cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE COMUNICARE
Violeta Tătaru
Camera de Conturi Gorj
Director adjunct
“Avem nevoie de 2 ani ca să învăţăm să vorbim, şi de o viaţă întreagă să învăţăm să tăcem.” – proverb chinezesc
Acum, mai mult ca niciodată, dezvoltarea
abilităţilor de comunicare este vitală dacă dorim
să ne îndeplinim cu succes visele şi ţelurile şi de ce
nu, să realizăm o carieră profesională de succes.
Cu toţii comunicăm non-stop, fie că ne dăm
seama sau nu. Tot ceea ce facem sau nu facem, tot ceea
ce spunem sau nu spunem, îi determină pe cei din jurul
nostru să-şi formeze o impresie despre noi.
Cei mai mulţi dintre noi consideră comunicarea o
formă de dialog cu cei din jur şi totuşi de câte ori nu a
existat sentimentul că pur şi simplu nu ne înţelegem cu
familia sau colegii de muncă.
Pare de la sine înţeles că dacă stăm tăcuţi,
zâmbim şi auzim ce ni se spune, am realizat
comunicarea cu cel din faţa noastră. O bună ascultare
este mai mult decât atât, necesită şi participare activă,
deschidere şi receptivitate.
De fapt, în majoritatea timpului noi reacţionăm
în loc să acţionăm către o comunicare eficientă.
În comunicarea dintre persoane, colegi de
muncă, cunoştinţe ocazionale sau în relaţii
instituţionale, indiferent de mesajul pe care îl avem de
transmis, există un aspect al comunicării care rămâne
mereu acelaş i:
mesajul trebuie să se potrivească celui
care primeşte mesajul, pentru a fi de succes (calitate).
„ Cuvintele descriu realităţi diferite pentru
fiecare.” spune Jacques Salomé.
Dacă receptorul (primitorul) nu poate înţelege
mesajul sau îl înţelege,
dar răspunde negativ,
comunicarea nu şi-a atins scopul. Aici vorbim despre
ceea ce a fost definit drept „atitudinea tu”: felul în care
transmiţătorul adaptează mesajul la interesele şi
nevoile primitorului.Acest lucru înseamnă practic a te
pune în pielea interlocutorului, sau a fi empatic.
Din punct de vedere al comportamentului uman,
ce are implicaţii în componenta comunicare, empatia
ajută indivizii să formeze şi să menţină relaţii sociale
de durată, ajută la rezolvarea problemei înţelegerii
gândurilor şi intenţiilor celorlalţi, colegi sau persoane
controlate, şi nu în ultimul rând exprimă solidaritate.
Percepţia mesajului transmis reprezintă felul în
care individul descifrează sau interpretează
informaţia primită din mediu, prin prisma propriului
sistem cultural şi de valori, sau a stărilor de moment.
Altfel spus, noi nu avem decât propriile reprezentări
ale lumii exterioare, sau felul propriu în care
înţelegem tot ceea ce reprezintă informaţiile primite;
sensul, semnificaţia lor sunt date de acest mod al
individului de a înţelege realitatea.
Pentru a se putea
comunica eficient în
cadrul colectivului,
auditorii publici externi
componenţi vor trebui
să cunoască şi să
se supună anumitor
caracteristici ale
acestuia ce funcţionează
ca reguli.
Colectivul (echipa de audit/camera de
conturi/departamentul) se supune anumitor norme
explicite/implicite de ordin procedural, social,
referitoare la obiectivele de realizat şi în cadrul echipei
sunt recunoscute anumite roluri fie cu caracter oficial,
fie neoficial, dar existând ca atare în colectiv.
Trebuie recunoscut faptul că atribuirea rolurilor
poate crea probleme fie în sensul absenţei unui individ
dotat corespunzător unui rol (şef de echipă sau/şi
membru al echipei), fie supraaglomerării de candidaţi
pentru un rol, ducând la o competiţie cu caracter
negativ.
Modul de organizare a comunicării în cadrul
colectivului reprezintă de asemenea o caracteristică
importantă.
Eficacitatea comunicării în colectiv are legătură
directă cu gradul de coeziune al echipei precum şi cu
51