Afaceri deocheate, sub ochii autorităţilor - Sibiu 100

8 ACTUAL
Sibiu 100% INTERVIU 9
Anul II, nr. 88, 20 - 26 martie 2010
Interviu cu Ioan Băra Bucur, director coordonator Comisariatul Regional pentru
Mai puţine ţepe prin telefon
Protecţia Consumatorilor Sibiu
„Felicitări, aţi câştigat o Dacie Logan! Trimiteţi codul #0799564345671*
la 123 pentru a revendica premiul”! Sună cunoscut? Nu şi de acum încolo.
Autorităţile ar putea reglementa furtul prin intermediul reţelelor de telefonie
mobilă, printr­o iniţiativă a unui parlamentar sibian. În acelaşi timp, un tânăr
informatician din Sibiu acuză firmele de telefonie de rea­voinţă, motivând că
ele încasează banii şi nu le pasă de păgubiţi.
Un domeniu în care
pro tecţia con sumatorului
func ţio nează
doar pe hâr tie ri dică tot mai
multe semne de întrebare.
După ce sute de naivi din
toată ţa ra s-au trezit cu banii
luaţi pentru că au răspuns
unor SMS-uri sau apeluri
telefonice, autori tăţile ar
putea, cel puţin de acum
încolo, să ia mă suri.
Cartelele de telefon preplătite
(prepaid) ar putea
fi cumpărate numai pe
baza unui act de identitate,
pentru a preveni astfel
infracţionalitatea de pe telefoanele
mobile, a anunţat
deputatul sibian
Mircea Cazan, membru în
Comisia pentru Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor.
Măsura se aplică deja în alte
ţări europene şi s-a dovedit
eficientă împotriva celor
care încearcă să profite de
naivitatea unor posesori de
mobil, pentru a-şi încărca
propria cartelă sau chiar
pentru fraude mai mari.
„Am o iniţiativă legislativă
în acest sens. Mă refer la
infracţionalitatea pe telefon,
încercări să te ameninţe,
să te păcălească, fără să ştii
cine a făcut-o. Am vorbit
deja la Ministerul de Interne
şi vreau să nu se mai poată
cumpăra cartele prepaid fără
buletin. Şă ştim a cui este
numărul, la fel cum este în
majoritatea ţărilor din UE”,
a declarat, acum câteva zile,
parlamentarul liberal. De
altfel, acesta a mărturisit că
s-a gândit la această iniţiativă
legislativă după ce a fost
sunat de mai multe ori de
persoane necunoscute care
au încercat să facă „afaceri”
avantajoase doar pentru
ei, prin reîncărcări fictive
ale cartelelor. Deocamdată,
iniţiativa lui Cazan este în
lucru şi nu a fost înregistrată
oficial.
„Ne vindem casele
prin SMS?”
Măsuri pentru a preveni
fraudele prin telefon au fost
propuse şi de către
un alt sibian, care a
scris Asociaţiei de
Asistenţă pentru Consumatori
în fiinţată de senatorul Iulian
Urban. „Mama prietenei
mele a fost sunată de un
domn foarte amabil care
s-a prezentat ca fiind de la
serviciul clienţi Orange, a
invocat o problemă cum că
dintr-o eroare de sistem i-a
fost încărcată factura şi că
scopul apelului este s-o ajute
să remedieze problema. După
toate instrucţiunile primite la
telefon, a fost prejudiciată cu
200 euro”, povesteşte Ionuţ
Ciucă, student la calculatoare.
Cum, cel puţin deocamdată,
posesorii de cartele prepay
nu sunt luaţi în evidenţa
operatorilor de telefonie cu
identitatea lor reală, tânărul
este de părere că ar trebui
limitată cel puţin valoarea
plăţilor care se pot face prin
telefon. „În Vest, există o modalitate
/ instrument de plată
numit payless / microplăţi,
care se foloseşte la anumite
instrumente bancare, gen
card, bre -
loc sau te -
lefon mobil,
dar cum
spune şi nu mele, MICRO
PLĂŢI, adică va lori de maxim
30-50 euro. De ce la Orange
România se pot face achiziţii
de cartele prepay în valoare
de 100 euro (mai mult decât
jumătate din salariul minim
stabilit în România); ce mai
urmează, să ne vindem casele
prin SMS?
Dacă convorbirile te lefonice
sunt înre gis tra te de
către operator, în seamnă că
se poate verifica dacă a fost o
fraudă. Dacă se poate dovedi
că a fost o fraudă, de ce nu se
poate anula creditul încărcat
pe respectivele cartele, şi
eventual păgubitului să i se
încaseze banii respectivi sub
formă de avans la facturile
viitoare?”, întreabă Ciucă.
