M. Lovinescu - arhivaexilului.ro

www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

"f..
gi;:trl":l
"i j'-1:*:.,
'.;a!:.i:i,:
,;iii;.,
.:r';*:, ..
't!'.i ..r. ?t i
.f-
..{
\,'i
:(l /t
,-.,,jL/i -(j .\"/
! ,l t,;
\: )
1
, '.',t.:.,: j,
: irrj,
4l o L
"/
MINCEA EI,] ADE
FRAG]Nil{1 AUTOBTOGRAFIC
I
b
.l
I
tt.
\"
Red.actorii ICaetelor d.e Dortt imi fac cinsiea d"e a mE tntreba
cuu lrxpao eu cele Coud c6qliui d.e aetivitate - literatura, pe d.eoparte,
,stiinla gi flozofia pe de alta - g1 i:r ce rndsur5 ind.ilctui.-.
eirile Btiintlfice gi filozofice pot coexista eu crea!ia literar5,
!r ee uisurd o sporesc sau o sacrifie5, lntreba-rea acessta mi-a.o
pus*o gi eurno$rcetats de vreo treizeci d.e ani. Nu gtJ-u daed rdspunsul
1:e care l-am gd.sit este pe dcairitregul justificat. Darl
chiar dacd ntar fir el are totugi o val oa:'e : cste, cum se spune,.
trpunctul de ved.ere al autoruluin, o nrirturie asupra semxiflcatiilor
intjroe ahua.oi crealii care, pentru restul lunrii, se prez:Lntd da
slne-std'r;Etoa:re, dar pentru autor sc confundi cu prcpria ltui iste'
i
Iac I
DeIa iaceput aiJ. vrca sd, lSnuresc ull lucru : seria d.e. stud.ii
sl cercetdrj. care, qparent, ax putea fi considerato rrgtiin!ificott
Ie socotesc mai de grabd ttfilozofj.cetr. Pentru e5, chiar atunci c6:rd.
rolajB ocupai cu istoria gtiinlelor gt arn incereat si, Drleleg sensul
alchiniitor Fr netalurgiilor oriental.cl c€eac€'rd.inberesa in prirnul
r6nd. erau valorile nretafizi.co prezents fu aeeste tchnici trad.i!ional-e,
iar :ru eveniualele lor ;'d"u"op"riri gtiinlificert. In
textele alchirrieel burrdoard, nd interesa ceeace credear: cd e specific'qcestei
teh:rici soteriologicer' iar nu ceeaee ar putea constitui
rudimentele u:rei pre-chimii. Alclelnj.a.nta fost niciodat5 o pre-chimier
adicd o rfgtiin!fitr elementard gi o practied enryiricd ; ea a putut
fi valorificatd astfel numai cAnd, intunecindrr-so orizontul
spiritual .ln care se n5scuse tehnicj-le traditionale, omul sla trezit
Sttrtun alt ori-zont - acel al rrLegilornaterieit'- Fir cercetarrd
vechile lerte Ia lurdna acesiei noi perspective, a g5sit In
e1e, cum era gi firese, rudiniente d.e trobservalii gtiinlificert gi de
Itpractici de laboratorn.
Acosta e nunai un ererqlu, dar nu e singurul. Am scris o seamd
de Luer.5rl pLecdnd dela etnologie gi fglklorr dar nu cred cE, Ie-dn
scris ca si ad.aog lrrcd o contribulie Ia ir,'ensa bibliografie et'nograficd
gi fo3.kloric5. Nu cd agi disprelui acestediv.iSGisciplinc ;
tliqotrivd, Ie consider printre celo nau utile noulu-i unanism scunenic
pe care e chemat sd-l aJticulezo secol-ul nostru. Dar nu ml
a.ro sinlit niciodatd capabil d.e a reciacta o lucrare etnograficd sau
folkloiiep rrtrlur gtiingifi"Stt. ff5 interesau nwrai docunentele spirj.-
tuale care zdceau .trgropate in acele sLlozuri de cd,r1i publicate d.e
etnologi, folkl-origti gi soeiologi, In acele sutc de nii de pagini
rni se pd,r.ea cd su*liavi6juiegte o lurne a niturilor gi sirnbolurilor
care trebuia crrnoscutl gi !r!eLeasd, pentr:u a putea lnlelege situe
lia n:cului fu Cosinos. Oii, curr se gtie prea bine, aceastd situatie
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-2-
n
i
f-
I
I
!.
l-
i
i.:
f..'l
[., l
&
constituie cleja o ruetafizlcd," Efprturlle rle a o cunoagte gi Inle1ege
se frcadreaz5 mai de grabd itfilozoflein decit ttgtiin!e5.tt, ca.rer Dx
acest caz, se Breocupd tn priuul r6nd. de coleciionarea riguroasd a
d.ocumentelbr oralel d.e publicatea 1or !r condilii opti.rne ; de clasar
rer'l lor dupi tttipr$lr gi ttrcotivettr, $i, lrsf Ar$it, d.e 5:ci,erpretarea
lor istoricH gi s.ocio1ogic5.
Dar asupra spiritualitdtii tradit.}lonale voiu mai revenl In paginile
d.e fa!d,. Deoca"udaid, agi vrea sd evit o confuzie care er pu.tea
fi fdcutd cu privire Ia Itaspectul tipograficr al luerdrilor mele 3
tipograficegtol Ble se prezintd ca lucrdri de erudj-tier adic6 sunt
Lncdrcate d.e note gi refcrinle bibliografiees aga cum aratSr d.e o-
biceiul cdrltIe.Ide specia-litateilo tucrul acesta se exBlied prin
doud motive 3 cel dintCl e de ordin personalr ceLalt tine de natura
doeumentului spiritual pg ca.re 11 cerce'Lam, Pcrsonal a:n avut - gl
e.u !rcd - groaz6 de tliletantism, de improvlza!5,e, de [gtiintrr dupl
urechorte de |tcdrfile d.esprert. leroarea aceasta de a fi pdc5litr d.e
a fi indus- S1 croare de rrn garlatan sau d.e un ignora:rtr de a clddipe
teueiul' ur"or afirnralii Lriexacte - cred cE am avut-o pentru !xt&-
ia oard $r clasa IV-a de llceuy c6nd, citind l,gS-Qrg{s Initi6g
Iua.sem de br:no toate elucubratiile lui Schur6, socotindu-le Srteue.-
iato pe izvoarc autentiee. Care nu ni-a fost surptJ-za c*nd, pulrn
timp Dr urn5l cdzdrrctu*ni sub och5. cErtile lui Old.enberg deslre lrrd.fa
'vedic5
gi buddhisq am vdzut cE Schur6 inventaso pur gi silryIu, eu
tLe la a lui putere2 o sea:od de povegti in legdturd cu Rana, cu
Krishna, cu Brrd,d,ha. Leclia aceasta a fost hotdr6toale. De atu:rclrmtan,
trud.lb $rtotd.eauna ia merg Ia Lzvoarer ttsd v$d textuln. !{d tntreb
chiar daci plecarea mea; Ia 2L d.e arii2 ln Ind.ia; pentru studii-
Le d,e d.octorat, nu se explicd ;riu iirdolaLa pe carer eu ti4lulr' &-
'junsesem
-
slo an chiar fal6 rle lucrdrile nsavantetr de indianistiod.
Agt fi putut foarte bine veni Ia Paris ca sd'studiez sanskpl'to' gi
f,ilozofia iadiand - d.a.r qiunsesem sd rnd tld,oiesc d.e toate lnterpretErile
occidentalel gi mlam hotdrdt sd rnd dua Sr Indiar direct la
izvor.
De aioi nevoia pe care aru simgit-o de a arita Intotdeauna Lzvoarels
dela care"pleoam oa sE ajung'Ia o anrrrritH. interpretare. U-
uelo d.in lucrilrlle uele de prin L934-L9fr sunt desfigurate d.o note
gi triniteri gi d.e o bibliografLe excesivd, care lqrovdreaz6 lectura.
Crecl ed aceastd earie se e;pllcd gi prin rrsituatiart pe caJe o
avenm pe.atunci
"llr Bou6nia. Nenorocul-a fScut cap foa^rte cur6nd. du-
!d Setoarcerea nea dln Ind,la, sd al,evin rrnillcriitor populartt ptrin
succesul d.e librdrie al lui l4sitlgEl, Cu rrrr an Drainte ni se &cro-
{Ftu"" cutsul d.e l-etafizic5-ffi-narul d.e Istoria Logicei - G&}:o
f,dceau parte dia conf,eri:r1a d.6 Logicd gi Lretafizicd a lul Nae lones-
, cll - gi aditeatrul titu ]rriaiorescu gerrna d.e un tineret care nu gtitr
$r ce nisurd sg i:rteresa de :foblelxelo pe care Ie trata.nrdir carel
!l orice caa, ad.nira qe autorui lui lu?itreri. Pe do altd iartee nei
voile vielii gi neastdnpd.rul tinerelii ud f,dceanr sd public, tr zia*.
rele gi revistele ti4lului, foarte mrlte articole care nu prea eveau
cl.e-aface cu rrgtiintar. Aga cd, atunci efod. publlcan lucrd,ri cu -
adevdrat rgtiinlificett - fi5 Xrr Revista d.e FiI

-3-
,l
\/
(rg:f)t YoER,. (}:te l, -qosuolosie si_ atcbi_rie_be!+ror1i.g5{ (tgSZ),
-?glgg:rigr r (r9l8) - aveam eEjffifi" pGint suficienr do d.ocunentate
ca nu cu!ffa sd fie consid.erato, de raiuvoitori sau neprevenJ..!:i,
siqrlo nesseurirt ale unuL'rtliteratrt sau ttgazetaru" l":ri'iost jrteresa:qf,
ds runintitr Dr legdturd, cu aceastd?rsitualierr pe care o aveom !4
tard dupd L94t gi rezonanta lucr5rilor nele ieliterare priatre llaegtrii
gi colegii de-peatunci. Dar d.espre asta voiu scrie cu r.r:r alt
lrilej.
'fi .tldturi de aceste motive - groaza d.e d.iletantisq tearqa cle rra nu
tuat in seriosn - incd un al trellca motiv explic5, itaspectul tipografic
erudit!! aI u+or lucrdri caJfe, i;n pofida aparenjeLor, apar*ri-.
ueau filozofi-ei iar nu erudiliei pur gtiinjifice. Esti ceeace nurleaJn
cdineaori natura d.ocrrcntelor'spirituale de care nE ocupcun. Aceste do.:,
" gumglte ana:c1i1 rndiei gi-Orientului ti generall pe deoparte, gi curturilor
in stadiu etnografic, !e 40 alt5 pnrte" Ori, culturiie aces-,
tea exotj.co e3o'.u gi sunt, i:rcd,, putin eunoscute dincolo de cercurile
speeialigtiloro Cum nu roA, adresam acestor cercuri decdt ;i:' n5sura 3a
care eIe erau dispuse. sd verifice autcnticitatea d.obumcntelor gt
stringen!a iuteqpretdrii 1or; -cum ceiitorii ccrre rd interesau lnainte'd.e
toate erau ftfilozofi-itt ($r sensul larg aJ. cuvdntului) rnd sirr-
'
team silit sd prezint lntreg iosarul pe temeiul cd,ruia ini ingdduia:a
anumLte concluzii - cu at6t nei mult cu cdt aceste concluzii nu prea
erau lrr conformitate cu interpretarea generaldd.itt,d, d.e etnologi, orieu
. taligti sau folklorigti. Dacd in loc de a ngdndin pe legend.e, nituri,
sau airrboluri exotice gr lopularer'agi fi ttgdnd.it't pe textcle lui Pla-.
,ton sau Knntr'.mi-ar fi-fost foarte upor sd scriu cdrli fdrii note gi
fErE bibliografie: !r orice bibliotecd d.e provincie c'.r.tJ.torul ar fi
r&vut la. fudendn5, pentru eventuale verific5ri; operele lui Plato+ gt
Kanto Der propwr0na o anumitd hermeneutj.cd unei temo din fo1klorul
romdneso sau unui sinbol orlentall eran tinut s'6 ardt, irrainte d.o
toate, fap.t,ele d.ela'care pleccul. fgp_tg1et la plural : cdci nu pretin--
d,ea.u 'Dffi$Iiin fel. a aduce o t'gJ-s-ilfilirre personalSn, aga cum are
' d.reptul sto facd un nare poet sau lxa unJre esseist. I,Ii se p5rea -cd interpretarea
Be cer'e o d.edearn, degi era g9s4r nu era rfpersonald. ! ea
nu fdcea d.ecdt sd trad.ucd In termeiri intcligibili un aspect di4 slsteuul
de g0ndire arhaicd gi t'radilionald.
.Iati decil pe scurts iotiveLe pentru caror tttlpogvafleegterrl
ceste scrieri de filozofie au Butut sd lreacd uneori drept sinple
c,jntrfUutrli. erudite 1a problelae de specia.litate (orientalisticd, is-
'toria r"iigiilor, etr.ologle' gi folklor)" Proba contrarie este foarte
,ugor de fd.cut : titilf-te f,Ai5 note gi'referinle gi ve'gi regdsl prr
bienatica filozofiei' peattfele -ar ales lrr ultinii ani letre,culi Dl
Franla1 ulam convins d.e obstacolele pe eare le ridicl ln fat-qlmu--rtcetltcr
neayertizejgt larterul de noter $f tend.inta-mea_actual5 este
sB renunl. Ia ttdosarirr-uuLlun,ind.u-:':5 66teva tri.niteri la luerdrile
"u
anterioa:ce. Cuo ttfapielen-care nE intereseazd se gdsesc deja !r t'rei
v olune mas ive - I-ge?; Ei4-L9-g:91-:t! oir e d e s Re risi
Lg-gb-enr
9*s -ti.
