cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

Aspecte relevante surprinse în evaluarea sistemului de control intern
Având în vedere cele de mai sus, considerăm ca fiind extrem de important faptul că cei care elaborează
actele normative în materie ar putea consulta pentru precizări suplimentare, documentul COSO intitulat
”Controlul Intern asupra Raportării Financiare – Îndrumar pentru Societăi Publice Mai Mici” elaborat pentru
cazuri similare și care ar putea oferi acestora oportunitatea explorării aspectului cost-beneficiu în atingerea
obiectivelor entităii.
În aceste condiii, Curii de Conturi îi revine rolul
de a evalua o activitate care nu este suficient îneleasă de
către unii manageri din entităile publice, și care, oricât
de mult s-ar strădui în implementarea sistemului, nu au
încă toate răspunsurile la întrebările ce se ridică cu
privire la acesta.
De asemenea, necunoașterea controlului intern de
către angajaii entităii cărora li se cere să implementeze
un astfel de sistem perceput doar ca o obligaie
legislativă, sau ca o temere a faptului că auditorii Curii
de Conturi verifică proiectarea și implementarea
acestuia, fără a li se explica sau comunica necesitatea
sistemului, conduce la aplicarea unor reguli, proceduri
sau controale cheie eronate, mecanice sau neînelese ca
principii și importană.
În acest sens, în cadrul unor evenimente organizate
în domeniu, s-a dezbătut faptul că în instituiile de stat se
elaborează extrem de multe proceduri pentru o serie de
activităi la care nu s-ar justifica existena lor și care nu
sunt folosite în practică, sau că sunt întocmite acolo unde
normele proprii sunt atât de detaliate încât acestea nu își
mai găsesc utilitatea, dublându-se astfel o reglementare
internă. Iese astfel în evidenă latura cantitativă a
procedurilor și nu cea calitativă care ar trebui să primeze.
Un alt aspect care a reieșit în cadrul unor astfel de
discuii a fost și faptul că o serie de consultani oferă
entităilor un software de implementare a sistemului de
control intern care însă nu ine cont de specificul diferit al
activităilor pe care le desfășoară, ceea ce în opinia
multora este eronat, deoarece standardele de control
intern/managerial sunt menite a fi aplicate în mod
particular în funcie de specificul activităii, numărul de
angajai, condiiile de funcionare și fondurile alocate.
Un alt standard care a necesitat o dezbatere activă
este și cel referitor la Gestionarea abaterilor
(standardul 20) care se referă la cazurile în care anumite
aspecte ale unor proceduri nu sunt respectate sau aplicate
în totalitate în desfășurarea operaiunilor sau a
activităilor, ca urmare a apariiei unor circumstane
deosebite. Acest standard vizează descurajarea tendinei
de încălcare a procedurilor operaionale sau a
controalelor interne stabilite. Există situaii în care
conducerea superioară poate aproba doar ca o situaie de
excepie generată de circumstane deosebite, neaplicarea
prevederilor unei proceduri (cum ar fi de exemplu,
simplificarea pașilor unei misiuni de audit intern de tip
ad-hoc, care trebuie derulată într-o perioadă de timp
scurtă și pentru care procedura nu poate fi aplicată în
totalitate). Pentru astfel de situaii trebuie avut în vedere
standardul amintit.
Auditorilor publici externi le-au fost puse la
dispoziie de către conducere instrumente extrem de utile
cum ar fi Regulamentul privind organizarea și
desfășurarea activităilor specifice Curii de Conturi,
precum și valorificarea actelor rezultate din aceste
activităi și Ghidul de evaluare a sistemului de control
intern în entităile publice,
care împreună vin în sprijinul
acestora pentru a examina modul în care abaterile și
deficienele constatate în cadrul activităilor specifice
derulate sunt direct legate de neimplementarea
corespunzătoare a sistemului de control intern/
managerial din entităile verificate.
În evaluarea acestuia auditorii publici externi au
analizat implementarea standardelor inclusiv rezultatele
activităii compartimentelor de audit intern din entităile
verificate (Standardul 25) și cele ale activităii de control
financiar preventiv (parte integrantă a componentei
Activităi de control).
Având în vedere prezentarea situaiilor anterioare,
muli dintre auditorii Curii sunt nevoii uneori să se
transforme oarecum în ”consultani”, în sensul de a oferi
soluii viabile privind implementarea sistemului de
control intern/managerial la entităile verificate, care pot
adesea să difere, în condiiile unui concept rămas mult
prea teoretic și prea puin dezbătut de către actorii
principali.
De aceea considerăm ca
fiind de o importană majoră
ca la ”masa rotundă a
discuiilor” să se întrunească
mult mai des, pe lângă
reprezentanii Curii de
Conturi, reprezentani ai
unor organisme cum ar fi
Ministerul Finanelor Publice, Asociaia Auditorilor
Interni etc. cu care instituia noastră are, de altfel,
încheiate contracte de colaborare.
Semnalăm însă și faptul că în urma analizei
informaiilor colectate din baza proprie de date a Curii
de Conturi care reprezintă cu certitudine o oglindire a
eforturilor auditorilor publici externi de a-și însuși
cerinele specifice de evaluare a sistemului de control
intern/managerial, au rezultat totuși și multe cazuri în
care auditorii au acordat calificative care nu au fost
corelate cu nivelul de încredere în sistemul de control
intern ca urmare a efectuării testelor de control în faza de
planificare a aciunii și nici cu riscurile din entitate. Spre
exemplificare au fost acordate mai multe calificative de
”bine” dar concluziile prezentate în aplicaia INFOPAC
au indicat faptul că sistemul nu a fost proiectat și nici
implementat corespunzător, fără a se da mai multe
explicaii cu privire la corelarea între calificativ și nivel
de încredere.
Totodată au fost instituii în care s-a acordat
45