17.11.2014 Views

cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

cuprins4-cv pe1.cdr - Curtea de Conturi

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ: ISTORIC, EVOLUIE ȘI TENDINE<br />

Mihai Spînochi<br />

Camera <strong>de</strong> <strong>Conturi</strong> Harghita<br />

Auditor public extern<br />

Fără îndoială ne<br />

aflăm în mijlocul celei<br />

mai mari crize<br />

financiare <strong>de</strong> la Marea<br />

Recesiune din 1930<br />

încoace. Criza ce a lovit<br />

economia mondială va fi<br />

<strong>de</strong> lungă durată, până în<br />

prezent nu au fost găsite<br />

soluii realiste și viabile<br />

pentru ieșirea din impas. În ultimul timp se vorbește<br />

tot mai mult <strong>de</strong>spre iminentul colaps al sistemului<br />

financiar global.<br />

1. Asemănări și <strong>de</strong>osebiri privind crizele ciclice<br />

În câteva privine, criza secolului XXI se<br />

aseamănă cu alte crize apărute în ultimii treizeci <strong>de</strong><br />

ani, dar se și difereniază net <strong>de</strong> acestea: criza curentă<br />

marchează sfârșitul unei ere a extin<strong>de</strong>rii creditelor,<br />

având dolarul ca monedă internaională <strong>de</strong> referină.<br />

Crizele periodice anterioare făceau parte dintr-un<br />

proces „avans-<strong>de</strong>clin” mai amplu al economiei<br />

mondiale. Criza curentă reprezintă punctul culminant<br />

al unui uriaș<br />

avânt economic care a durat peste<br />

douăzeci și cinci <strong>de</strong> ani.<br />

Creșterea economică și productivitatea din<br />

această perioadă era comparabilă cu cea din anii 1950<br />

și 1960, dar, în acele perioa<strong>de</strong>, prosperitatea era<br />

împărită pe scară mult mai largă.<br />

Este interesant <strong>de</strong> remarcat faptul că fiecare<br />

criză s-a instalat după o <strong>de</strong>cadă <strong>de</strong> înelegere aproape<br />

unanimă între profesioniști, în legătură cu regulile<br />

politice <strong>de</strong> gestionare a economiei naionale.<br />

„Consensul keynesian” a constituit doctrina<br />

dominantă în perioada care a precedat „marea<br />

1 2<br />

inflaie” , după cum „marea bulă a activelor” s-a<br />

hrănit din „ Teoriile Noilor Clasici” , promovate <strong>de</strong><br />

școala din Chicago.<br />

Iluziile <strong>de</strong>spre o nouă „epocă <strong>de</strong> aur” s-au pierdut<br />

în criza mondială a creditelor din anii 2000.<br />

I<strong>de</strong>ologia pieei libere, se pare, a fost doar o acoperire<br />

în spatele căreia averi uriașe au fost strânse <strong>de</strong> o nouă<br />

clasă dornică <strong>de</strong> îmbogă ire.<br />

1<br />

2<br />

Perioada anilor 1971-1980, când inflaia anuală medie din SUA<br />

era <strong>de</strong> 8%, urmare a abandonării unilaterale a convertibilităii<br />

<strong>de</strong>pline a dolarului american în aur - sistem instituit la Bretton<br />

Woods pe 15 august 1971.<br />

Dezvoltarea fără prece<strong>de</strong>nt a pieei imobiliare bazată pe credit în<br />

SUAîn anii 1995- 2005, urmată <strong>de</strong> prăbușirea din anul 2008.<br />

2. Cauzele care au <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong>clanșarea<br />

crizei economice mondiale<br />

Marile corporaii<br />

americane s-au bucurat <strong>de</strong><br />

o dominaie globală, fără<br />

vreo concurenă străină,<br />

timp <strong>de</strong> aproape 70 <strong>de</strong> ani,<br />

mulumită celor două<br />

războaie mondiale care au<br />

umplut seifurile americane<br />

și au distrus capacităile <strong>de</strong><br />

producie <strong>de</strong> peste ocean.<br />

„Marea inflaie” din anii 1971-1980 a pus capăt<br />

unei epoci în care SUA dominau aproape complet<br />

lumea <strong>de</strong> după cel <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial.<br />

Pentru prima dată din secolul al XIX-lea, America a<br />

<strong>de</strong>venit o naiune cu datorii, confruntată cu o presiune<br />

concurenială acută din partea unei Japonii și<br />

Germanii revitalizate. Transferurile masive <strong>de</strong><br />

bogăie către China, India,<br />

statele petroliere în<br />

<strong>de</strong>zvoltare, din cursul anilor în care s-a format „bula<br />

activelor” (1995-2005) au aruncat ara în cea mai<br />

adâncă prăpastie a datoriilor cunoscută vreodată.<br />

Economia postinflaionistă a anilor 1980 era un<br />

amestec neobișnuit <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare accentuată și dolar<br />

puternic, dar cu un comer masiv și <strong>de</strong>ficite bugetare.<br />

În accepiunea generală, această combinaie nu era<br />

durabilă - mone<strong>de</strong>le puternice nu coexistă cu<br />

<strong>de</strong>ficite importante. Dar situaia creată era corectată<br />

<strong>de</strong> ratele dobânzilor ridicate în America. Dobânzile<br />

mari atrăgeau capital din afara granielor, astfel încât<br />

străinii finanau <strong>de</strong>ficitele comerciale a Statelor<br />

Unite.<br />

În timp ce dobânzile ridicate în dolari,<br />

transferau o greutate în zona ărilor în curs <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>zvoltare (Brazilia, Mexic, Argentina), acestea<br />

încurajauAmerica să trăiască mai confortabil <strong>de</strong>cât șiar<br />

fi permis. Capitalul pentru investiii nu a mai fost<br />

îndreptat către echipamente industriale și <strong>de</strong><br />

producie, ci către instrumente financiare.<br />

Lichiditatea financiară crescută a compensat<br />

dobânzile ridicate și încuraja consumul, dar acest<br />

trend prevestea o schimbare periculoasă <strong>de</strong> direcie,<br />

<strong>de</strong> la producerea <strong>de</strong> bunuri <strong>de</strong>stinate comerului la o<br />

economie bazată în întregime pe sectorul<br />

financiar.<br />

Pe bună dreptate, cele mai mari bănci din SUA<br />

au <strong>de</strong>venit insolvente pe parcursul anilor 1980 din<br />

cauza pier<strong>de</strong>rilor cauzate <strong>de</strong> împrumuturile în<br />

„petrodolari”. Naiunile OPEC și-au <strong>de</strong>pozitat cea<br />

20

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!