$S,*.
- Imi pot E-fa"t a".*-IluernaGE ae a scritr ffu5 c15d5.rle eruffitfi;
aga eum agi If fdcut-o , bun5ocrd, decd agi fi scris d'espre probleinele-d
e logicd, sau uetafizici occid'entc^1e,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
_-__\_

a.'
-4-
r
!
lr
tr.
t
r
!
Au fost Srs6.unii cc:re stau Srtrebat ce interes pot..avea pcntru
, RbnAlia gi chior.pentru 0ccLd.ent, aseulenea lndeletnicirl d.e fiLozof,ie
treroticdtr gi rrarhaicdro La astal rdspwrd.ea:n pe tiupuri cd ceeaoe
conteazd nu este obiectul, pe care so'gfindegto, gi ggp se gfind,egte:
ts acest noufon strdb?fffiIil propriu d.e a fi'al gfnofilol:ruripi, decir
gi specificul eulturii cdrela li apariine. Gdnd.ind pe un d.ocunent
at6t de ffexoticrt cdt era Yechiul Testa.nentr' eetit d.or,dreptul !l e-,
brrric5r Uartin Luther a instaurat cea mai geruanied traditie reU-gioesd
gi lilozofic5. Ie.r foarte nmlli Rondni din s"colele tri gi XXl $r
fet,a'd,ocumcnielor foLkloriee ronfrregtL [gdnd.oaun ca la Paris sau la
Berlin" Pozititlg lui litu l,Iaiorcscu sau Duiliu Za':trirescu despre
poszia popular5'ion&reasc6 nu reprezentau d.ecdt opiniile save.ralilor
occidentali 1a respectivele mornente istorieel opinii provlzorii gi
ndesea contradictoriir gi ele fuseseri lnprumrtate tale qod-ii, fdrd
aj.ci u:x efort de reflecfie persoualdr dc acegti Itg&rditori ronAnitr;
Agf spuno chiar xnai mrlt" Agi.spune cde dacd e vorba de !tspeci,..'.
f,icu1 nai;ional" gr tg*te celelaltel eram 'nl^i aproape de izvoarele
g€niului populer ronGnesc stud.iind. si$o1ismll teqplului dj.n Bara,-
bud.ur, Yoga squ Cosmologia babilonlauE - decfit erau colegii rel intru
filozofie eare studiau, br:nEoard, pe Kant. PentnreE nu existd
solulle de continuita.te lrtre sinbolis!flr1 arhaie Javanez sau mesopotomian,
gi cel eare subsistd lrc5 In erealiile folklorice ron6negti.
Ca sd Drlelegt folklorul Sir d,eclr sd gtii cuu sd valorizozS- rrspecificul
natioualts cea mpi brind- cale este studiul civilize.!iilor
arheJcen Ciaeva se Srtrebar prin L937t und.c ar putea fi fixatd cartea
d,espro Iggg !c istoria eulturii ro-0negtl ; e5.ci1 addoga el1
este adev6rat cd Erri:rsscu a fost gi e1 ispitit dle India, d,ar interesul
lui sla lrdreptat spre Ved.e1 Upanigade 0i buddhfsrlp tlu spre il
teh:ricd nistioS aga cum era loga. Pe vremea aceia nu r6spundeom rdLci.od'atStcriticiloi
ocre ui se adueeau. (ftnl snunean c5, a.n destulE
bdtaie de cap Xn scrierea odrlilor ca s6-m;i nral pot pierd.e tiqrr.r-t
gJ- cu apdrarea 1or. Dacd era bwrdl cartea se va qpd,ra singurd ; lat
d.acd DU €r&; zadatnic agi fi apdrat-o,.). Iotugir rdspunsul la nectuserirea
critieulul ar fi fost ugor d,e d.at. Dacd lllea neapdrat slo
lagezeru.nd.oval Yoga trebu:ia ttagezatdtr printre acele -cdr1i ron6aegtl
de'istoria culturii g:. fllozofla istoriel care se ocupau cu ceeace
tuoiaa Blaga nunttse nrevolta fond.ului autohtonrl adicd in serla
ileschis5.d.e studiul 1ui Hasdeue Perit-au Dacii ? (publicat frr Foi-
S,g-0-e Istorie €r literat d rnire apffirie ie6o) 9i eontF
;Gi- levii lui, de d.eopartel iar'p6 d.e alta
de Siniou }lehed.inli, Pentrucd, Irrtocnat dup6 cum una tlin probleuxe-
Ie eultruii ron$aegti modexne a fost gi persisten!a fondul-ui autocb.-
ton, getior $r siaiezele etniee de nai tdrziu - eu Fcercasem sd
arHtl Da I€9, rezistenf a sliritualit5lii' autochton-e, pre-etiene;
, fatd d,e ndvdlitorii Lndo-europenl. Era aceiagi problerol de filozo.-
fia cuLturii tratatd d.oar * 4*':i'i aremple diferits. Darr preooupat
tn frriuut rfod d.e criteriile erterne; criticul neu e6utase siloetriile
cu ttfud,iar lui Enrinescu I ori, aceastE trIndler eminesciand
. era mnL -'1t ronantiaH, gi schopenhaueriand, decdt indiand, propriu
zXs. Dacd or fi fost cfii ae cit fatiliarizat cu filozofia cul'turiii
criticul reu e.r fi renercat inediat solidaritetea moncgrafiel d.es-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.t
-.5-
'i J*'.
lre loga eur s6-1 spunemr ntraditia geticSft din culttua ro',-'6t,eascd
moderndr !e deopartee i* p" ae iilta eu aceL curios mornent istoric
caro Drcepe prin.L934t gi carel printre atAtea alte note caract,e_
rlstice o avqa g{ pe icdasta : ideatifj-carea elereentelor arhaico,
pre-Iatine, f)r tispecifieul romdneser.
Ar rrni fi gl arte de spus sl legdturd, cu aceasti controversd,
d'ar ne-or duce prea departe" Destul sd -arrinteso cE, prin arii L936,
mi se pdrea ed, foarte cur6nd., naiir.rniro care au avut ur gy riecLiu
$1 o Eq"q.!erg.. glorioase tgl vor pierde prima.tul in n'.rropif gi d.iupotrivdr natir.rnile oare au avrt d.oar o 'tpreistorici
"e,
ui b riprottistorierr
bogqte in eveniuente Ei a.rcestecuri rasialo, voi fi chen*..
te sd creeze-'varorile cuituraLe de m6.ine. Nu voiu st,d,:.ui aici asu-,
p:a acestej. problenel dar rrl se i,drea cd dorr.inalia spiritueld, a 0o-.
ciden'i;ului se a;ropiej d.e sf0rgit.gi cd, prin urnn"re, dialogul cu
ceLelarte cul.[uli extraewopene (gi s" prinur r$ra bu Asia) va trebui
reluat.r pe un aJ.t nivel - de egalitn.te gi btr.nd lnlclegore - d.e
edtre cul-turj.le Xuropei do Rdsdrit. ASa cdr mi so pd,rca cd studiul
religiilor orj.ontal-e $i af tradiliilor arhaiee nu numaL cfi, se lntegreazd
perfcct fn orizontul spiritualitd!ii populare ron6negtil &,r
jutdndu-no sd o lrlolegem trpe d.inldrultrulr, iar nu si-i d.escriem,
sociologi.c, formele gi- structurile i do: nl se pdr:ea cd asemeuea
studii rSsp:rnd. gi unui interes al 0ce.tdentulrri,, eare, intrlo bund,
zLt apropiatil, va trebui sd comunice eu eelclalte culturir exoti-ce;
gr tu va ma-i gti cum. (tntrto scrie d.e articole am ar5tat cum sia
oj*r la.acesi lupas, $i nu mai revi:e aici)c .
InsfArgltl ceeace mta fdcut sd. stdrui .fn asemenea cereetdrl a
f ost gi teama d.o a nu ne lisa an'"renati lntr lun provinciaLism cultural
caJre, pA16 la urn6r'rre-a.r' fl sterilizato lr,ld gind.eam in special
La provineialisrnul |tmaril.or culturlrr. Ia pro'rincialisnml Parisului,
sau aI Angliei, St ol Gernaniel-r gr le eare noi 11 lnprumuta.m
soeotind.u-I u:riversal. 0 bund parte diu rrgazetd,ria cr.r-'l-turaldn
so fdeea Ia noi * oa $ir de altfell 1)r Portugalia sau !r Grecia -
qoaent0ndu-se ultincle cdrli npdrute Ia Paris. Dar a.ur avut norocul
sd trdlesc, fn tiwul str:denliei.e Dr Italia gi dupd aceia Dl India
'-' gi provj:rcj-allsncul parj-zian d.e1a noi fd a.junscse insuportabil"
(firisuf este rrn foarte nare cenbru de eulturd, da'r nu trebuio con-.
iiAerat buricul pim*ntului, cdcl atimci cdd.em !r provincialisrn Nurnni
Intrtqn orag d.e provincie profesorii d.e'peclagogie liceul
1"lo
de bdieli se er6d. cel mai nari filozofi al tinputui). Imi. spunoa/n
cE o cuiturd ntc5, aga cu^E era a noastr6 -.f1r!-g&_der_nu neepdrat
nino,rfi - ere clatoare-sd se adaBc d.ela c6t -ai multo izvoare. Deaoeia
nici nu wndrean noutd.llle librdriei franceze t Ie aJlnm dela
allii; $i u:ra dln cele tai a.louzattte lnterpret,d.rj- a1e ronrclelor !nele:-le-am
eitit m $.lgli_g-liteJg-t!I.i-!
lui-Gb, cS,Iinescu ! se vorbegte.aeolo
6" rrgitTiffi.llt-6ur%F- I:"r descoperit pe Gid'e deabia
polla J0 cte ani, i'ar atfftea aite rtinfluenleu literarer care aJf ptb'
tea fi- id.entifica.te cu oarccatre irtrd.6, sunt trecute cu vederoa. Neagteptat,d
ooncluzia aceast.a La wr eritio literar caltot spre deosebiro
d.e aproape totalitatea eologilor luil cunogtea.flt Lixrbi
*.t?
au"At, it*o""L Dar erarprobabill, r::x obioeiu ca toli scriitorii ro-
*iili conteqroreni s5-gi gdsoascd. moclelo fra!'cezeo
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-6-
u
In ceeace privegte coeristenta aeestor lrdeletniciri f,ilo zofLce
cu crefalia Liteinrri, rucrurile' ni se par uai pulin siqrle d.e Ldmtrlt
Sr c6teva pogi:ri. Ceeace gtiur este cd,, d.ela Dcceputl 4r scris
rrgi rmae gi al.iarr. si tot d.era lnceputl literatrrra pe eare o fd,eeem
era rrrealistdfr gl trfantasticdtt. Cred cd prinele iacercdr-i literaro
publicate - tn !!eI@ - &u fost : gU+_qe_g.f.:g!-
Ftltra.lt_*egglgl-A ga ^A+!n'ULr:f d-g_Iggggelg. Le-ar: se:cis ga publi-.
cat prln 1920-1921, c$nd avea:n J.|14 ani. Cea diatiii er& o schitd
nfantasticdftl cealaltd un fel d.e fragnent pseud.o autob:tograflc (frventat;
dealtfe.l, aplroape pe d.ealntregul). Cur&rd. dopd aceia &m publieat
un'nare urrnSr de articole neliterercr In special- d.espre via-
!a lnsectelor - cdci foarte nuk,5 vrcno cre:'usen ci, voiu devcnl n*.
turalist. De:r nlrrn fucetat'o cripd, d.e a scrio - gi chisr de a pubrica
- I!.cercdri Literare. 0 so"nx din ere au ri,masl bj.no i:etelcs , 1-
nedito. Irri adue nri'rts dc doud lromnrre fantasticof, : prinul avea
dot4 caietg gi era intitulat nlglnloria eclor ciryi_elrq
I-+ furnlci-Ior r_ogi! i era un fe1 d.e rouan satiric errtouologio, cu
aluzii ra profesorii gl colegii nel d.in clasa v-a a Iriceurui spiru
Haret. Al doilea avee vreo trei, patru, caiete gr dega sc lntitula,
uod.estl ]eg,gfUlg-_]lpt+_s-efg.st---g_gjfgnb., era eondeput'atdt d.c ar:bl--'
iigs lircA=fffi-in;;itut rxtr6 sutE de caiete : tui propunea.n,
pun gl sirqlu, gI prezlut istorla Cosn:osului dela aparigia prinelor
galaxii p&ld Dr zilele noastreo Plun:bul din eoro s tar fi fdcut,
prin anii 1920, soldatrl ale cdrui -en_grf! lc scriqnr plur$u1 oo€sta
lgt nrrinlsg cun sla alcdtuit etrEiil cu Incetule Xntrtun
fragnent al sisternrlui solerl apoi cun s la rdcit seoarla pd-Srtutul,
cun a zdcut !c ".ina do utrdo l-au scos nlgte nosopotanieni (aar ndnd
l-au scosl sf au na;i lxtAxe1at atfitea oatastrofo cosr.l.{re1 apol au ap5-
ru+" prinele viotdtl, apoi cu fost cutrenure., potopuri, apoJ. au aplrut
anlnErlele felu-ritclor epoci geologLce, eto., etco)r cun a fost utLlizat
Datrtun aliaj - iar do aici lnainto povestca Erea nu r.ai avea
sfdrglt i pqntrucd Ini lnchlpuia"n bucdlica aecea d,e plur$ presentd
la toate narile futfupl5ri istoricep din toatd lur:eap rrartord gl la
rdstignlrea lui Cbristosr rurtord la r6zboalele lui traian gi Decebatr
gi aga r:ai departe, pfud !n zlle1e nocrgtre c$nd, sub forna lF
ntd soldat de plurlr.slor ft gdstt !r sacul unul cercetag earo cflldtorea
Dc trenril co trcbuia sd deralezo }a Valea--Largd : cu o clipE
&ai Inainte de catastrofi, cercetagul e epucat de panJ.e{ gi-Sf
ascund.e coBril l:r.sac, scdpfod, astfel eu viald. Iar In clipa - e6t
de luagd | - a.d.eraierii, cereotagul cunoagte toate Drt$:pldrile
aold,atului d.e plur:b g. se hotdrsgie sd le.povesteascd. rrai 1$s's1u.
