Afaceri deocheate, sub ochii autorităţilor - Sibiu 100

18 SPECIAL
Sibiu 100% TIMP LIBER 19
Anul II, nr. 88, 20 - 26 martie 2010
Interviu cu Nicolae Pinciu, maior Biroul de cadre al Miliţiei până la finele lui ’89,
Grupa de Intervenţie Antiteroristă pe raza judeţului Sibiu (partea a II-a)
„Am rămas înmărmuriţi când s-a apucat
Dragomir cu ai lui să tragă asupra noastră”
Rep.: Credeţi că Sibiul a avut
parte de război electronic?
Nicolae.Pinciu.: Sigur. Chiar
îmi povestea cineva, care a
fost coleg cu acest Dragomir
de la 1512 şi îmi spunea că
în 22, 23 s-a tras din zona
Continentalului sau din
zonă şi ne explica de aceste
simulatoare, care imită per fect
zgomotul unui armament.
Este recunoscut, şi nu din ce
spun eu, din ce am urmărit
la emisiuni, au venit colonei
care au recunoscut că s-au
folosit aceste jucării. Dar e clar
că s-au folosit, poate nu în aşa
măsură ca în alte zone. Unul
din comandanţii unităţii de la
Buzău, unitate de paraşutişti
a recunoscut că au fost şi la
Timişoara, şi la Sibiu astfel
de cadre, însoţiţi de soldaţi.
Când li s-a pus întrebarea
ce au căutau în zonă au spus
.
Ăştia aveau altă misiune aici.
Şi noi ştim care este. Această
unitate are menirea de a
provoca bulversaje, di versiuni
în spa te le liniilor inamice. E
de ajuns să ai câteva cadre.
Cam cum e berbecul cu
oile, dacă se aruncă în râpă,
toate oile după el. Ăsta e
un fel de lider al mulţimii.
În situaţii de cumpănă, tot
puhoiul îl urmează. Aşa s-a şi
întâmplat.
Rep.: Puteţi da exem ple concrete?
N.P.: În 22, spre sfârşitul
demonstraţiei, când lumea era
vânată între 1512 şi Securitate,
chiar la intersecţia Ştefan cel
Mare cu strada Revoluţiei,
vroiau să plece spre Tribuna
ca să scoată primul ziar liber
democratic, cineva a strigat
din mulţime . Atunci tot puhoiul s-a
întors şi au forţat intrarea în
Miliţie şi prin spate, moment
în care Dragomir a deschis
focul şi ne-a făcut zob, ca la
Nuremberg, clădirea şi morţii.
De-aia vorbeam de aceşti
lideri, cel care a strigat a întors
mulţimea, a creat panică şi
ce face? Pleacă mai departe
şi face altceva. Eu sunt unul
care am studiat foarte bine în
‘91 procesul de la Timişoara.
Sunt multe similitudini cu
ceea ce s-a întâmplat la Sibiu.
Nişte acţiuni tot ale ăstora
de la Buzău, care au acţionat
şi în Sibiu. Nişte chestii de
învrăjbire, de panică. Se
tot vorbea şi în Sibiu, ,
vor beam cu Dragomir,
că noi nu avem, ăsta
are ceva combinezoane
la tanchişti, dar erau
alţii, aspect care l-am
aflat după aceea. De pe
blocurile de pe Milea,
când s-a tras în 22 a supra
clădirii Securităţii
în zona Paşapoarte, erau
grupări de gloanţe, trei,
trei, trei. Cel care a tras a
tras cu puşca cu lunetă,
punct ochit, punct lovit,
şi era odihnit. Avea
misiunea, ca din când
în când, să creeze diversiunea
asta, tragea câte un foc. Într-o
localitate, unda sonoră a
automatului respectiv se
izbeşte de clădirea cutare şi-ţi
vine înapoi, când trage cineva
eşti derutat, nu ştii, mai ales
într-o zonă aglomerată: s-a
tras din casa aia, din blocul
ăla, eşti derutat. Aşa au fost
derutaţi cei care locuiau în
blocurile de pe Milea, care
chiar credeau că Securitatea
se bate cu Armata. Ne
acuzau, măi, nebunii ăştia
se bat cu Armata. Cum să
te baţi cu Armata când erau
dotaţi şi numericeşte şi în
privinţa puterii de foc şi
noi ce aveam?! Ăia aveau
AG, tancuri, tunuri, taburi
cu forţă puternică. N-aveai
cum, şi să fii vrut. Dar nici
nu ne-a stat în intenţie! Am
rămas înmărmuriţi când s-a
apucat Dragomir cu ai lui să
tragă asupra noastră. Aveam
sarcină să apărăm Securitatea
de atacatori care vin înar maţi,
nu de revoluţionari. Aici îi
chestia. În 21, când a venit o
grupă de revoluţionari şi au
spus , s-a format o comisie
ad-hoc, s-au dus jos în garaj,
a rămas surprins acest grup,
că nu aveam niciun arestat.
