formarea unei baze de date pentru studentii universitatii de medicina

FORMAREA UNEI BAZE DE DATE PENTRU STUDENTII
UNIVERSITATII DE MEDICINA CAROL DAVILA
Roxana Corina SFETEA *
Maria ALEXE **
Teaching English in ESP seminar for students having a certain language level is still a
challenge for the trainers. They have to face at least two major problems: to deal with large
groups and to find interesting texts and exercises to develop students’ language skills for their
future professional life. In spite of a huge amount of English text-books when it comes about
specialized course supports the trainer does not find a lot of really interesting materials. A
solution may be to design a new text book for each university, but this is difficult, takes a lot
of time and requires a financial support.
Another question to which foreign language teachers, especially those teaching
English have to face is how the learning quality of the seminars can be maintained in the face
of increasing class size. E-Learning can be an answer to both these questions.
This work grew out of our attempts to encourage students to use all the resources
offered by e’Learning methodology and which were turned into a reliable course support.
1. Aspecte generale
Au trect incredibil de puţini ani de când Internetul a fost inventat şi el pare
că a fost acolo pentru noi dintodeauna, adorat, hulit dar indispensabil. În timp ce
specialiştii în analize socilale îl socotesc principalul responsabil pentru
extinderea autismului social şi pentru pierderea identităţii personale [Sidonia
Silian 2007] tinerii, nu doar studenţii ci chiar asistenţii şi preparatorii din
universităţi nu îşi pot imagina activitatea lor zilnică fără acest prieten care îi
salvează din orice încurcătură. Un simplu click şi eşti lături de prieteni sau pe
siteul facultăţii recuperând cursul/seminarul la care nu ai ajuns. Nu este asta o
minune ? Atunci de ce se zburlesc sociologii? Întrebare ce riscă să rămână fără
răspuns în condiţiile în care mediul virtual a devenit cel mai placut loc de studiu
şi orice activitate de învăţare realizată prin intermediul calculatorului devine mai
atractivă, mai intresantă pentru tineri. Una din prevederile acordului de la
Bolognia se referă în mod expres la necesitatea informatizării procesului
didactic.
Dezvoltarea mijloacelor de comunicare a dus la ştergerea distanţelor şi la
dezvoltatea programelor de tip eLearning ceea ce a schimbat viaţa universităţilor
tradiţionale, a adus o gură de aer proaspăt şi a permis continuarea studiului în
afara spaţiului convenţional al clasei de seminar ceea ce înseamnă mai multă
Page 1 of 6

flexibilitate (diminuarea unor constrângeri legate de spaţiu şi timp) şi
îndividualizarea studiului, aspect esenţial în cazul grupelor foarte numeroase
[Mihaela Logofătu 2005]
Cei care predau limbi străine în facultăţi cu profil nefiloogic
interacţionează cu o diversitate mare de studenţi rezultat atât al diferenţelor
datorate cunoştinţelor ligvistice (cu excepţia celor de la nivelul de începători
sunt toţi în aceeaşi grupă) 1 , cât şi celor profesionale necesare în seminarul de
ESP. În cazul în care se recurge la ajutorul materialelor pe suport digital apar şi
diferenţele datorate posibilităţilor şi cunoştinţelor de utilizare a calculatorului.
La acestea se adaugă o problemă metodologică specifică: necesitatea însuşirii
limbajului de specialitate. Din punct de vedere lingvistic acest lucru înseamnă
trecerea de la limbajul general la forme de limbaj sectorial. Însuşirea corectă a
limbajului sectorial, în acest caz a englezei pentru medicină şi farmacie nu poate
fi făcută decât atunci când studenţii au un nivel lingvistic general cel puţin de tip
B 1. Indiferent de nivelul de pornire profesorul trebuie să-i aducă pe toţi studenţii
la acelaşi nivel de competenţă lingvistică, nivel care necesită tipuri de gândire
complexă ce permit aplicarea şi manipularea informaţiei în funcţie de situaţia
concretă de comunicare.