Ca.H e.eesta era subiectul ror:enulrrl. Cdnd L-a.r: lrtreruptr aju:rsesen,
cred, Ia rdcirea scoarlei ps"n:ilntului - dar scrisesen gl qlte
eplsoodo (cu Decebal, cu nigto Arabl, cu rdcboiul din 1916, etc.)2
pentrucd, avusosen bu:ra inspiratie sd las soldatul do plur:b sii-gJ- a,-
niateased. Ar doplind Llbertate aventurile Ed. coexistenlelo lui, sd,.-
rird ast.fel d.ela migi:ra sistenului planetar la sufcrinlelo Reginoi
lorriris. Si creds do altfell cii aporilia Regiuei fouirj.s Sr orizontul
preocupdrilor ncle a oontribuit In r:are parte la dcfj.nLtiva a-
I
L
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'7'
bandonare a l,ier:oriil.or soldatului rle p1unb. Cdci, pe leagteptato, x1?
an apucat sd e@"pu:: o operd cu torrj.ris" An eonpus_,o direjt 1a pian?
gi euu nu avear.l rierioriee i* pu d.e a-ltd, pa:rter nu prea gtian
o notea, nelodiile'variau dela o zi l_a altr,"o_ Au lzbutj..'totugip "ur: si
sd,
terri:r Prologul gi-lriTa scend,.d.in actur r (at"ro! ini:re-ro"{rir-E
.narelg pre-ot), gi anunfrrdu-ni priet,enii - po Dinu sighireanu, Haig
'
Acterj.anl trlircea l,T{reurescu gi vojel - otq.r" agezat 1; pian gl- 6-
xecp-tat iloperartl d ela un capdt la artrrrl tnceic&:a sd c6.nt, 6hi,-or "r
gi-partitura de soprand a Regineio Eran atunci in clasa VI-a, dar
ni-am a$intit, fragnente din prolog pdx5 la terrrinarea liceurui.
can tot atuncl ni-.am ad.i::rat ttra volumrr o parte cli:r articblele
despre -vjg$-?-rl".!.9^g!s.lg-r- gi le-an prezeritat, trBibliotecii pentru tor.in"
Vol,urnul a fcst acceptab, d.a: din fericire nia apdrut nJ.eiod.atd" U.hd.
rnil-1.i ani in urnEr i*a,n rndrtra'isit Dlul 0cr.::1:.1, direc'lorul editureJ.,
cd trebrrr-a sd fiu eiiitat de Alcala;l 1ne6. din 1921, a p'rs sd sc cerce.-
. teze arhj.veletrBJ.bliotecii. pentru i.olitrr dar manuscrisul 4s srs rr4-l
g6-"itr In ceeace privegte .&-pglijJ,9i cu e1e s la petrecut ur1 lucru gi
ma,L neagtep'bato In prinii ani de coi.abora:e f a --C_t+y$f,!y}, prin L92y
1926, a veni.t sd od vadd. un domr tSadr pL sinryatic, Rarlu Capriel,
. spundntlu"-ni cd vrea cu orice pre'i sd citeascd ltined.itelerr &s1e.. I..es
.d.at" Blqrg&l$__4$-olesee4tr+l..rt+ -r1l.9l,r pe care-l te:::',ri.aasen De ultima clasd
aF IIE-eriJl ,iil-ard;ri5'ifffieu ftagmente rn c1ry-6at-gt er u.g.e-:lVl
I,-itefq;f al '1ui Perpessicius. Dar dupd, ce rri l-a lrapoiatl mi-a een:.t
' sd oiteased gi alteeva, l.Tai uult fn gluud i-an dat }IgTcr-iile -ii[r r;.nul
Sg,ll:,.s *.e-X]-g[!r calre; spre mirareu. tE", I-a entuziaffi;t t;i{{a,
fucdt nu-rni-.a-nai tnapoiat nna.nuscrisulu Uitasen cle o1 cdrrd., d.ucfod.urud
sd.'I vdd, pe Oeneral-ul eondeescu cu pulin in::lntea uror{ii luir am
. trrtilnit acoloy la Ri,.lior ..- d,oa^uod care mi-a sp':e ed a citit toate
edrlile mele ; chiar $i pe acelea pe eare nu 1e-ar:r tipdritr a adSo'.
, gat. Nu -q.l gtiu cuu o cheanH. E::ir bru:rd fir
pe aiuncil tdndr{ gi
'rui-a
. irunoasd" La-despdr!1re, nrai spus cd'uranusctirul Ug-ggfi-f +.::I-.gel-
.rlatuluf
-lFdo; :de.p]-,uo! se-afi$ Ia e&o Nu miam iadru:at sE 1-I ger itai:oioo,
pe 'lni
cdt pot da seana, i:ecercErilo mole Iite:r3:a€ &11
-d,e1a
fostl ilrceput gi nefutrerupt, ?rfantasticer! gi rtreal1ste., P:riatre
aeegtea di:r ur:nd agl nuj-rdla O serie d.e schilo si nt'-"91e, rrr:'trii-'
cate Drtre Ani i IgZytgZAr $1r na;i. alese aele doud romslle o,trf obiografice
"r lgeegg]_qdgleSgLt.1&ql-3ligil gi urnuea luio S-+5LeeilU; -eu amia
tiri d,in-viaga aeGtuasrC" Acesta era 6.i.
prin.:I ireu ronan d'e d.ragos-
, ter cdci atuicl c6na fl. scria"m erirm Anrirdgostlt.- aa-totl studenlilt
ba. chiar ui se Bdrea cd. era^n lrd.rigostit. de doud studente in aoelag
tirp.o C61iva ani nai tdrziu, !r India, am seris l+.?bgf gi 9,pelo -qig-
I"\iI3g 6f U*igLgg.-se.-g!,Lrlggr edic6 d.ou-6 romane lu care f antastl-
@frtitiiffir:ffigm;-ilisnuln
se anestccd lrtrrun ehip nai
rnrli sau rnai-putin eonvingdtoro Am incep,:t{s-9}9l, tn L929r Dr pensiuiea
itnei Perils, La Calcuti", gi 1-arter'rafiff. Ia Dar.jiling, lafrontiera
Sikkimiif. .fllqirrl nr io""put-o ua an mtr{ tfoziu, Ia CaI-
. cuttal gi a:n terninat--o tot-in HJ-uelaya, !l oabana dela Rishlkesh.
fn ultiiut an aI ged,erii I]1 Ind.ia jncepuseu un nare romallt Lelfg-S*,
F-qySL, Ia c.'ce a.m renunlat na;i td::ziul dal ale cdrui fragmente au
fost folosite !r Intoareerea dir-r Re,ic -
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-8.-
,'
t|".'
I
t F
L.
t
t,
tp
rl.
t.x
I
ti
l..
4..
lr
a
i
i
Dificultatea eoexisten!ei nliterat'urd-gtiin!dtr
0.r-r inceput s to
sir:t la ludj.n." Lucra.r: luni dc ::iIe cu o pasiu.ilo gi o indiferonld
fatd de surr:euaj pe oa-re o poti. aveo. nur-:ai Lt 2l-22 do anl - gJ- a-
Poir deodat5r tcxtola srmskrito gi scuipa r-:rea filozofio ind.irrrrd fnl
_ deveneau ind.iferelxto. Cu rur efori pe calfs it ad:::.r gi acun, dirpd a-
t61ia ani, izbutear-r totugi sd-ui conti-nui lucrul }a-teza de docto-
. rat. Dar nu rrni r-nrlt d.e o sdptd."ind,, doud. lrebqia at'"rnci sei las *to: '
tuI ga sd scriu 1iteratr.rs6" Scricu: cdto zecE@isprezece oro pe
%Lt o luu{ sau gase s5;tdu$ol .- gi apo.t iar r:ri Intorcear.i la tozd" A-
.iunci an Seleles cd nu pot renuiliir nic;- la una" nici la alta" Aribole
actlvitdgi I::i eral tot attt clc necesore, In prirll rdnd., necesa"re
propriului r:eu 4chilibru interiof, integritS!ii i cIe spirituai-e, Cu
orice riscl trebuia sd le eontiuui pe au$adouE.
Riscurile eraur Bs&r rnri gi ele se sgravau eu edt lrrainto:- In
v5-a!d,. Dela un anurit r:or:cnt qadeqta tir.pulul se precipit5, gi nu
r:ai qpuci sE facl ce filceai 1s priua tinerele, chiar d.acri izbutegti
. sd luerezi o.eelag nur:6r de oreo Ori, uaeori r.d sir.lean a;:eninlet sd
nu c.al pot sf$rgi niuic din tot ce lncepeou. Pe de6parte, cun-era gL
f,iresel orizontul se deschid.ea din ee In ee rai lcrrg gi eror solicitet
de probler:e pe caro, uevEz6hdu-1c f:rcd,, nu '.i, lregdtlseu cu anL
faai:rte - iar pe d.e altd, parte rtdeuonul llterar[ a^IcStuia o perrone]rtd
uecrrnoseut5, put$ndu-r5 d.etaga, !r orice uor.:ent, d.e lucrs.rea De
-
clrrso Astfel se explicd d.o oe ritte cdrgi dc istoria reli.giilor-gi fi;
. lozofio au apdrut ci:rci sau sece ani d.upd ccbau fost Inceputeo (Si fncE
ntau apirut toato : La ll,n+{rag6-re1 lneeputl Dc }9}5, a apdrut frag-
. rrontarl lrtre L93yL942r rn -Zsf,r:oei-g-; diu l@1 i.ncepute
Sx L9frt ula apdrut tncd nir::ic..)o
Evi.dant4. ter'.inarea $1 publLaarea unei.lucrdri nu tine nuual de
autotr. Inprejrrrd,rilep editorul, publicul, irplinosc at ei ur rol irr.
portolt. Dac6. intre 19Jj gr'I9+O ar, publlcat atAtea. cirtl d.e litercr
tur5l nler: fost nur-ai eu de vini. Po deopartel eran sdracr gi editorii
ror:foi preferau roua:rul cdrgilor de f:.Iozofie i pe d.e altd portet
.nqjoritatea prieteailor r.,ei erau scriitori, gi Incrrrqiau literaturat
Dreercdnd. sd r.ri facd sd irpi-ng pe aI doilea plan activitatee filozo.-
flcd, gi gtii-nlificd, Dela rdzboiu Incoace se g1f;rEId oontrariule
dar o parte din viud o port euo lr:t fdgdd.uiser. sd nu public rfliteraturdtt
c6t tiLT nor6nia va fi Sr rdzboiu, gi lntre 19+t - 1945 nran
':tip5rit1-In
lardr decdt esseurl filozofice gi cartea despre Salazar.
Ia acei aniliaeepuser. doud roLerle : Vigts-U3gEL rreaxe Iall:4igg:
.pil pldnuit pe vreo rri.e de pagini ; gi Apocalipgo Din fiscare au
scrls r:u1te sute de paginl, dar pentruod gtiar: cd nu vor putea a-
lare lnainte d.e sf$rg:.tul rdzboiuluiy. le scrian un-i rlLt pentru rine
i aga od Ie abaadonan Ia eel d.intdi serl do ttdetagarer gi nE re-
Srtoreon'-' la alte lucr6ri &ceputeo In acei ani petreout.l in Porttrgalla
an scris adrtulia 0s Rorenol, _Latinos dg 0rientg,r cottea de s-
lre Salazar,
Barte di! dill Traitd t6 d lfiiJtoire rHis-toire d. des .Beligionq gi prir:ele capitole apitote acli:r
t'e I'e a{Ltne-ae@ffi ltrtne-ae@ffi riterar, riterarl In afard de o
piesd de toatgu I g"{i"tt=-Eetrql gi c6teva nuve}e, ntar: terrrrostr
'V!L_
nl.r:ic. rncepffi;IffEG;e,
un Ju:eral portugb.or
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-9-
,h
t
1"
' - " , :S*.nLto-
.l.ueruri uai ridrtl:lte" Hotdrdrea pe earo o
ssn
lua--
de a nu publica rrl-iteraturd,ft a fost oor""*, -fatalE accstor
tiere-
garx-
rar clela vonireo ** p Frania, literatu..a a trecut, euli
de
era
agteptat, pe planur al doilea" ca iu pot trdi, trebuia s6 r€ eon._
sacru unei activitdtl earo sd-$i aibd tsltrd.ebugeutt : istoria reli-
-giiLorr indianisticS, firozofieo ceeace nu regiet
pr'.1in
"at"!i-io
;
91 putut astfel-terr:ina..gr publtca lucrdri d.e r:u1t ircdpute, gr prl-
'". . d.u_c1ia tcoreticd, rdrrrsd, ooJrecur, in urbr6 rn perioada din,sb8, lgss
1940i echilibrear.E astd,zi r:assa scrierilor lJ.terare.
ri d.e scrioril se coi-plecteazd reciproc. Luirul aceita a fost d.e nult
observat tt lt=i aduo a:.:j-ntc cI trnu-l din studealii nei cLe prirr L931,
.Vojota3 scr.lsese chiar o carto a:r5'i;iird cur: toatd activite,tea r:ea l.:-Ltercrrdl
firozofic5 gi gtiinlificd igi gdsea punctul d.e plecare la
-T,;gLeI .6;i 1.p9lS.-n-lgySlglgi. Cartea nia apdrut decitt fragr:cirtar (tr
._Vj'gggq gi alte roviste) si degi nt se pd,rea c' lr4ringe lrea d.eparte
si::errLile gi corespcnd.enteler nu era lipsit6 de ingenuoaitate. Egtey
In orice cazl reafii depend.enta u.nor scriori literare d.e eel,-o
teoretioe, gi vice vcl'sor Ineepfu:d cu exerrplele cele r:ai evidente.