George Popa
„Îmi place să lucrez cu oamenii!”
După 8 ani în care a fost primar în comuna Răşinari,
Ioan Băra a fost numit anul trecut la cârma Comisariatului
Regional pentru Protecţia Consumatorilor Sibiu. Deşi este
de profesie inginer zootehnist, directorul spune că a preluat
din mers insituţia şi s­a pus la punct cu toată legislaţia în
vigoare cu privire la protecţia consumatorului.
Reporter: De la primar de
comună aţi ajuns director
peste trei judeţe. Reuşiţi să
rezolvaţi problemele tuturor
consumatorilor?
Ioan Băra: În mai, anul trecut
am fost numit prin ordonanţa
37, pe baza unui contract
de management de 4 ani,
prin susţinerea examenului,
director coordonator adjunct
al Comisariatului Judeţean
pentru Protecţia
Con sumatorilor. Directorul
Au torităţii Naţionale pentru
Pro tecţia Consumatorului
m-a nominalizat în octombrie
anul trecut să pre iau conducerea
Co mi sariatu lui Regio
nal pen tru Protecţia
Consumatorilor Sibiu. Sunt
director şi la Sibiu, dar şi la
regiune, care include pe lângă
Sibiu, judeţele Alba şi Braşov.
Aceste două instituţii sunt
subordonate una alteia, dar
într-adevăr sunt două funcţii,
însă acelaşi salariu. Eu zic că
reuşesc să fac faţă, deoarece
m-am documentat foarte bine
în ceea ce priveşte protecţia
con sumatorului. Re u şesc sămi
termin trea ba în cele 8
ore de lucru, niciodată nu
mai am de lucru şi acasă. Mai
mult, chiar reuşesc să merg
cu inspectorii în controale, pe
teren. Îmi place să lucrez cu
oamenii!
Rep.: De când sunteţi director, ce
număr apoximativ de reclamaţii
sunt depuse lunar de către sibieni
şi care sunt cele mai frecvente
probleme semnalate?
I.B.: Lunar, primim în jur de
300 de sesizări din judeţul
Sibiu. Cele mai multe sunt
nemulţumiri legate de telefonia
mobilă, asigurări,
firme de termopane, dar şi
bănci. La bănci cele mai multe
reclamaţii sunt referitoare la
mărirea dobânzii. Chiar am
descoperit în unele contracte
ale clientului cu banca clauze
abuzive. Noi doar putem
amenda agentul economic.
Rep.: Anul trecut, o mare
problemă în judeţul Sibiu a
reprezen tat­o pro gra mul „Cornul
şi Laptele” distribuit elevilor. Mai
sunt probleme în şcolile sibiene?
I.B.: Cu firma braşoveană, care
a câştigat licitaţia anul trecut,
am avut o singură problemă.
Am fost semnalaţi de mai
multe şcoli că datele de pe
lista de conformitate pe care o
primeau, nu corespundea cu
data de expirare menţionată
pe ambalajul produsului.
Elevii nu consumau produse
expirate, însă noi i-am
amendat pentru neconformitate.
Operatorul din
Braşov nu a vrut să se prezinte
la Sibiu pentru a discutata cu
noi şi a fost amendat cu 7000
de lei.
Rep.: Sunteţi mulţumit de felul
în care aţi găsit insituţia pe care
o conduceţi. Care sunt planurile
de viitor?
I.B.: Vreau să realizăm
sesizările cu profesionalism
şi să reducem timpul de
rezolvare a acestora. Îmi
doresc să devenim parteneri
reali cu agenţii economici,
să nu ne considere un fel de
poliţie. Avem 7 comisari, însă
în tot judeţul sunt prevăzuţi
12 comisari. Încercăm să facem
faţă tuturor solicitărilor,
mai ales că periodic avem
acţiuni tematice, pe lângă
sesizările făcute de ce tăţeni.
Rep.: Ce pasiuni aveţi?
I.B. Plim bările în aer liber
prin îm pre jurimile co mu nei
Ră şinari.
Rep.: Faceţi zilnic naveta Ră şinari­Sibiu.
Vă este greu?
I.B.: Nu, deloc. Fac numai
vreo 8 minute. Cred că mai
mult face un sibian care vine
dintr-un cartier mărginaş al
Sibiului, până-n centru.
Roxana Mihu
i
BIO
Născut la data de
26 august 1955 în
comuna Răşinari
Căsătorit, 2 copii
Profesie Inginer zootehnist
Primar Răşinari în
perioada 2000­2008