Trebuind să facem faţă unui număr din ce în ce mai mare de studenţi întro
clasă, chiar şi la seminar, ne-am decis să completăm anumite seminarii prin
materiale realizate cu ajutorul calculatorului. În prima etapă am încercat să
organizăm o bază de date cu materiale diverse care să permită aprofundarea
cunoştinţelor din seminariile tradiţionale şi care să conţină mai multe exerciţii
aplicative din domeniul libajelor sectoriale. Aceste materiale urmează să fie
organizate în programe de învăţare
2. Aspecte teoretice
Dezvoltarea gramaticilor transformaţionale şi generative a arătat că simpla
însuşirea a unor noţiuni nu este suficientă, accentul în învăţare trebuie pus pe
felul în care sunt folosite structurile limbii şi pe felul în care se integrează în
sistemul general. [Noam Chomsky 2005]. Conform definiţiei lui Michele A.
Cortelazzo, limbajele sectoriale, sunt varietăţi lingvistice cu lexic specific, dar
care utilizează codul limbii respective, cazul analizat de cercetător, italiana în
care îşi găseşte un anumit spaţiu. Aceeaşi definiţie este perfect aplicabilă în
cazul limbii engleze. Aceste subsisteme lingvistice utilizează structuri
gramaticale ale limbii standard, diferenţele fiind operante la nivel lexical.
Datorită acestui aspect introducerea elementelor de limbaj sectorial trebuie să fie
susţinută de însuşirea corectă a gramaticii şi lexicului de bază.
1 La Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti nu se studiază decât limba engleză.
Page 2 of 6

Calculatorul a fost folosit ]n procesul de predare\învăţare al unei limbi
străine încă din anii 60, folosirea sa urmând evoluţia generală a strategiilor de
învăţare de la modelul behaviorist la cel de tip comunicaţional şi integrativ
Informatizarea procesului didactic, implementarea strategiilor eLearning
se realizează pe trei nivele.[Bogdan Logofătu – 2005]. Conform acestei
clasificării proiectul iniţiat la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol
Davila din Bucureşti de autoarele prezentei lucrări se situează la nivelul I ,
urmând ca dupa realizarea sa să se poată accede spre nivele superioare.
3. Desfăşurarea proiectului
Clasele/grupele numeroase pot fi împărţite în grupuri active mai mici,
folosindu-se activităţi sumative, cele care generează idei creative, activităţi
piramidale, postere, dezbateri sau activităţi de brainstorming. Studenţii pot
forma grupuri de cercetare sau pot dezvolta proiecte, studii de caz sau
prezentări. În locul notelor date de tutore se pot folosi alte tehnici cum ar
atitudinea critică a colegilor şi propria autoevaluare (Gibbs & Jenkins, 1992).
Astfel de tehnici sunt operaţionale şi fără ajutorul computerului, Provocarea
constă în inventarierea materialelor rezultate, selectarea celor mai utile din punct
de vedere pedagogic şi informaşional şi folosirea lor de către mai multe grupe în
acelaşi timp.
Grupele foarte numeroase uneori de până la 40 de studenţi îi împiedică pe
studenţi să folosescă în timp real toate noţiunile predate. În această situaţie,
împreună cu studenţii am alcătuit o bază de date formată din texte
complementare, exerciţii şi un glosar de termeni. Materialele suplimentare oferă
studenţilor posibilitatea de a se instrui/antrena la disciplina pe care o studiază,
engleză medicală, prin rezolvarea unor exerciţii în care sunt aplicate concepte şi
noţiuni descrise ăn lecţie, verificarea făcându-se prin autoevaluare.
De exemplu un text ca Human Anatomy prin care se realizează
descrierea succintă a principalelor sisteme anatomice este completat prin texte
mai scurte despre principalele organe, texte insoţite de imagini şi de explicaţia
termenilor, Pentru fixarea noţiunilor din aceeaşi lecţie sunt adăgate exerciţii de
tip fill the gaps. Deoarece multe din formele de plural ale diferitelor organe
prezintă particularităţii am adugat exerciţii privind pluralele de origine latină şi
substantivele defective de singular sau de plural.