.agi Butea u:inti .Sscre.l1flP-rului Eggi&b-grg_eE ca:re derj.v'5 direet d j!
Lcgg ; piesa 0grrSn+._gl_p19tre- dj.n capitolul .:og_?r-err€,9_s_e-clree ain
Tqgllf, gi dixtrfo lucrnre netcrui:t.atd1 Lo ,Labynif.the ; It-gg:l,i-b-g-qre
.Qbei;l}.lge.d.in g|3glge:iJe_Jiertll gi u:r curs despro lioartea ]r folk-
Iorul rouiirresc i lghigg*iLlin Cor'+r4tarii \a Irgg-en4,a_gqg.te.fl4i:!-&:-
39L9r o ,altd piesE, ineditdl &Iijgg-.?3.t-Lili3g'3{r din liitol-ogiiLa
".P:ii! ----]Er 1 gi poate vor ca;i fi gi altele.
e[iar cAna rtdescendeniatt nu este at6ti.' evi.dent5, €o. ttu oste
uni pulin reald. S.gg1g& poa'be fi considerat excqplul cel uai reveLatoro
Dela $tceput, ua ard:li:rt care ui se pare irqlortant 3 aLI
.seris cqrtea acea^sta in vreo zece noptie lntre ullsprezece noaptea
SrL treis pat:ru, d.ipineala' 5:r prindvara I9J7" -Sglg1*. sd apard do
. ilZiua C[rgi:.tt, cdci altnili;eri editorul Ciornei nu=rd dedea cei
, JO.OSS de-Iei Sr ntagi fi putut plecapvararla r:rurte. Po de altd pa-"-
.i"r. curs.il Ia Universita'ce gi cai alese eoreetarea ed'iliei
Eagdeu, ".t"o11 pe oaro Fund.a'liile Begale.tgg$P slo scoatd tot de I'Ziua
CUilifio Eran s.ur"nal, istovit S tl pot veghea bear: cafele,
-
""
iar ca sd pot d.orrJ.y ?r zori, luarl souliferen Ciornei trirritea !r
.fieca:o d.inineaid Uliatut ca sd d.ucd cele L5-'20 de pagini serise In
tfupul nopiii, direct Ia tipografie. I{tan recitit o singurd pa€int!
din cele doud sute cdte are ca:rtea - gl totugi !gg!-91e e rua d'i-n
soriorile cele r:cr-i reuglte. Dar r:C e ceva : d'ospre sir:bolisr:uf
-g?:-
pelBi d.j.spu:rea.u d e rrn iaterial f olklorie gi etriografic considerairllt
li i" toalc aesstea nu l-ar: consultat' Poato cd de"cd r::i-a'?i fi dat
isteaeala, sir$olisr:ul d.in !-?to']-* ar fi fost gr cohercnt - dor
lA
atrrnoi, probabill invenlia Et-erari ar fi fost st6:ejcnitd.,llu gt1u.
Faptul care ui por" interesant e urnltorul I od degl rrataeanrru:t
r"tti""t-JAt d.e "o scur:p', istorj-cului religiilor care erail; scriitorul'
diu r::j.ne a refuzat oirce colnbolare-gon.e[!S.41d eu orudit*I
' -ri"toi"rilor
Ei lnter-
ni"t"f
; a linut cu or[e]re{-6f r;n6nd i!'iber;
?? *
leagd ceeaee if pf gi'sd refuze sir'totuiilc gi 5:rterpretdrile pe
""6
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l
I
t
i
lr
I.
R
[,
F.
F
[',j
Lt
F,
I
I
I
t:
i
-10-
care i le ofercar deagatar enrd.itul. Bi filozoful.
Erperienla Sarpelui trts eonvias d.e doud lucruri : Ig)cd, activitetea
tooroticd nu poatc influen!a e_o3$J_i_gg-t.-_gg-vo.fggLgr, activitntea
literard , ?-g) od actul liber ao cieaiii-T:itelard, 1rr'to, dir.:potrivdl
revela anur:ito inlelesuri teoretico. Intrladevdr, 4q1ra{ ds-.
Bd co ar: recitit Sarpcle fr volun, ar: inlelcs cd In eartea'neeasta
rezolvaseri, fdrd sE gtii, o probleud cars r:d preocupa de r:ult (Aela
Soliloggli., L92\L93T) $i pe care abia fn -Lr:lti au ex!us.-o oarocurr
sister.atic. si anu:.:e, problera, :Jeg.gg,gscib'ilitdti.__gE$-glglgl,
fa:btul cii lrtervcntia saerului-in lu::lo e ear:lfla.td lntotdeau-aa latrf
o.serie d.o r{orr:c istori.cetrl d.e renifestdri ca.re nu se deosebese,
gpaxent' Intru iiir^ic de r:ilioanelo .do r:a"nifestdrl cosrice sau istorics
(o Biabri sacri nu se deosebegter :.p:Js$' de nicio alti giatr5
erc.).. Ir ri rlrTffi" sp*s asupra diate;l:ic;i rtero&girllr dar nue
locul aici-
DeIa aeeastdrtdeseoperlretr a Lggpelut se despart doui-r tlruqurl :
urxul care ducer lrin Trai_td pi 1S__Chg,rl:ggl-gnqr Ia actualele scrierll
incd nesistematizrrte, desPre - tt'lEd.e.::ea in I sforieft (f3ggSg-9l!gQ-q-
It-s, etc.) ; altulr pur 'tliteraln, care trece p"i" il.l1tjg-Il--gg3,
GT""" *oir"i" (un bn- more, ete.) g1 ajunge ra ronanril-r-lrrff,.cte:emiJnatr
Ug![tea_gg sfi"zigg. Sl un d.rulr, gi celalt cond.uce Dr cele
din urnd la aceiage lroblemii I irecognoscibilitatea tlanscendentu-
Lui carruflat !r Istorieo Problerfi, 1rr strilJxsd legdturii cu eea a 'Iimpulul
Si a Istoriei, care se gdsegte deja i+-nggg t+ I-g1{-gL (capitoluI
I ?inerete fdrd de bdt
".),
i:r l:rtoarcereat-in. Rai(.coexisten-
!a celor douiu iubiri ale lui Pavel "Anicet gi?rrupturart cere nu poate
it aepdgitd, dec6t lrin moarte), nuatd qn C6g (cele dou6. iubiri tn
-g!$g. a16 lr"**er) !i a-lcdtuieiie-TilTffit-i''al ggplii de Sdnzrsngr
aceiagi problendecercetatd teoretic, se g6segte !r .I,e]Jythe de lfE:
ternel Retour gi in Images et, Synboles gi va fi reluatd tu !_g.-No-.
taleie 9u Paradis. rgi !r fg__g@ Intrro forrule" sumardy-agi
putea spune cd toate aceste lucrdri XrcearcS sd deslege a'.
cei'agi taind centrelI a. rupturii provocatd de aparifia Tirpului gi a
ncdd.erii !r Istoriert cars li urneazE cu necesitate. In fiecare dln
ele str6bate, nai unrlt sau mai putia explicltH, Nostalgla Paradisuldr
a reintegrdrii rinitdlii prinord,ialer & triegirei clin liuptr. De
alcir o lrcerca^re de valoriflcare a Morlii ea reiategralie (Jntoarcer".
aio n"i) I d.o aicip dease-menea, nosialgia eterniiulri @ra
reversibfliidlir Tlryurui (Nurxtd m'-qgd,
rsJi-ld:-'r-
"'rsabotd.rii
@"*t"" a" sa";i""").-De
trPiotrei firozoffiii
text liierar pudutct ra IJ ani, pfod ra I@:
"i@i-notlvul
tea cl.e_$finziene - gir nai aLesl motivul ttcoexistenlii a d.oud iubirin
care apaxe aeia lr iomanul uaiversitar Gautlea,nus., se preeLzeg,z6 prcF
gresiv In Petru sl-Bayelr Intoarsgrea dilr-,Rpt Nr:ntd & Cel gi ilevin_e
subiectul Noptii de S6.nziene. i4otivul rrdoud iubirir este gl eI un fel
d,e a aloli condilia uina:rE, deci tot ce se leagd d,e rfcdd.eretr gi de
nlstorlen
9i a dobfodl o libertate care nu pare a fi. Dagdduitdr elcl
pe pdntnte -d.ecdt sfi:r1iIor 1. restul oa.nrenllor nu o pot nddEidul tie'-
cdt, cel nmlts priu rn6arte (conluzia lui Pavel Anicet).
Nrorn fd,cutr pihd, adum, nlcio nluzie Ia XJnii;reyi nici Ia IIuIiga-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-11 -
:
ltr
{.1$
degl..rourulele acestea au avut ce1 mai ma.re sueces d.e public
Ai
de critic6n Tiltdrul meu arrlic, vojtao grisea irr Mg+-tJgJ(i urme.'o tttailtrismlt'(asta
Inl omintegte cd proreion f gaciroTililcdxJ. a cetit-o
rn traducerea francezd, La Nuit benRaljlr Jrd vorbea de o rtrythoiogie
de1avo1upt6l').u'.stiuffiserva!ii1eacesteastuet.justificate.
Consider lgg+_g.gUfr ca S jLyrle_:a C9f-, romnne d.e d.rssoste f
ea ataro, sernnifioaJl Giaetafizi;ffi #T""" nein-doielnicd (rr.aul'
din prinelo lucruri pe cnre Ie-.a.m ?:rvdtat dela Nae lonescu era too--
urui ttdragostea ea instnrment, de eunoagferct,)" In privinta EUbggryi,
J.or trebue sd .precizez e;,i d.estjnele tutuLor per*sonajoli:r se voi'implini
deabia in rpnrueul urudtor, L+:ilg_jlg1.d. AcoJ.o, bunioa:rd; Pdtru
Anirot repetd exp'erienla ttcelcr d.ornri iubiyi" a lui Pavel (.Nora- Stofania),
dar opteozd pcntru o altd solulie iacceptoroa rupturii prrn
ronurr.ic.rea 1a Stefania (caro intruc]r-ipa oorecum ttinaltuirt) gi rointoarccroa
la }iora, epifo:rie sincerd gi vict,orioasd c urrei i,i+gna }lcr.
tor en:innmonte pre-mora1e. Intrrun anumit sens, Petru Anicet accepta
Istoria" ..
f,\rid.entr utagi vrea sd, Ias cuuva irnpresia cd scriam literaturd
ca sdrtdemonsbreztt cutare sau cutare tezd fllozoficd. Dr"er: aei fi f5-
cut-.o, e probabil cd. romr,:rele mele ar fi fostl filozoficegte vorblnd,
rnRi consistente" In realitatel a0a cum experienla SglPeryJ. o demonstreazd
pe d.eplinp scrj.am literatrlrd pentru pLdcerc-aJiau-novcia) de
o -sl-!lg^-Lib-g-i2 de a invonta; d.e a vlsa, de a gindi chiarl d'ar fdrd
stJl.Gi.if,a ef:ratrii sistemaiice. Esto probabi-I e5, o seri-e intreagl
cle nir5rie m'Lstere gi problerde pe care Ie efuza activitate& rea teoroticd-1gi
cerean trclestularea in libertatea scrisuLui literaJr Do;te
chestiu::da aceastadip5$egte botarul rrotelor d'e fa!d.
.'
