cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

Auditul datoriei publice guvernamentale
unic administrator al datoriei publice guvernamentale
este, de asemenea, sofisticat și complex, acesta solicitând
o monitorizare permanentă a evenimentelor de pe piaa de
capital precum și celorlali factori care pot afecta, direct
sau indirect, condiiile de creditare.
Curtea de Conturi a României este perfect conștientă asupra faptului că, prin necunoaşterea riscurilor privind
managementul datoriei publice guvernamentale, ar fi vulnerabilă la un risc instituţional major. O situaie de criză
privind datoria publică guvernamentală ar determina membrii Parlamentului, în mod firesc, să solicite instituiei
rapoartele de audit privind datoria publică, pentru a cerceta dacă, în calitate de Instituie Supremă de Audit, Curtea de
Conturi a stabilit și a informat despre factorii poteniali ai crizei, efectele posibile precum și măsurile propuse pentru
prevenirea acestora.
Ca răspuns la interesul public din ce în ce mai mare
cu privire la problematica datoriei publice, începând cu
anul 1989, Organizaţia Internaţională a Instituţiilor
Supreme deAudit (INTOSAI) a acordat o atenie specială
acestui domeniu. Astfel, la Congresul al XIII-lea al
Instituţiilor Supreme de Audit, de la Berlin, una dintre
cele trei teme supuse dezbaterii a fost „ Auditul datoriei
publice”, cu referire la rolul Instituiilor Supreme de
Audit, aria, metodologia şi tehnicile de audit. În anul
1991, Comitetul de conducere al INTOSAI a înfiinţat
Comitetul Datoriei Publice, acesta având următorul scop:
„publicarea liniilor directoare și a altor informaii
semnificative pentru a fi utilizate de către Instituiile
Supreme de Audit în scopul încurajării unei raportări
corecte şi a unei administrări sănătoase a datoriei
publice”
Normele de definire a datoriei publice şi de
întocmire a rapoartelor de audit asupra datoriei publice au
fost adoptate la Congresul al XV-lea INTOSAI (Egipt -
1995), acestea fiind completate cu norme suplimentare
pentru determinarea şi evaluarea datoriei publice la
următorul congres INTOSAI (Uruguay - 1998) .
Ulterior, normele au fost dezvoltate în linii
directoare pentru auditarea datoriei publice care au avut
ca scop asigurarea promovării unui management sănătos
şi unor raportări fidele.
În virtutea autorităii sale de Instituie Supremă de
Audit și în limitele mandatului său legal, Curtea de
Conturi a României și-a asumat un rol proactiv în
auditarea datoriei publice.
Prin stabilirea unui set de concepte, proceduri și
metode utilizate în auditul datoriei publice, Curtea de
Conturi se asigură că politica referitoare la datoria publică
şi sistemele de management ale acesteia sunt bine
concepute, informaiile cu privire la implicaţiile şi
riscurile datoriei publice sunt complete și sunt raportate
într-un interval de timp rezonabil, administratorul datoriei
publice acordă prioritate managementului riscului şi ia în
considerare, în mod adecvat, eventualele riscuri inerente
referitoare la managementul datoriei şi sistemul financiar.
Primii pași în stabilirea unui cadru unitar de aplicare
a unor proceduri și metode utilizate în efectuarea
auditului asupra datoriei publice, au fost făcui în acest an,
la iniiativa și sub coordonarea vicepreședintelui Curii de
Conturi a României - Doina Elena Dascălu, prin
realizarea ghidului de audit financiar al datoriei publice.
Ghidul a fost elaborat pe baza Standardelor
Internaionale ale Instituiilor Supreme de Audit ISSAI
5410 „ Planificarea şi realizarea auditului controlului
intern al datoriei publice”, ISSAI 5421 „ Ghid asupra
definirii și prezentării datoriei publice”, ISSAI 5440
„Realizarea auditului datoriei publice – utilizarea testelor
de fond în auditurile financiare”, a legislaiei naionale în
domeniu aplicabile în acest moment, precum și a
experienei acumulate prin participarea la Programul
Transregional de Dezvoltare a capacităii Instituionale
asupra auditului managementului datoriei publice (2008
– 2011), program desfășurat în cooperare cu Grupul de
lucru datoriei publică din cadrul INTOSAI (PDWG),
sistemul de management al datoriei publice și analiză
financiară (DMFAS), programul Conferinei Naiunilor
Unite pentru Comer și Dezvoltare (UNCTAD) și
Institutul Naiunilor Unite pentru Instruire și Cercetare
(UNITAR).
Din cauza repercusiunilor considerabile ale
serviciului viitor al datoriei publice asupra bugetelor
publice, auditurile de performanţă în domeniul datoriei
publice au dobândit o importanţă tot mai mare.
În acord cu practicile celorlalte Instituii Supreme
de Audit, auditul Curii de Conturi a României asupra
datoriei publice nu se rezumă la obligaţia
statutară de a
exprima o opinie anuală privind contul general anual al
datoriei publice guvernamentale.
În continuare, un obiectiv cheie îl reprezintă
efectuarea de audituri de performanţă ale datoriei publice
şi al managementului acesteia. Acest lucru include
examinarea impacturilor deciziilor bugetare, analiza
costului îndatorării,
identificarea şi evaluarea riscurilor
asociate, raportarea implicaţiilor poteniale și
promovarea dezvoltării
indicatorilor fiscali pe termen
lung.
Ghidul auditului financiar al datoriei publice
reprezintă un prim pas în stabilirea liniilor directoare de
realizare a auditului datoriei publice.Acesta va fi urmat de
ghidul auditului performanei managementului datoriei
publice și de ghidul auditului de conformitate asupra
datoriei publice, prin care se vor implementa și celelalte
Standarde Internaionale ale Instituiilor Supreme de
Audit din domeniul datoriei publice, respectiv ISSAI
5411 „Indicatorii datoriei publice”, 5420 ”Managementul
datoriei publice și vulnerabilitatea
fiscală: Roluri
poteniale pentru ISA”și ISSAI 5422 ”Un exerciiu cu
termeni de referinţă pentru efectuarea auditului de
performanţă al datoriei publice”.
26