cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

Dezvoltarea abilităţilor de comunicare
divergenţele de opinii ce pot apărea, iar influenţa echipei
ca un întreg se manifestă prin amplitudinea presiunii
exercitate pentru a convinge „devianţii” şi a le modifica
opiniile.
Calitatea comunicării se apreciază de asemenea
după claritatea ideilor exprimate de membrii
colectivului, clarificările solicitate de aceştia atunci
când nu înţeleg cele comunicate, precum şi de adecvarea
răspunsurilor persoanelor faţă de informaţiile
recepţionate.
Se pot aduce în dezbatere câteva recomandări
privind dezvoltarea capacităţii de adaptare la
interlocutor, indiferent care este acesta:
coleg, persoană
verificată, terţ.
1. Poartă-te cu toţi colegii/subalternii ca o „gazdă
primitoare”.
• Fii cât mai natural(ă):
• Zâmbeşte, salută şi întreabă-l pe celălalt scopul
întâlnirii (timpul este preţios).
• Priveşte-l în ochi, şi când îţi vorbeşte el, şi când
îi vorbeşti tu.
• NU îl lăsa să aştepte până termini o conversaţie
la telefon sau cu cineva „din casă”. Atunci când,
dimpotrivă, laşi telefonul ori pe cei „din casă” să
aştepte, va simţi că îl respecţi. Dacă ai într-adevăr o
urgenţă, întreabă-l dacă poate aştepta, iar apoi
rezolvă problema în 1-2 minute.
• NU încerca să îl obligi că trebuie să facă sau să
nu facă ceva. Oferă informaţii cât mai complete şi
convinge-l că trebuie să respecte legea şi normele de
lucru.
• Stimulează pozitivitatea şi umorul în
conversaţie.
• Pentru o conversaţie care durează mai mult de
2-3 minute, fie îţi inviţi interlocutorul să ia loc, fie te
ridici şi tu în picioare.
• Pentru o conversaţie în care vrei să comunici
ceva care ar putea genera controverse sau supărare,
invită-ţi neapărat interlocutorul să ia loc într-un
spaţiu unde puteţi discuta fără să fiţi auziţi de ceilalţi
colegi.
• Orice s-ar întâmpla, păstrează un ton şi un ritm
al vorbirii calm şi amiabil. Nu uita că deşi formele
comunicării sunt diverse, trebuie ţinut cont nu doar
de ceea ce spunem într-o discuţie, ci şi de poziţia
corpului,
ţinuta, mimica, gesturi şi o infinitate de alte
nuanţe, care pot modifica sau completa sensul
cuvintelor.
2. Caută să vezi ce fac colegii/subalternii bun şi
bine. Caută să înveţi de la ei. Caută să „furi” meseria.
• Ce ştiu din ce tu nu ştii?
• Ce pot să facă din ce tu nu faci?
• Pune întrebări despre ce ştiu şi ce pot ei: ce fac?
cu cine? când? unde? cum?
• Păstrează-ţi mintea deschisă ca să înveţi de la ei:
ce, cu cine, unde, când, cum, cu ce consecinţe poţi
TU folosi ce afli de la ei?
3. „ Priveşte până vei vedea şi ascultă până vei
auzi! ”. Taci şi ascultă-l cât mai mult. Şi priveşte-l cât mai
atent.
• Nu-ţi spune niciodată opinia înainte ca
interlocutorul să fi terminat ce avea de spus! Oricum
nu va auzi ce spui. Fiecare va vorbi tot mai tare ca să
se facă ascultat, iar conversaţia se va transforma
repede în ceartă.
• Lasă interlocutorul să vorbească nestingherit.
Nu-l întrerupe, mai ales în mijlocul unei fraze.
• Dacă simţi că nu te lasă să spui ce doreşti,
propune-i o regulă: „Tu vorbeşti x minute, iar eu nu
te întrerup; apoi vorbesc eu y minute, iar tu nu mă
întrerupi. Şi continuăm în felul acesta”.
4.
corect.
Pune întrebări ca să verifici dacă ai înţeles
• Nu confunda ideile cu emoţiile!
• Ascultă şi priveşte empatic: ce emoţii simte
celălalt? Pune-te în locul lui!
• Ascultă şi priveşte activ: pune întrebări – cu tact
– până eşti sigur că ai înţeles corect care este ideea pe
care încearcă celălalt să o transmită; concentrarea pe
conţinutul mesajului şi confirmarea periodică a
receptării acestuia, sublinierea sau preluarea unor
idei avansate de interlocutor şi solicitarea de
informaţii suplimentare.
5. Orice ar spune celălalt, NU lua lucrurile
personal.
• Chiar dacă se plânge de ceva, el comunică ceva
despre el însuşi, nu despre tine.
• Caută să afli ce comunică despre emoţiile lui,
gândurile lui, nevoile şi dorinţele lui.
• Dacă se plânge de o altă persoană, propune-i să
stea de vorbă direct cu cel în cauză. NU prelua
discuţia decât dacă eşt i autorizat (ai în fişa postului)
să rezolvi reclamaţiile respective.
• Şi reţine parafraza aceasta: Spune-mi ceva
despre alţii, ca să-ţi spun cine eşti.
6. Dacă te simţi atacat, nedreptăţit, revoltat etc.,
amână răspunsul, decât să te laşi pradă unui impuls de
moment pe care poate îl vei regreta şi care oricum nu va
rezolva problema.
• Respiră adânc de 2-3 ori şi priveşte-l în ochi pe
interlocutor.
• Spune-ţi în gând: „Relaxat!”.
• Dacă ai nevoie de mai mult timp, repetă-i ce a
spus, privindu-l în ochi. Se va simţi obligat să
adauge ceva, să-şi clarifice spusele, ori chiar să
prezinte scuze.
52