Ifi
Agi nai avea de crd.dognt cAteva euvinte in legiltur5, eu t"eeece se
n,r.ogie destinul litera:r, Fac parte din generalia cea' ns-i norocoas6,
pe caro a cunoscut-o f'So.e acum istorj.a Ron6n-iei. Nici Inainte, nici
d.upd genera!ia noastrd, Romfinia nta mai cunoscut l-iberta'tca, bel9ugul
Sa disponibilitatea de care ne-&m bucurat noi' cei care aro scris
intrd LgZS-]g An Generslia lui Nicolaie Iorga fusese aproape pe dor
Intregul confiscatd, .d.e profetis!flrl na!ional. gi cultural eare trebuia
sE preg6teascd rdzboiul ientru i:rtregirea neamului" Generaiia frontulul
iusese sacrificat5. ca sS gdsin noi o RonSaie uiare.'liberd F -
'
bogatd. CAud. a.rn lnceput noi sI scriemr lrin L925t
Itideal na'
"l:il
trionaLn nu ne solicita la iruediat, Am fost eei dintii F.omdni care
Butea"!0 face ei alteeva decdt istorie na!ionaldl filologie roraffneascS'
k nrofetism-cultural - fdrd, sd avem sentir.::entul cE tr6d6n eltrzs' neaF
i"f"i. Am, avutolibertate care se cucerise cu foarte mult sdrrge 9i
au foarte r*rJ.te renu:n!6,ri; gi nu gtiu d'acd eram intotdeau:ra congtienfi
de iuensele sacriiicii idcute-Ce prntru ca noi
!na^i.:c!agii logtTI
36 pt ter pLeca In Ind.ia sau ln Statele Unito, sri prfrend:lseuta ps
Freud. sau pe'And.r6 Gide ra Fund'elia cari:l' trr fata a d'-ouif ae
Yii
Persi
iutep vorbi de autononia culturiirdu primatul spirit'ualu-
J.ul, "o*", d.e neingajare, gi aga nai departe. Imi r'.l"ran inbctd'eauna nriinte
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
I
i
L
i'
!.
t|'
l
&
4
i
fI
!' 1;
iL
-1.2-
eu emotie de o serisoa3e a luj Rad.u Dragnea (pe care nu l-am cunoscut
xi;iodat5.personal)r trinisd Bria I927t bdrrd. scrj.ara Ia !gy.&g*.
nenurcilrate articolc desBre ntOndra genera!iett gi pubticasem deja uri
It$grer spiritual' fu 12 foiletoano. Rariu Dragnoa ne salutal pe noit
ttineriir?r ca^xx aga : rrFerice de voi1. c5'vE putetl dedlca -lElr;|t_qalfq
1u1,d'ar'ferice'9id.en:inecd.arrtrIitsdvdd'id'nuneaas]iffinia
noastrd l{sire..oil Avea dreptate i exa:n cei dintdi care culegea.n roa.:
.d,eIe atdto: generalii nai mrlt sau nai putin saerificateo lr:periile
Habsburgilor gi aI Tarilor se prd.bugiserd ; gi Sr acei l-5 ani care au
preced.at pectuL Stalin - i{itlerr noi a.u putul respira linigtili. Cred
, od ar. fost singurii Ronr$ni-care s'au bucurat de .vn rtr"gaz aidt do h:ng.
Generatia cire se rid,j.ca prir L940, deja turburatd d.e tensiunile po-
Iitice care l,neepuserd d.upd, J.934t au plocat in Rusia, gi cei care st
^au nai tntors, slau trtors cu F-ugii d.upd ei" Cultrualicegte, a fost
o generalle pe deairrtregul sacrifieat5, Noi a.ei cunoscut sitrguruJ. rai-
.racol care a f ost posibil in istoria politicd : rrneutralisuulrr sau,
nrr.i exast, dialogul liber Srtre oaneni de credinto politice opqse. A
" fost fenonenul -C"ilSrgqlglSlr ur:der Ia Fundalia Carol gi sub lregid.enlia
unui ptofesor uaiversltarl discutau pe Lenin cor:nrnigti ca
BeILu Silber gi Lucrelia Pd,trdgcanu, Iegionari ca Mihail PoU,hroaia'.
d" gr Alexandiu 1ellr-burghezi-ca Mircea Vu1eInesgu $t Utls-il Sebastiaii
- gi syrposionul acesta era posibil t. Incepdnd d.in L9H,
91of,*
guI a f6st rupt. In acol an tipdrea.n Inlggxggg-g-gang.. oRaiuln
fi.uuse exact troi eni t lrtrlun fel sau a1tul a.n avut toti^ sentinen-
" i,..f cd a.rr fost isgonili ctintr runnpa{dis atcr."qoralrt sl sv firIi1i bru-
'ts-L in Iglglig, Ceeca-ce sta gi Intdrplat curfrrd' d'upd aceia.
An avut norocul sd aparlin singurei generalii rfnon-cond.ilionateo
S.storicegtep gi an profitat odt ar:r putut de acest [orocr Ceeace Petru
Conainei"ti nunea ftexperientiallsnrlrt meul nu era d,eodt traduoerea
l.ntrlul barbarisn strident (aga oun nunai el avea talentul sd,
i:rvento) a nevoiei uele ldrrntrice dc a cu:aoagte cdt nai nu.ft gr 96t
nai reBede. Llaj. ales asta : e6t nai reped.e. - pentrucil presii{:u.ri de
. rrrrlt 'od nu vorr avea tir:p2 cd li.bertatea de care ne bucurin e provi-
.zorie fa{ sfgntnnta, iTnzotLe, eir foarte eurdnd,, Istoria 11€ va ooafisca
din aou. Cdt ar pdrea de eiudat, rri-a fost tear=i de cataolisrul
istoric $red din L927. An scris atrinci in Cqdhtul un patetic
SlJeton ! jfgg.-legigir ca^re a ir$resionat, lrtre alliir pe SinLon
]6ebedfuti gi Perpegsiciuso Evocan acolo spectrul rdzboiulul apropiat
Sir aaresdid.u-nd (ca deobiceiu t rrgeueratl.ei ) tinererl spunean ei
fiecare d.in noi trebuio sd-gi ropete in fieeare zi c6. vs-tisi-!rd1- nugg+-gg.-gg
gi sL Drcerce sd facd tot ln acest ultin an de viafd. Incd
din UniversitatE eran obsedat de Tirp gi do Istorio. l{i .se pdrea
c:i dacl Bonfinul se arita atdt de indiferent f atir. do Ij.irp, este gi
pentru notivul cd niciodatd nra avut tiup destul ca si. fa@a"
Istoria tl Drdrdgise Sntrlatdtl Inc6t nr.r-I r''cui ld,sa di:r blale. 11
tot str&rgea agar. de vreo nie d.e ani, de nu ?ni apuca sd respire.
Noi, privilegialii, curxostean bucr:ria de a respira liber grr cel
pulix Xr ce rd prive$ter trenura.n oii o von pierde trtrto zi o..
In afari d.e acesi noroc - care a fost a]. generatiei nele - an
nai avut alte neauldrate aoroac€1 asupra cdrora nu e locul sd r.d
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

7
-L3-
t,
opresc aicio Dar agi vrea sd notez d,oar atAta I bucurfnOu-nd de foarte
tfodr' de ceecce se nur:egte fisucces litera:rn, orr' 1-.orr :,:a.i d.orit
gi nran fdout nirric cc sri-l trtrelLn. Dirpotrivi"r, d.upr-r priuej

t 'tt
,",UC'i .(i. .tiY
tf o L
_.'v
/
lr'i
',/t:
a
t
.1{IRCEA
EIIADE
I'.RAGHil{T AUToBroGRAqr.c '
I
Red.actorii |tCaetelor d.e Dortr imi fac einstea de a rnd intreba
cuur Xqrao eu cele Cou.6 cfirpirri de activitato - literatura, pe d.eopartee
,stiinga g:i flozofia pe de alta - g:. i:r ce ndstur5 ind,llotn:1.'.
eirile ptiintifice gi filozofioe pot coexista cu crealia literard,
!r ee'r,:Isur6 o sporesc sau o saerified, lntrebarea aceesta n1-a.01
pos*o gi eueneDrcetatl de vreo treizeci d.e arei" Nu gtJ-u daed rdspunsul
pe ca.re I-a^m glsit este pe deaintregul justificat. Dary
chlar d.aod ntar fi, el ale totusi o valoa:'s 3 cster cum sc spunei
ttpunctul d.e ved.ere aJ. autoruluiti, o ndrturie asupra seroriflcatiilor
iutj.ne ahr,moi crealii care, pentru restul lunli.r se prez:Lutd de
sine-st5t6toa:rc, d.ar pentru'autor sc confund5, cu,prcpria lui isto'
rLo.r
Dela inceput agl vrca sd, I5mrresc un lucru : seria d.e, stud,ii
si cercetdri care, qtrtarent, ar putca fi consid.erato ttgtiinlificon
Ie socotesc mai de grabi ttfj.Iozofj,cetr. Pentru c5, chlar atuaci c6:,rd
ura:l ocupat cu istoria gtiinlelor gi arn incereat si lrtelcg sensul
alchiniilor gr netalurgiilor orientalel c€eaee.. rnd'inberesa in prinul
r'a:rd. erau valorile metafizi.co prezento Sr aeesto teh-nici trad.i!ionaler
iar nu, eveniualele lor rtdescoperi-ri gtiintificerr., In
textele alchiuice, br.urdoar5, ud interesa ceeace credea:r cd e specific
acestei tehnici soteriologicer' iar nu ceeace ar putea constitui
rud.imentele unei pre-chimii. Alchlnj.a.nta fost niciod.at:i o pre-chinier
adied o ngtiin!6t'elementard gi o practied eryiricd, ; ea a putut
fi vaLorificatd, astfel numai cAnd", intunecfndtFso orizontul
spiritual !n care se ndscuse tehnicj-le tradilionalel omul sla trezit
Drtrtun alt orizont - acel al|tlegilor uaterieilt -
Fir cer'cetfld.
vechile terte Ia lundna accs'"ei noj. perspectivcr a gEsit tJi
eIe' Gum gt" 6.i firese, rud.imente cl.e ttobservalii gtiintificert 9i d'e
Itpractiej. d.e Iabo."atorn.
AcOSta e nrura:i un ererqrlU, d,ar nu e singurul. Am scriS o Sea,nd,
d.e Lucrdri p1ec6nd, clela etnologie gi f91k1or1

-2-
eonstituie cleja o ueta-fizLcd." Ef'orturlle rle a o cunoagte gi tntelege
Be fucadreazE nai d.e grabd |tfilozofieir deofit ngiiin!eittl csrer Dx
acest oaz, se preocupd In prluul r6nd. de colee$ionarea rigr.roasd a
d.ocuue:rtelbr orale, de publicarea lor 1:r condilii optinel d.e clelsar.
ree:, lor d.upi tttipr$ltr gi |trcotivettr $, lrsf6rgit, d.e i:ri,erpretarea
lor istoricd, gi sociologicd.
. Dar asupra spiritua-litdtii tradi',jionale voiu roai revenl tn pagl-
:rLle de fa!5. Deoca.d.atd, agi vrea sd evit o confuzie care ar pu.tea
fi fEcut5 cu privire Ia traspeetul tipograficu al lucrdrilor mele :
tipograficegt.ol BIe se prezj.nti ca lucrd,ri d.e erudi-tt-er adicd sunt
f.ncdrcate d.e note gi refcrinte bibliografieee a$a cun arat52 d.e o-
biceiul c6rttle:lr,ie specialitatef'o Lucrul acesta se exBlicd prin
itoud motive- I cel dintAl e de ordin personale ce1alt line de natura
d.ocunentului spiritual pa care iI cerce'Lam, Personal am avut - gJ.
am Drcd - groazd de diletantism, de improvLzalS'e, de Igtiinta du!5
urechonl do |tcdrfile despren. Teroarea aceasta de a fi pdcdlit, do
a fi'indue- ilr eroare de urc Aarlatan sau de un ignorantr de a clddlpe
teueiuf unor a^firraalii iiexacte - cred. cE a:n avut-o pentru ftt&-
'la oard lu clasa IV-a de liceu, cffndl citind. tgg Orarglilglti6.gr
luasem d,e bune toate elucubraliile lui Schur6, socotindu-Ie Srtene..
iato pe izvoarc autentice. Care nu ni-a fost surpriza c6:ncll pulrn
tirp Dr urnH, cdz6ndlu-mi sub ochi cdrlile lui Oldenberg d.espre Indfa
'vedicd,
gi bud.d'hLsq am vEzut eE Selrur6 inventase Pu gi sirrylur eu
.tle la a luL puterel o seanH, de povegti [n legdturd cu Rarnar cu
Krishnal cu'Bud,dha, teclia aceasta a fost hotdr6toare, De atuncLr-
, &lalrt trud,ib Srtotd.earma i5 nerg Ia tzvoarep rlsd vEd. textuln. ld !F
treb chiar dacd plecarea meae Ia 21 d.e airil fo Ind.iar pentru"studii-
Ie d,e d.octoratr' nu se e:qrlici ;rin Sldoiala pe coJrel cu ti4lulr e" -
- junsesem slo am cbj.ar fa!5 de lucrErilo ilsavdtter d.e indianistioE.
Agi fi putut foarte bine-veni Ia Paris ca sd.studiec sanshpitn' gi
filozofia iad.ianE - da.r qiu:lsesem sd rnd lud.oiesc d.e toate lnterpretdrile
occid,entaley gi mlam hotdrdt sd. nE duc Dr Indiar direet Ia
izvor.
'
De aioi nevoia pe care aln siugit-o d e a arita Intotdeauxta izvoarele
dela oare.'plecam oa sd ajung-Ia o anumitd interpretsire. U-
nele d.in Iucrilrlle nole de prin I974-L938 sunt desfigurate do note
gi trinlterl gi de o bibliografie excesivd, eare lryovHreazE lectura.
