cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

Criza economică mondială: istoric, evoluie
și tendine
de complicitatea brokerilor și a creditorilor ipotecari.
În practică, băncile și ageniile au subestimat grosolan
riscurile inerente unor absurdităi precum împrumuturile
„ninja”.
La începuturile anului 2007, au apărut tot mai
mult semne ale dezastrului. Pe 22 februarie HSBC l-a
concediat pe directorul departamentului de împrumuturi
ipotecare din SUA, admiând pierderi de 10,8 miliarde de
dolari. La 9 martie, DR Horton, cel mai mare constructor
de locuine american, a avertizat în privina pierderilor
ipotecare din sectorul subprime, iar pe 12 martie
compania New Century Financial, unul dintre cei mai
mari creditori din sectorul subprime și-a suspendat
tranzacionarea aciunilor, în urma temerilor că firma se
8
îndreaptă spre faliment .
Abia la începutul lui
august 2007 s-a tras semnalul
de alarmă pentru pieele
financiare. Odată ce criza a
izbucnit, problemele de pe
pieele financiare au fost
dezvăluite cu o rapiditate
remarcabilă. Alături de
mărimea pierderilor suferite
de bănci, a slăbit bursa de
valori, iar fluctuaiile de pre au devenit haotice. Toate
acestea au pus o presiune majoră asupra sistemului
bancar. Băncile au fost nevoite să adauge bilanurilor
elemente noi, în momentul în care baza lor de capital era
deteriorată de pierderi neașteptate. Prin urmare au
devenit ezitante în acordarea de împrumuturi reciproce
și, în același timp, dornice să-și stocheze lichidităile.
Aproape toate băncile importante - Citigroup,
Merrill Lynch, Lehman Brothers, Bank of America, UBS,
Credit Suisse au anunat pierderi semnificative în ultimul
trimestru, iar multe dintre acestea au semnalat
continuarea pierderilor și în 2008.
Banca Angliei a suferit un dezastru major în
momentul în care a încercat să salveze Northern Rock,un
creditor ipotecar extins mult prea mult. Eforturile sale de
salvare au condus la preluarea acestuia, în final, Northern
Rock a fost naionalizat, iar obligaiile sale s-au adăugat
datoriei naionale, împingând Marea Britanie spre
9
limitele impuse prin Tratatul de la Maastricht .
Cu toate că au fost furnizate lichidităi, criza refuza
să scadă în amploare. Catastrofa s-a extins de la piaa
imobiliară rezidenială la datorii pe cardurile de
credit, datorii auto, până la piaa imobiliară
industrială.
8
9
4. Extinderea crizei la nivel mondial
Marea recesiune, care a debutat în momentul
prăbușirii pieei creditelor neperformante, a atras
după sine un val de falimente, unele dintre ele fiind
cele mai mari din istoria Statelor Unite.
Wall Street Jurnal-arhiva 2007, NewYork Times-arhiva 2007
Tratat privind Uniunea Europeană semnat la 7 februarie 1992 la
Maastricht și intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993
Prăbușirea Lehmann Brothers, a patra mare bancă
de investiii din S.U.A., cu o vechime de 158 de ani, a
însemnat de departe cel mai mare faliment de peste ocean
și a generat criza financiară care a urmat. Compania
deinea la data de 15.08.2008, active în valoare de 639
miliarde de dolari și datorii de 631 miliarde de dolari.
Alte falimente răsunătoare în clasamentul celor
mai mari 10 falimente din istoria SUA au fost:
MF
Global, World Com, Washington Mutual, Enron,
Conseco, Chrysler, CIT Group, Thomburg Mortgage.
Fenomenul nu se va opri curând, analiștii de la 24/7
Wall Street, identifică, în fiecare an, 10 mari companii
care vor falimenta în curând. Pentru anul 2013 lista
neagră cuprinde nume sonore precum: American
Airlines, Suzuki, Avon și Nokia, fiind printre cele mai
cunoscute branduri cu șanse foarte mari de a dispărea de
pe piaă.
5. Situaia actuală și tendinele privind
evoluia crizei
Prăbușirea creditului imobiliar, numărul tot mai
mare de șomeri, miile de locuine luate de bancă pentru
neplata creditelor, toate acestea au dat naștere în Statele
Unite, unei noi dezvoltări urbane - „orașele din corturi” .
Nu seamănă deloc cu ceea ce toată lumea numește visul
american.
În prezent, speranele se îndreaptă spre
administraia Obama, care a alocat aproape 800 miliarde
10
de dolari , pentru ca cele 4 milioane și jumătate de
șomeri americani să aibă un loc de muncă. Până atunci
însă, rămân tristeea și descumpănirea.
Nici în Europa situaia nu este cu mult mai bună.
Datoriile ărilor din zona Euro depășesc cu mult puterea
11
EFSF , cinci ări au cerut deja ajutor financiar de
urgenă: Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Italia.
Liderii politici europeni s-au întâlnit la Bruxelles, pe 28
și 29 iunie 2012, cu scopul de a discuta despre actuala
criză a datoriilor suverane de pe continent.
Din păcate cel de-al 19-lea Summit al Uniunii
Europene, nu a adus rezultate concrete, disensiunile din
cadrul blocului pe tema euroobligaiunilor fiind
principala cauză a eșecului. Dacă exista o soluie, aceasta
venea mai demult!
Criza de lichiditate s-a transformat într-o criză
de solvabilitate.
Spania și Italia au împreună peste 2,2 trilioane
Euro datorii, fiind prea mari ca să fie salvate ca în cazul
Greciei, șomajul în Spania a ajuns la cote alarmante de
25% cel mai mare din ultimii 15 ani, unul din patru
șomeri europeni fiind spaniol. Grecia va avea nevoie de
12
finanare suplimentară faă de „ pachetul de bailout“
de
123 miliarde Euro acordat recent.
10
Prin intermediul QE1 și QE2 – Quantitative Easing – program prin
care Rezerva Federală a tipărit 800 miliarde de dolari pentru a injecta
lichiditate în economie începând cu data de 3 noiembrie 2010
European Financial Stabilty Facility- fond creat în zona Euro la 9 mai
2010 pentru a asigura stabilitatea financiară a ărilor cu datorii mari.
Pachet iniial de salvare primit de la FMI și UE pentru a evita
falimentul
11
12
22