Un alt text Hioppocrates’ Oath a fost folosit pentru a genera un fir de
discuţie foarte interesant privind profilul moral al unui doctor. În alcătuirea
bazei de date acest aspect a generat exerciţii legate de folosirea adjectivelor şi a
prepoziţiilor şi a condus la proiectarea unor exerciţii complexe, cu mai multe
sarcini de lucru şi care necesitau folosirea mai multor competenţe lingvistice.
Textele care au intrat în baza de date nu au fost toate propuse de către
cadrele didactice, unele sunt sugerate de studenţi. Rolul profesorilor a constat în
indicarea surselor bibliografice (de exemplu siteul editurii Macmillian care are o
Page 3 of 6

secţiune dedicată literaturii medicale, volume ca Science, sau programul Body
Works) şi în coordonarea selecţiei şi prelucrării textului.
În timpul activităţilor de tip Reading, studenţii au observat prezenţa unor
termeni ştiinţifici de origine latină dublaţi de termeni populari. La sugestia
studenţilor a fost realizat un glosar de termeni anatomici populari şi ştiinţifici
după modelul
• Skull – cranium – craniu
• Upper arm bone- humerus- the funny bone (în glumă)
Glosarul a fost postat pe pagina unuia din profesori si fiecare student a
fost încurajat sa adauge noi termeni.
Circulaţia materialului pe suport electronic i-a încurajat pe studenţi să
folosească dicţionarele on line şi astfel au putut să îşi îmbogăţească vocabularul
devenind conştienţi de valoarea plurisemantică a termenilor, de diferenţele între
sensul comun al unui termen şi valoarea lui semantică în interiorul unui libaj
sectorial.
Prin acestă bază de date pusă la dispoziţia studenţilor în sistem sincron (
în seminar) sau asincron (pagină web sau email) se realizează o folosire mai
eficientă a timpului studenţilor şi profesorilor, deoarece nu trebuie să piărdă
timpul repetând anumite puncte pe care unii le cunosc foarte bine iar, alţi poate
le-au uitat, studenţii pot lucra atunci când se hotărăsc să o facă, iar tutorii pot să
conducă mai mult decât o grupă de seminar convenţională. [Newman, D.
R.,Chris Johnson, Brian Webb and Clive Cochrane - 2006] Se pot organiza
puncte de discuţie în funcţie de subiect şi de fir, profesorul( sau un student
leader desemnat de profesor) leagă comentariile într-un text unitar şi îi ajută pe
studenţi să lege între ele ideile.
4. Perspective
O bază de date care să cuprindă exerciţii de dezvoltare a vocabularului
specializat, aplicaţii ale utilizării anumitor structuri gramaticale şi de verificare a
competenţei de înţelegere a textului scris trebuie să devină un material accesibil
prin programul de informatizarea a bibliotecilor UMF Carol Davila. Prin aceasta
e devine un material ce este utilizat în regim asiscron nu numai de studenţii care
frecventează seminariile de limba engleză, ci şi de cei din anii mai mari, dntre
care unii au de susţinut examene de competenţă lingvistică pentru burse. Prin
acest program se contribuie la menţinerea nivelului de competenţă lingvistică pe
parcursul desfăţurării studiilor.
O etapa la care am dori să ajungem este aceea în care materialul adunt să
se constituie într- un suport de curs unitar structurat în trei părţi. Un program
asemănător, pentru o altă disciplină se aplică deja la UTCB în cadrul Facultăţii
de Hidrotehnică [Mariana Marinescu şi colectiv TEPE -2005] Prima parte,
intitulată READING să conţină texte pe teme medicale (conform curriculumului
aprobat) Studentul poate alege oricare din lecţii, în funcţie de tema pe care
Page 4 of 6

doreşte să o aprofundeze. Ceea de a doua parte intitulată APLICAŢII va fi
constiuită din exerciţii ce sunt un suport pentru înţelegerea practică a noţiunilor
de vocabular şi gramatică. Ceea de a treia parte AUTOEVALUARE este de fapt
o culegere de teste (unele date în anii anteriori) prin care studenţii au
posibilitatea autoevaluării pentru ca ei să poată să îşi dea seama care este nivelul
lor de cunoştinţe. Prin acest tip de program de evaluare studentul nu are
posibilitatea de a afla răspunsurile corecte decât după ce rezolvă exerciţiile.