zice una. , mă gândeam! Li s-a
dat voie să intre. Că primului
grup nu i s-a dat crezare de
mulţimea din stradă, . Şi
s-a format şi au intrat, şi la
fel, nimic. Noi nu am avut
nimic de ascuns. Oameni rău
porniţi. Şi incitaţi, şi influenţaţi
foarte mult, inclusiv
de Radio Europa Liberă, că
Securitatea taie şi spânzură...
Nu a făcut nimic împotriva
populaţiei! Cei care s-au
certat cu legea, păi ce, acum
SRI-ul este de acord să faci ce
vrei? Aşa era şi atunci.
Rep.: De ce credeţi că Sibiul a
avut atât de suferit? Am avut
aproape 100 de morţi, peste 200
de răniţi, 80 de imobile distruse
parţial sau total. Un oraş relativ
mic.
N.P.: Ceauşescu, familia lui,
inclusiv Nicu Ceauşescu
trebuiau să fie băgaţi la răcoare,
judecaţi pentru genocid.
Octavian Repede
Ai peste 55 de ani?
Hai la „Zona de mişcare”!
Asociaţia Colors face
înscrieri pentru
un nou proiect
destinat persoanelor vârstnice
din Sibiu. „
este un spaţiu nonconformist,
desti nat tutu ror celor care
îşi doresc
să ră mână
sănătoşi,
ac tivi şi implicaţi
în
co muni t ate
o pe rioadă
cât mai
lungă de timp. Progra mul
va include gimnastică de
întreţinere, drumeţii, dans şi
activităţi nonformale, contribuind
ast fel la men ţinerea
unui tonus activ şi la păstrarea
mobi lităţii be neficia rilor
noştri”, de cla ră Elena Dănilă
(foto), coor do nator „Zona de
mişcare” Sibiu.
i
INFO
Pentru înscrieri
sunaţi la
0755639363,
Elena Dănilă,
coordonator ,,Zona
de mişcare” Sibiu.
Acti vităţile sunt coor donate
de vo lun tari ai Aso ciaţiei
Colors, cu vârstă apropriată
de cea a beneficiarilor şi cu
experienţă anterioară în
implementarea de activităţi
de mişcare şi se vor desfăşura,
începând cu 12 aprilie, timp
de două ori pe săptămână,
marţea şi joia, între orele
10-12, la Casa de Cultură a
Studenţilor (sala de la parter).
„Zona de mişcare” se
adresează persoanelor peste
55 de ani, fără contraindicaţii
majore la efort fizic şi
interesate să iasă din rutina
zilnică. Pentru înscriere se
completează un formular
tip şi se
ataşează o
copie după
cartea de
identitate
plus o a deverinţă
de
la doc torul de familie care
să ateste că persoana este
aptă pentru gimnastică de
întreţinere. „Zona de mişcare
îşi propune să scoată din casă
un număr cât mai mare de
vârstnici, care au astfel un
spaţiu în care se pot mişca
organizat şi pot socializa.
Toate activităţile proiectului
sunt gratuite”, a declarat
Claudia Popa (foto),
preşedintele Asociaţiei
Colors. Mi siunea
Asociaţiei Colors este
de a dezvolta indivizii
şi comunităţile din care
fac parte pentru a face
faţă provocărilor vieţii
actuale. Fiecare organism
îşi are propriile
culori şi nuanţe.