Cred. ed aceastd ma:xie se e:rplicd gi prin rrsitualiart pe caJs o
aveam pe.atunci !r nonAaia. Nenorocul-a fe"rcut cal foarte eurdird dupd
Drtoarcerea nea din Indian sd d.evin unn..lcriitor populartt plan
' succesul de libr6rie aI lui .l{*itrqti. Cu un an Drainte ni se lccrod.lniase
cursul d.e |etafizic6-ffi-narul de Istoria togicei - c&):o
fdceau parte din conferilla de logicd gi liletaflzicd a lul }Iae lones-
. ctl - gi amfiteatruL Titu idaiorescu getrea de u.lr tineret care nu gtitr
$r ce -.'Ysurd se i:rteresa de 1:oblenelc pe care Ie tratamrd.:r cnrey
Sr orice caz, ad.uira po autoru.i Lui l6$itreri. Pe do altd portee nei
,voile vielii gi neast6npdrul tinereiFndJ6ceau sd publiel !r zia..
rele gi revistele tiryului, foarte mrlte articole care nu Dr.ea eYeau
cl.e-aface cu |tgtiinlar. Aga c5, atunci e6:rd publlca.m lucrd,ri cu -
adevdrat rgtti:rtifj.cert - fie trr ReJista de Filozofie-, fie !r Rlcgt
che Relielose sau _Bg}iglg, fie fr vofunoy ca Alchinia Asiatie6
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

fir
r-=
-3-
\
/'d
^\ '{
]:
"l
(rglS) |
IoE g, - (l:lA l, -q o smslge ie $i _ al chlpi.e_!_ab -stficitnt l.I_s+e{ (tOlf),
"?grggligr
r (r9l8) - aveiun grij5, sii Ie pteziilr
d; docurrentate
ca nu culrya sil fie consideratol de riiuvoitori sau neprevenJ.-i:1,
'!si4llo
nesseurirt ale unuL'rtliteratlf sau rrgazetarft" Ar fi fost interesaat
do nrnirf,i{,r !r legdturd, cu aceastd?tsitualiert pe core o aveam !r
!ard dupd L934t gi rezonaa!a }ucrdrilor nele nelitercrre priatre lla€$trli'gi
colegii d.e-peatunci. Dar d.espre asta vol-u'scrie cu ul a-Lt
lrilej.
'fi aldtur:. dc aceste motive - groaza. de d.iletantisnq tea.ua cle tta nu
luat in seriosn - lncd rr.te aI treilea motiv explicd Itaspectul tipografic
eruditl aI ruror lucrdri car.e, in pofida aparentclor, aparf.t-.
neau filozofiei iar nu erud.itiei lur gtiiatifice., Este ceeace ru$eftm
adi:reaori natura docrrculglor'spiritua"Ie de care nE ocuparn. Aceste do.:'
. cumente apartin Ind.iei gi 0rientului tr general, Io deoparte, gi culturilor
tn stadiu ctuografiel pe qo altd parte" 0ri, culturile oces-.
tea exotj.c€ e.3ot; si sunt incE, pulin crmoscute dincolo de eercurile
specialigtilor. Cum nu ud, adresam acestor cercuri decdt 5 mdsura $n
care ele erau d.ispuse sd verifice autcntj-citatea documontelor gi
stringenfa interpretdrii J.or; cum ceij-torii care nd lnteresau lra;inte
de toite urau ttfilozofii""(fu sensul }arg a-L cuv6ntului.) U simleara
silit sd prezint trrtreg riosarul pe temciul. cdruia irii ingd.d.uioar
a:runite concluzii - cu at6t rnai mult cu cdt aceste concluzii nu lrea
erau ll coaforn'ritnte cu interpretarea generaldd.irt'd' de etnologi, orieu
taligti sau folklorigti. Dacd in }oc de a "g{nditt
pe }egend.e, nitur}r
sau iinloluri exo*icd gL populare, agi fi.ttgdndit".pe textcle lui Pla-'
ton sau Knnt, nui-ar fi -f ost f oarte uBor sd scriu cdrli fd.rii note gi
ffuX bibtlografj.e I In orice bibliotecd de provincie c'.rtj.toru1 ar fi
rayut la frrden$adT pentru eventuale verific5rir operele.lui PIato+_g1
Kant" Da.r prop*td"a o anurritd hermeneutj.cd unei temc din f olhloru1
romdnesc sau unui sinbol orlentall eran linut sd ardt, ilclnte d'o
toatel f?pt'el.e d.ela'care pleccr:q EsPlgle, la plural I c5ci nu pretind.ea.m
nffiint feI a aduce o ltj-nterpretare personal5n, ega eult 3r?
'!x
dreptu} sto facd wl, mare poet sau uJe nare esseist. IIi se pdrea -cd lnterpretarea
pe care o dedearnl degi era I99{r nu era t'personald : ea
;;iil;oec-St sd rrad.ued In terieiri inTcligibili un aspect di4 sisteuul
de gfudire arhaicd gi i,radilionald.
Iati Ieeil pe scurt, iotivele pentru caro, tttlpog:rafleegtent
ceste scrierl de filozofie au Butut sd breacd uneori drept sirnple
La problerne de specialitate (orientalistlcdt is-
'toria ";"itiU"tii. r"iigiilor, ""oaite etnologie'gi fotkl-r)" froba eontrarie este foarte
u$or de f6iut-i'Litilf-fE_fd:ie not" $i'referinle 9i ve'gi regdsl pxr
bleroatica filozofreii peattfel5 nai ites rn ultinii ani petre/cuti !x
F;*t; rtur convins tle obstaoll"le pe eore le ridic5 In fatg{uu-'ncetJ.tor
nea.qertizat, Sarterui de not!r g] tend'ioto-mea.a9tua15 este
sd renr.rnf f" ;d""*irr-nullurnndu'-.:ui
"n 66t"n* trinitcri l-a lucr5rile
anterioarei cun|tfaptelen care m5 intereseazd se g5sesc Ia trei-
lui"
v9lqTe nasive : ger . tgai u6=+.'ilis!: ir9 ;dei::*itiiffiutrlf#ffi*
glgR - Inri pot Exo"i-aeum libertabea de I
d.itd, aga curn agi If fdcut-o , b.unSoard,.d'ac.d agi fi scrig d'espre proble&ele'de
}ogiJd sau rnetaJiaicd occidentalS,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-t-
I
'Au fost lrsd.unli care slau Srtrebat ce interes pot..evea pcntru
RbnAnia gi chiar pentru Occid.ent, aseuenea indeletaiciri de fiLozof,ie
ltexoticdrt gi rrarhnictino La astal rdspund.ea^u pe tinpuri cE ceeace
conteazd au este obiectul pe care so'gindegto, gi Sgg so gind,egtel
'sr acest *cumr strdbilFElil propriu d.e a fi'al'ganafil,i"iiei, decir.
gl specificul culturii edreLa li a,partine. CinainA pe un docuuent
at6t' de rexotiett cdt era vechiur Tostamentr- cetit deedreptul 1rr e-,
braicd'r Uartin Luther a instaurat cea mai geruanicd traditie relJ-gioe-
!5 gi filozofieS. Ier foarte raul1i Ronfini din secolele lGi gi XX, Dr
feta'documenielor folkloriee rom&regtJ- trg6ndoaun ca la Parii sau lo
Berlin" Pozitill.g fui litu liaiorescu sau Duiliu Za'itrirescu despre
poezia popula.rd'rom&reascd nu reprezenteu decdt opiniile savcr:e!,11or
occidentali 1a respectivele momente istoricel opinii provlzorii gi
ndesea contradietorii, gi ele fuseserS lryruuutate tare qual_e-' fErd
aici un ofort d.e refreclie personald, d.e aeogti t'gA:Il-ilEiliorfirritt;
Agi spuno chiar rai mr1t" Agi.slu:le c5, d.acd e vorba de ttspeci.-.'.
ficur nalioaa-Ltt gi tgrte cereraltel eran -ai aproape d.e izvoarere
goniului populer rom6nesc stud.iind. si&olislor1 templului dj.n Barar
bud.ur, Ioga sa.u Cosmologia babiloulrrn5 - d.ec$t erau colegii rnel lntru
filozofie eare studiaur buridoard, pe Kant. PentnrcE nu existd
solulie de continult,ate Drtre sinbolisuul arhaic javanez sau mesopotamianr
gi cel care subsist5 FeH in crealiiIe folklorice ro-{'egtl.
Ca sd Srlelegl folklorul gi, d,eci, sd gtii cum sd valorizeaj- rrspecificul
natioaalrr ces mai bund. cale este studiul civilizo{iilor
arhaicen Ciaeva se lrrtrebal prin L937t urd.o ar putea fi fixatH cartea'despre
loga !e istoria eulturii ronfiaegtl ; e5cil edH,oga el1
'este adevdrat cf,, pnrirrsscu a fost gr el ispitit d.e Indlao dar interesul
lui sra lrdreptat spre Ved-s1 Upanigade gi buddhtsm, nu spre o
tebnicd nisticd agB. cum era Toga. Pe vre-mea aceia nu rEspundearo d.-
iiodatd.criticiloi ocre lai se aduceau. (tnrt snrmeam cd a.n destulE
bdtaie de cap $e scrierea cdrtllor ca sd-lxi nat pot pierde timut
gl eu qlrdrarea 1or. Dacd era bwrd, cartea se va apdra singurd ; latr
d.aod DU €r&1 zadatrric agi fi apdrat-o,o). Totugi, rdspunsul la nedumerirea
criticului ar fi fogt ugor cle dat. Dacd llaea neapdrat sto
' tlagezertu:edevar Toga trebuia ltagezaidrt printre aeele-cdrgt ronfoegtl
d.e'istoria culturli gt filozofla istoriel csre se ocupau cu ceeace
Iruoia:r B1aga numlse |trevolta fondului autobto:rnp adicd b seria
deschisd.d.e studiul lui Easd eu, Perit-au Dacii ? (publicat !r Foile-{--e,
lst,ori?= e+ li,t rnire epffirie re6o) 9i eontF
nuat6 de vasile P6rvan gr elevii }ui, de d.eoparte, iar pti de alta
d.e Sinion !lehecli.:c.1i. Peitrued, lrtocnat d.p6 cum una d.in problenre-
'1e'eul-turii roasn6gti noderxle a fost gi peisistenla fonduLut autocb.-
tonr getiep Xp siuiezele etnice de nai tArziu - eu lrcercasem sd
?"Elr S -Ioff+r rezistenf a sriritualit5fii' autochtode, pre-arlenej
, 19td d.e ndvSlitorii indo-europeni. Era aceiagr nrobled tte filozc"-
fia culturii tratatd d.oar t 4_.:i6 oremplc diferito, Darl preooupat
S.n rrriuul rfoa d.e criteriile etterne, triticul neu edutlse sinetriLle
cu ttlndiar lui Eminescu ; orii aceast6 nlnd.ier eminosciand
era mai 'r''lt romanticE gi schopenhaueriand, decdt indian6, proprlu
zis. Dacd ar fi fost edi d,e c$t frnrilializat cu filozofla-culturiii
criticul tneu a.r fi renarcat inediat solidaritatea moncgrafiei des-
I
!
:-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-5-
\
---'"t
lre loga eur -
sd-l spunear tttradi{ia geticSft d.in cultura ron6neascd
. mod.erndr !e deoparte, i* p" de alta-eu aceL cr:rios mornent istorlc
c?ro Dxcepe prin L934r gi carel printro at6t,ea alte noto caractorLetice
o evea p".acdasta ,gl
: id"entificarea elenentelor arhalco,
pre-Iatine, in rtspeeifieut
romdnesetf_
Ar *rai fi Sl alte da spus !r }egEturd cu aceastS controversd2
dar ne-Br d.uce prea departe. Destur sd, -ar.rintesa eE, prln anii L9i6,
mi se pdrea ed, f oarte cr:rfird, naiiuairo caJ.e au
'
avut un Ey_ MecLj_u
g1 o Setaqter,g.glorioase lgl vor fierde prima.tul in g,:roplfFE,
: d'iupotrivdr natirurile care au avut doar o rrpreistorict. gr b tiprotlistorierr
boga,td. in evenLuente gi ar,iestecuri rasialo, voi fi ehen*-.
''.ie
sd creeaej''vaforiLe cuitiuaL6 d.e mAine" Nu voiu sl,drui aici asu-,'
, pre acestej. problenor dar nd se i,5rea cd d.ouiina'Eia spiritualfl a 0c-.
cidentului se arropiej d.e sf6rgit.gi cd, prin urmare, dialogul cu
celeLalts cu-l.t,uli oxtraeuropene (gf S" prinul rilra bu Asia) va trebui
reluatr !e u"n a1t nivel - de egalitn.tc gi bund lnlelegere - d.e
" cdtre culturile Europei de Rdsdrit. Aga cdr"mi so p6rca cX strrd.iutr-
'religiilor orientale gi al tradiliilor arhaiee nu numiri cd se lntegreazE
perfect fn orizontul,spiritualltdtii populare rom6nogti, &'.
jutfrnau-ne sd o" lrlelegeu Ipe d.inld,untrutr, iar nu sd-i d.csciiem,
sociologic, forinele gt structurile i dar ml se pdr:ea ed, aseueuea
studil rdspund. gi u:rui interes aI 0cc.tdentuluj-, care, iStrto bured,
., . ai.1 apropiatdr vD trebrli sd comu:rice cu celclalte culturi, exoti-cey
St ou va nal.S,ti cum. (Intr{o scrie de articole a.n arS,tat cun sia
-qjuns la.aeesi.lmBasr $i nu mai revj:e aici)c .
InsfArgltr ceeace mf a fdcut sd stSrui .il asemenea cercotdri a
fost gi tea.ma da a.nu ne 16sa alirenati l"rrtrtun provincialisn
.
cultural
caJrer'pfuH 1a urndr'ne-ar fi sterilizato 116 g6ndeam in special
La provincialisrrul rtmarj-l.or cuJ.trrlrr, Ia pro'rincialismul Pa-ri-
" .sului, sau al Arg1iei, ga al German:i.ei, ft Po eole noi 1,1 luprumr.rta.m
socotind.u-l u:riversal, 0 bund parte din rrgazetd.ria cuLturald,n
'so fdeea Ia noi * oa gir de altfell ln Portugalia sau D1 Grecia -
-"conent$rd'u-se ultircIe cdr$i apdrute ra Paris" Drrr alr avut norocul
. sd tr5lesc, fa tincpul studenliei., Sr It,alia gi dupd aceia fu India
-' sl provi:reialisnul parizial d.ela noi Inct ajunscse insuportabil.