5. Factori care pot afecta dezvoltarea ulterioară a cercetării
Este posibil ca prezentarea excesivă a materialelor pe suport electronic să
inducă o lipsa a comunicării directe care la rândul ei poate provoca o lipsă în
ceea ce priveşte spontaneitatea ideilor generate de discuţie sau să reprezinte un
factor de inhibiţie în cazul exprimării experienţei personale.Acest lucru poate fi
corectat prin discuţii directe.
Un alt factor de care trebuie să ţină seama toşi cei care folosesc
computerul sau materiale pe suport digital este aspectul interfeţei pe care o
utilizează. Chiar la nivelul primar al alcătuirii unei baze de date acest aspect
trebuie să ne preocupe, fiindcă o interfaţă atrăgătoare, uşor de utilizat este o
invitaţie la utilizare. Şi în acest caz cheia o reprezintă colaborarea strânsă între
cadrele didactice şi studenţi.
6. Concluzii
Eficienţa acestei baze de date aflată încă în proces de constituire a fost
măsurată în cazul testelor de evaluare semestrială. Deocmndată doar anumite
grupe de studenţi participă la program, dar rezultatele a două rânduri de teste au
dovedit că prin participare la alcătuirea bazei de date şi accesarea materialelor
suplimentare pe care aceasta le cuprinde nivelul de competenţă lingvistică a
studenţilor implicaţi a crescut comparativ cu cel al studenţilor din grupele
martor
Prin acest proiect s-a încurajat schimbul de informaţii, activitatea de
cercetare şi a crescut valoarea activităţilor de comunicare pe verticală între
studenţi şi profesori dar şi pe orizontală între studenţi şi între cadrele diidactice
care lucrează la grupe paralele.
Materialele pe suport digital pot fi oricînd corectate, completate
îmbunătăţite cu un efort finaciar minim. În cazul UMF Carol Davila, unde există
mai multe facultăţi şi secţii unele materiale pot fi particularizate în funcţie de
necesităţile studenţilor.
Participarea studenţilor a avut ca rezulat creşterea calităţii actului de
învăţare prin partciparea mai activă a celor implicaţi.
Page 5 of 6

Bibliografie
[1] Biggs, J. B. What do inventories of students' learning process really measure? A
theoretical review and classification. British J. of Educational Psychology, 1993
[2] Chomsky; Noam- Microsoft Encarta@online encyclopedia, 2005
[3] Farndon, John – Visual factfinder SCIENCE, BardfieldPress, Bardfield Centre,
Essex, 2004.
[4] Logofătu, Bogdan – University of Bucharest’s strategy to promote ICT in
education in EDU-WORLD- 2006, Piteşti
[5] Logofătu, Mihaela 6 Years of Distance Learning at the University of Bucharest –
CD editat cu ocazia TEPE II- Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
[6] Marinescu, Mariana, Dumitrache Elena, Dumitrache Sorin Software
educaţional, complementar – autoinstruirea şi autoevaluarea cursanţilor la o
disciplină informatică - TEPE
[7] Newman, D. R.,Chris Johnson, Brian Webb and Clive Cochrane - Queen's
University Belfast, Information Management Dept., d.r.newman@qub.ac.uk -
Evaluating the quality of learning in Computer Supported Co-operative Learning
[8] Silian Sidonia, Messengerul, dragostea mea, Jurnalul Naţional, luni 26, martie
2007
[9] Willis, B Distance Education Strategies and Tools, NJ Educational Technology
Publications, 1994
* Universitatea de Medicina Carol Davila, Bucuresti
** Universitatea Tehnica de Comstructii
Page 6 of 6