste 0,6 cal/cmp/min., insolaŃia este de peste 6 ore/zi, iar media anuală a zilelor senine este de peste 180. Aceste condiŃii se întâlnesc pe
Page 1 and 2: Balneoclimatologie Curs 5 1 5. ELEM
Page 3: 3 - umezeala mare poate produce dis
Page 7 and 8: 7 5.3. NEBULOZITATEA Nebulozitatea,

Balneoclimatologie Curs 5 5. ELEMENTELE CLIMATICE ÅI ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Balneoclimatologie Curs 5 5. ELEMENTELE CLIMATICE ÅI ...