. (farisul este un foarte nare cen'bru d.e culturdp dar nu trebuie con-.
' iiderat brrricul p5m.4ntului, edcl atunci cddem ftr provincioJ-isn Nu'-
nai intrtun orag d.e provincle profesorii. de.pedagogie dela liceul
de bdieli se crdd. cei mai nari filozofi al tiu"pului). Imi sptmoarn
ed o cuiturd nicdr aga cu& era a noastrd - g+-g4,r_d"or-nu neapdrat
nino,r.H, * era datoare-sd se arSaBe dela cfit nai mults izvoare. Deaceia
nici nu urrodream nout6!11e librdriei franceze : le aflam dela
allii. $i u:ra dil cele mai amuzante lnterpretd.ri ale rounlelor naleite-am
eitit nr JS3pgi"_g-IlLeJg-lgIiL lui Gh, Cd.lj":rescu 3 se vorbegte
aoolo de "gilT3ffi.F'-66-a;;i- {-"r
descoperit pe G.ld'e deabia
po-1a JC tl.e ani, iar atfttea aite Itinfluenlerrliteratel care ar prb''
tea fi id.entificate cu oarccr.xe irud.d, sunt trecute cu vederea. Noagteptatd
concluzia aeeasta la r:1 critic-literar caro, spre deosebirs
d e eproepe totalitatea cologilor hei, cu::ogtea 9a alte tixcbl
d.ecAt franeeza. Dar erarprobabi.i., wr obioeiu ca toti scriitorii rorrSni
contenqpore:ri s5-gi gdsoasci mod'elo francezeo
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

.
i'
t,
I
t
t"
I.
f
),
I
-6-
In ceea,ce priveQte coexistenta acestor lndeletniclrl f,ilozofiee
cu crel'atLa l-iterr,rri, lucrurile- mi se por n&i pulin sinple d,e Id-
'!(urlt
Dr a6tova pcgi:ri. Ceeace gbiur este cd2 d.ela i:rceputl n" scris
rrgi unal gi aliart. Si tot dela lnceputl literatrrra pe care o fd,ceam
era rrrealistdtt gl trfantasticd.rr. Cred. ed prinele ineercdr-i llteraro
publieato - Xn Zf qgg@ - &r fost : -Q,!,p_qg_€.1:l,l-!.
.Ple.tra TiLeggleld gi An_rntrr!_4in retreee_r9-. Lc-cn seiii ei-pubfj:.
;iT' prln-Tg2oIgZr,
diatiii er& o -."titd
nfaatastic5tt, cealattd "Sil-iiffiffit14-i;I]-Eea
un fel de fragnent pseud.o autob:logroflc (f:rvtxtatp
dealtfe.I, aproape pe d.ealntregul). Cur&rd. dupd, ecoia &n pu.-
brieot nn ?nn?e nrud,r de artieore neliterencr i.:l speeiof- despre viaf,a
lnsectelor - cdci foarte nulr,i vrcno cre:usen cd, voiu deveni na-.
turalist. Der Dtirn l.:cetat"o clipd, d.e a scrio - gi chlor d.e a publi.-
ce - Xncercd.ri literare. 0 so"nd dln ele au r5,mai, bine i;eteles , 1-
ned.ite. Irri aduc nrn'inls dc doud lromorre fantasticoo I pririul avea
doud caieto gi era i:rtitulat ntldldtoria cclor clnc_i_clrdbrrgl 4 tafe
furriei]or, ro-sli ; ora un fel d.e romon satirj.c errtomologio, cu
, aluzii Ia profesorii gl colegii nei din clasa V-a a LiceuluJ" Spiru
Earet. Al doilea avea vreo trei, patru, caiete ga dega sc iatitula,
mod est, !F.l:g$& Jggg:_-g-or.dLt_gg_4qxxb., era condeput -atit d.e ar:bl--
lios tqcO"t ntar fi Drcdput lntrlo sutd d.e eaiete : taii proptuleem,
pur $1 simplu, si prezint istorlo Cosnosului dela apcriSia primelor
galarii pand, Sr zilele noagtreo Plur:bul clin cnro slar fi fdcutl
pria ani i 19201 soldatul a"Ie cd,rui *eno,ril le scriqn, plunbul &o€sta
tgi aniatea-curi sta alcituit e1r-IG[i]. oo !rcetu], lrtrtun
fragneut al sistorrului solar, apoi cun sla rdeit seoarla pdn$rtulult
ourr a zlcut Sr nirTa d,o uud.e l-ar; scos nl-gte nosopota.rdeni (dor l6nd
l-au scosl stau uai letdrplat atfitea oatastrofo cosr;r,{re1 apoi au ap5-
rut priHele viotdtl, aBol eu fost cutreuure,, potopuri, apol au apdrut
aalnalele felurit,olor epoci geologiee, eto., etc") j cul3 a fost utiUzat
Xrrtrtun aliSj - Lar d.o aicl lnainto povestea rrea nn r.:i avea
sffuglt i pq:rtrucd fui inchipuia.n bucSll-ca aecea de p1urJb prezenti
la toate narile DxtArlldri istorice, din toatd lur:ea, rrartord, gi 1*
rdstignirea lui Christos, r:artord la rdzboaiele lui traian gi Decebafr
gi aga nai d.eparte, pdnd 1rr zilele uonstre c6bd, sub forns u-
nrd soldai ds plur:b2.slor ft gdsit !r sacul unui eercetag caro cttldtorea
!r trenrrl co trcbuia sd der.atezo ]a Valea--largd : cu o cli-
16'r:ai Inaiute de catastrofd, cercetagul o qlrucat d.e panlcd gr.-Sl
ascund.o aaptil ln.soc, scipfod astfel cu via!d,. Iar .Sr elipa - c6t
4u.1r'regd t - a-deraieriip cercobagul cu:roapto toate }rt6rpldrile
solil.atului d.e plur:b gr ru hotd,rogi,e sd 1o^povesteascd rrai fffs'sirlo
Car:, ceesta era subiectul ror:anrrLui. Cend l-ar: Drtreruptr aju:rsssen,
cr9d, la ri.cirea scoa.rtei pir:6:rtului - dar scrisesen gi alte
epLsoade (cu Decebal, cu nigte Arabi, cu rdzboirrl din 1916r etc.);
pentnrcd avusosen bwta inspiratio sd las sold,atul do plur:b si,-$l r
rrinf,,sssgd.
'ri]rd
fu depliad llbertate aventurile pd. eoeristentele lui, sd,'-
astfel dela cnigixa sister:ului planetor 1a sufcrintelo Reginoi
Tor:iris. Si credl de altfelp c5. aporilia Regiuei Torir5.s Sr orlzontul
preocup5rilor ncle a oontribr:Lt In uare parte Ia dcfinLtl.va r
II
I
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'7-
banilona:re a trier'oriil.or soklatului rte prunb, c6ci, pe nea$teptatc, x1r
an apucat sd ce',pu:r o operd c,u felrisis" Arr eonpus-.o diredt la pi;nt
gi cuu nu aveaj:: ner:orie, io pu de altd parteo nu proa gtian
o notezy nelodiilo'variau dela o zi Ia alte,,o_
"un si
Ar: Lzbutj,. totugl, sd,
terri:r Prologul gi'pri.na seend.cl.in actul I (aiatog int:re-Tor:j:ris $a
.narelg prc-ot)r
ui ad.unf;ndu-::ri prie'cenii - po Diiru sighireonu, Haig
Acterlanr }lircea lfdreurescu gi vojelr - ritas, agezat 1; pian gi
. ' xecu-tat ttoperartl dera rrn capdt la altur, tnceics;:d. sd c6:rt ch:i,,*t "r:6-
gi-partltura d,e sop:rand a Regineio u{am atuncl in crasa yr-a1 dar
nl-an amintit' fragnente din Prolog pdn6 la terrdnaJea llceului.
Can tot atunel rd'-am adiuat trln voluntt o larte clin artieblele
despre -V*gtg.,]ES!gJ-o: pi le-an prezentat rtBibliotecii pentru to{iil"
Vol,uurul a fost acceptab, da.: diu fericire nia apdrut nJ.ciodat6. 0.bd.
riuLti atri itr EtrEr i-aJn ud,rtra'is"l-t Dlul Oci::a:,,r, direc'borul editu:ei.,
cd trebu:i-a sd fiu ed.itat de Alcaley lncd din 192], a p'rs sd. sc eer:ce.-
i:,,eza arhivele r?BJ.bliotecii pentru ii'oliilr dar manuscrisul nu sls rnal
gd,si.t. In eeeaee privegte .11@g,ii],9- cu ele s ta petrecut un lucru gi
rnal ueagtepbatr In pririi ani de coi.aborare la-Q-UY,fo,!9f., priu L925-
" L926, a veni.t sd ud vadd. rur donor tSadr 91- sir4:atic, Rarlu Capriel,
. spun0nclu,-uj- cd vrea eu orice pre'! sd clteascd [ineditelert rnsle.. I*e-n
.il.al; flomanUl _ad-olesee:q!_1il--rfl_naqgr !€ care-l te:::'ai.nssem De ultima clers5
aF lr6;u;r .iiliil.;-t",b'iI;iier f:ragnente ru crg.Ar-lgr gt u$:P;fVl
Lite.rr-er al 'lui Perpessicius" Dar dupE, ce ni 1-a lnapoiatl roi-a cerut
'
sd oiteased gi alteeva, ltai nult ln elued i-an dat !ig39r-iile -iil{it,ii{t1t u.nul
Sgl::.1*-e-X1lb.r ca^re, spre rnirare t*ua, I-a entuziaiiit
Jficafnii:^i;-ioai fnlpoiat r:ranuscr.isul, " Ultasen de o1 cdnd, ducfodu-
' nd sd..I vd.d pe Generalul Oend.eeseu cu pulin in::irntea morlii- luir am
Ertalnit aeolol Ia Rl'.]'ior ..' doarsa5 care BIl-8 s!r:'s e5 a eitit toate
eilrlile nele I chiar gi pe acelea pe eare nu 1e-arn tipdrit.' a addo'"
gat" Nu -al giiu o chearnH. E::tr brurt6..f1, pe airxrci-r tdnS'ri 91
Frunoas6o lla'desp6rllre, "ut uri-a mai spus cd-uranusc*isul-]tlg-gggi l.::if-.9e!-
.tiatul'rt,-de lluqh se-afL5 la eao Nu m'am ind.ru:at sE i-I es3 S1;+poiocr
-G"-ffi"1at 'inl pot da seanas incercdrilo mere lite:r3Jae au
-d.ela
fostl lnceput gi neDrtrettult, tifantasticerr gi ItreaListe., Pria-
. tre acegtea din urd.i. agi nu:r6::a o serie de schile. si nl':rele, lr:bii-,
cate Srtre anfL L923-tgZ8t glr ma-i ales, cele doud roms:la o.trtobiografice
-: &qq
gl- uruanga lu5.y $.*d..34ri'g, -eu R"'lra
ti.ri diii-lriata de-st,ldent" Aceala era gl..prin:I i:eu ronan de d'ragos-
. ter c{ci atuicL cAna fl scria.n errLur Ancirdgostlt..- ca-toli studenlii1
ba. clr:j.ar ui se p6rea cd era:o fud.rEgostit. de doud studente in acelag
.'tirp-o C61iva ani nai tArziul !r Ind.ia, am seris It.?bg} si ?pelo $!e-
I volu1rri. lf Lutiqa ce -se stlrgg; adic5 doud romarea .I.n care f antastl-
6 *t8qiiffiffigffi;ffisnuln se a:nestccd rrrtrrun chi! nai
rnrll, sau rnai 'putin eonvingdtorn .$,m incepi:tr-q9!g!, !r pensiu:rea
d.nei P-erils, la Calcuttae gi l-an terrrinit Ia Darjilingt J'a-
.tu^Lg??r
frontiera Sil

-8.-
[
I
k
tI
Dif,icultatea eoeristen!ei nliterat'qx5-gtiinldri
au inceput s to
sir:t rn rndia" Lucran luni do zl-Ie cu o posir.mc ai o indiferonld,
falE de surlonej pe oare o poti. ave& nur:ni La ZL-ZZ de oni - gi- a-
!oir deodat5r tcxtole sr,rskrito gi scuipo r:ea filozofio ind.iane frif
.- deveneau indifereeto. Cu un'efori pe care il adr:jr gi acun, dupri, a-
t611a ani, izbutearr totugi sd-rri continui lucrul Ia-teza de docto-
. trato Dar nu rrnl r\r1l d.e o sd,ptd,.,6rrdr d.oud. llebqia at'.rnci sd las .to: '
tul ga sd scriu literatur$". Scriar: cdts ore pe
z;j-t o luad, sau """Ellffiisprezece Fase sd,;.tr5r*t .- gi apoi iar r.i l:rtorceo'r la tozii" A-
-iunci an Sele1es 'cd nu pot renunia aici- ).a una, niei la alta" Aribelo
activitdti fui erur tot attt d.c neoesatre. In prirll rfind,, uecesare
propriului ri,eu €chiLibru interi.o!, integritdtii r.cle spirituale. Cu
orice risc, trebuia s5 le'continui pe au$ird.oud.
Riscurile eraur lrsdr r:ari gi ele se egiavau cu cdt inainter: In
viald. Dela un arurit r:or:ent qadenJa tir.?ulul se precipitS, gi nu
I:ai apuci sii faci ce fdceal In priua tillerele, chiar dacl izbutegti
-, sd lucrezi acelag nur:Er de oreo Ori, uneori ui sil--gean a::eni.a1at sd
lu ual pot sfdrgi niuic din tot ce incepeart Pe ds6partel cun-era gi
firescp orizontul se d.eschid.ea din ee lrr ee loi J.crrg gi eror: sollcitet
d.e probler:e pe caror nev6zfindu-Ic 5.:acd, nu rd, pregdtlseu cu ani
- f:eaiute - iar pe d.e alt,6 parte rrdeuonul litererrr alcdtui& o perrrrtnerrtd
uecuxoseutd, putfi:rdu-nE d.etaga, !r orice rouent,, ile lucrarea Dr
curs. Astfel se e:qllicd do oe r:ulte cdrti de istoria reli.giilor.gi filozofio
au apdrut ciuci sau seoe ani d.upd cc*-au fost lneeputeo (Si incd
n lau apdrut toato : La Unn{ragQre., lrrceput5 in 19f5, a apdrut fragnentarl
lrtre L939-L942r In -2.+1_r:9,x.ig_; diu -U!rckgiil9_!Logi4!, ineepute
Sr L93Bt nla apdrut Incd nl::ric.o)o
- Evident+ terrdnarea gi publlcarea unei }ucrdri nu tine nui:.al d.e
autor. lnprejw5rilel oditorul, publiculr ilpli:rosc gt ei ul rol irrportout.
Dacd intre 1955 gr' I94O au publlcat ot0tea cd,rgi de litercr
turde nlar: fost nur-oi eu de vini. Po d.eopartel erB.E sdracl gi ed.itorii
ronfoi Breferau roua:rul cdrgilor de fj.Iozofie i pe d e altd partet
rajoritatea prietpnilor r"ei erau scriitorir gi Incurajau literaturat
sreerednd' sd r:i facd sE trpirlg pe aI doilea plan activitatea filozo"
fled gi gtiintific5, Dela rdzboiu lncoaoc se Sxta4ld oontrariull
itar o-parte d'in vind. o port euo lr:t f5g5dulser- sd nu public rrliteraturdtr
cdt tirip Ror6nia va fi .$r rdzboiu, gr Intre lgqt - 1945 ntan
tipdritl lu !ar61 dec6t esseurl filozofico gi cartea despre Salazar.
In acei anil incepusen dou5 roLerre : ' V1g*g-Ugg{L uru.are la Hill.!gg.:
&fL pldnuit Be vreo r:ie de paglni i gi Apocalilso Dln fiocaro ar:
gcrls rulte sute d,e paginlr dar pentrucd gtiau cd nu vor putea a-
Bare f:rainte d.e sffirgttul rdzboiuluir. le icriar: nei-i rllt pentru nLne
; aga od Ie abando:ran Ia cel dintfi serl do ttd.etagarcrt gi. nd re-
Sttorconn la a-Ite lucrdri lnceputeo In acei a'::i petreouti Do Porttp
galla a-, scris odriulia 0s_ B,oqeqq1_!@gr ce:tea dcsre
SaIaza; Brsayos luso-rorenos, (studii 9r articole apdrute f
preea no"a*n" Eesierulul uqnoll, o bunl
Barte di:r tr'r'l td A IHi e cipitot e d.:in
le rytrre ae@ffi pla" riterar, sr afard d.e o
piesd de tcatSu , O4€nj. g"1 pfe'!rg,
f -!24L, cdteva auvelel rta.r: terrri:rat
ufuiic. Irrcepuier: o-iltI fiese,
rur Jurnal portughoz
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-9-
ah
r
1,
:,
l.
i -'. , sl- arto r.ucruri uili ridrunte^ Hotdrfrea pe
ssn de a nu puSrica rrliteraturdrt
eare o rua._
a fost oar""* -fatar8
tiere.'rar dera venirea o"o"to" garx-
*r
T F";ti;
-rii"""r-**..a
de a trecut,
agteptatp pe planuJ" cun era
al d.oiloa" ci sx p"i-trar, trebuia
sacru.unei.
sE rd eon.-
activitSli caro sd-gi aibd ,r::' r'd.ebugeurr :
.giiLor,
istorj.a
indianisticS,
rerL_
firozofi6. ceeace oo ,ng;"i
prr.lin
an putut astfer-terrrjua..gr pubu-ca "at"gi-i"
i
lucrdri d,e *u1t m"Jp*iu, ga produ_c1ia
tcoreticd, rduasd'o"r"oo,' in ur:bri ln perioada d.in ,gardr rg33
- 19401 echilibreaziri
r
astdzi r:assa scrieriror rJ.terare.
-
Privite, trrsd,e dintr lun oaunit punct d.e ved.ere, cele d.oud grup*-
ri d.e sc.riori; so coigrlecteazd reciproc. tuirul acesta a fost cle nult
-observat F..1t=i ad.uo txintc cd unui din studealii r:ei de prin L9jl,
Vojotae ser.isese chiar o carte ardtibtd cur: toaiS activitalea nea J.:Lterardi
filoaofie5 gi gtiiirlificd igi gdsea pwrctul d.e plecare .!o
f,1nle1 +LlpS.1S.-D-igySl+Ei. C."tea rira airdrut deczit tragr:eirtar (Or
-v;'g*qgq si cr-lte roviste) si degi rc se pd,rea c:' irpinge prea d.eparte
sineiriile gi corespcnd.en!elef nu ora lipsttd, de 5-ngenuoaitate. Ester
ln orice eaal real5 d.ependenta uror scriorj. riteraro d.e celre
teoreticer gi vice velsa, Incepihrd cu exeriplele cele rlai evid.ente.
agi Butes a::inli .Lgcre-!-rrlP.-r-"Lui Egu€!-gxg-es ca:e derj.vd direct it::r
Lcgg ;- piesa _OgSgLS*_p.f9-!Le. din capitoful .tgs_?rerrgq_s_q_cl6eg dia
$+39.. Bi {i:tt1f
o lucrare netcrrri:ratd, te ,Lali"illlg I l-Glj-US-eeg
$bi+;l..i-+e^d.in lrti-to.1og*i]e-i+egidi gi u-i curs despie EoarteE-i:r r.o.rtloru-l
ror:iiresc t &hlgggi?-lin 9oqentarii la Jeg-enr!l._]!*.gj.913figl-Lbr
ILgLg.r o oltd piesdy ineditdl -4veg!ige*?plli-!ge'ii, din l!!tol,oqij-la
&qil, I gi poate vor cai fi gi aJtele.
Dar chiar cOnd ttdcscendenlarr nu este atdtc.. evitlentd, eo rrr oste
uai putin reald. .flggpg1g poa'be fi considerat exerBlul cel uai revelatoro
DeIa j:reeput, un arei:runt caro r-ii se pare fu:trlortarrt r an
scris cgrtea aceasta in vreo zeee noplip futre unsprezece aooptea
gi treir patrur d.ir.ineaia, De pricdvara L9J7" -s:"tliia. sd apard de
nZiua Cdrtiilrr cdci altnini;eri editorul Ciornei nr:'-rei dedea cei
J0"000 de lei $a nta-gi fi putut.,llecaevararla runte. Ps de oltd pa-rtee
avean cursul la universltato gi nai alesy eoreetarea ed.iliei
Hagileul !e oerCI Furda'liile Regale t.r-g!gla. slo seoat5 tot de rrziua
C&xtiltf. Eran suruenatl istovit g1 sd, pot veghea bean cafele,
iar ca sd pot d.orr4, "o
fur zori, Iuar:r soruife:reo Ciornei- trirCtea Dr
fiecco d.irdnea!6 bdiatul ca sd ducd cele LJ-'20 de Bagini scrise tx
tfupul nopiii, d.ireet Ia tipografie. I{lap recitrt o singurd pa€irtu:
din cele clou6 sute cfito are oartea - gl totugi !-qgpilg e u:ra d.i:r
seriorile cele r:rd reugite. Dar r:ai e ceva : d.ospre siubolisrrul garpelgi
d.ispu:reo:: de un ri:atcrial folklorie gi etnografic considerabllt
gi cu toato acestea nu I-ar', consultat, Poate cd d,acd rr!-agi fi d,at
osteneala, sir:bolisr:ul din E-ggq},q ar fi fost $L lai cohercnt - d.or
atrrrrcis probabil, invenlia litcrard ar fi fost st$ojenitd. Nu gtlu.
Feptu1 care r..:j. se paxe interesant e ufsdtorul : od degi ffataco.r:rturt
subiect atdt d.e scut'Tp', istoricului religiilor care erail1 scrii.torul.
d,in uri.ne a refuzat orice coleborare-ggelleglg, cu gruditul $i tnterpretul
sir$olurilor ; a linut cu orica !re1 sd rl,n6nd !.ibere. sd o-
leagd ceeaee li place gi-sd refuze sir:bolurile gi i.:eterpret5rile pe
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-10-
care 1 Ie oferear d.eagatal eruilj.tul. gi filozoful.
Experienta SarBeluj- r:'te convias d.e doud, lucruri : I9)cE activit
st e a t c or o ti cd au p o atc influent a g o11$ Ji.g.B!-gl:_v o.I ulit ar, ac tivi t srtea
literard ; E) cri actul liber ae creaiie-litolar,:, pitc, dfu+otriv61
revela rarucito lnielesuri teoretice. Intrradevdr, nuna{ d.u-.
Bd co ar: recitit Sarpele Sa volur:, arr inlcles cd In cartea aceasta
rezolvasori, fdr6 -6 giiur o probleud aaro r:E preoeupa de r:ult (aela
S.olilggui!, L929-L932') gi pe care abia !" -I.q*jl!g a' expus.-o oarocua
si stecatic. Si altu::e r Broblerra -1!g_gsgsc:!i1i!dlit_gl:lf"-g}"!4t
fattul cd lnterventia sacrulu{_in lur:o o c'ar-ufla.td illtotdeauua 3rtrto.serie
d.o r{orr:c istoriceor de rqrifestd,ri care nu se deosebese,
Epg{gglr lntru tiinic do r:ilioanelo.ds r:rrnifestdri cosuice sau istoqi.us.
(o Biabrri s_agri rxu se deosebegter :.p:Ieg!, d.e nicio alti piatrd,
etc.).. Ar fi nulte de spus asupxa d.ialecticei !_Lqlq!_enli!_ar dar nu
e loluf aici-
Dela aceast5rtd,escoperlren a -E-gpetul se despart d.ouii Crumuri :
uaul care d.ucer !ri:r TraitF gi le Chananismg; 1a actualele scrierLe
.lnqd ne s is temati zate, -d Elpie - r,lEdEI6E-ETEf,ori e tt @
-Lqg, etc.) I altulr pur "literaril, ea?e trece p"io i13@FTgl
?fr""" rr.i'"i" (un ;;roarey etc.) ge aiunge ra ro*anullliie-iaters-
-i-rratr .I,Ioaptea cle. S$ngi.e3g. Si un d.ruu, gi celalt cond.uce Dr cele
d.i.n rrrud Ia aceiagre froblenii : ireeognoseibilitatea ttanscend.entulrri
oemuflat Dr Istorieo Probler.d5, in strabsS, Legdturd cu cea a Tinpufd.
gi a Istoriei, -care se gdsegte deja irl-n.iq.g Ip Isabel (capttolul
I Tinerete .fdrd de bdt ".),
in l:rtoarcerear-rjg. Rai('coeristea-
!a celor dout j-ubiri ale lui Pavel lniuet g5-ftrupturarr care nu poate
it aep6gitd d.ectl, !rj.n uoarte), NrrntX tl Q6: (cele dou6 iubiri tn
-glg. a16
'gi
lle'*crel) aledtuiegte centdLintiu al NoUEt:L-:Le Sdnzlengr
aceiagi problenSl cercetatd teoretic, se gdsegte !r .I,e Wthe de I5-
lernel_ Re!-gur gi !n l.qases et Syaboles gi va fi reluatd fn Ig--Uo-.
lg_lgie drl Porodis. rgi !r !g_g@. Intrro forrsuli sumardl'agi
putea spune cd toate aceste lucrdri lrcearc5 sd deslege ar
cei'agi taind ceutrald a rupturii provocatd de aBarilia Tiupului gi. a
ncdderli Dr Istorien care li urroeaz6 cu necesitate. In fiecare dln
ele strdbate, nei utrlt sau mai putfuI e:cplicitdr Nostalgia Paradisuldr
a reintegrdril unitSlii prinordialer & trJ-egirei tlin Tinptt. De
alcir o Drceroare de va-loriflcare a Mortii ea reintegrsre (J-ntoarcei""
{i" noi\ ; d.o ulciy deasemeo"o, oori4eio. eternifdtli @ra
roversibilitdtif tiryului (Ig+ld_-!4--g-g), a rrsabotdrii IsLoriej rr
@). De aici; Sdf6git, rootivul ttPietrei filozof@6i
text lil,erar pudritat Ia lJ ani, pfoa ra. ilgea:
tea de. jFfinziene - gir nal alesl motivul ltcoexistenfii a d.oud iubirirl
care apa.rt deja-t:r ionanul u:riversitar Gaud.eamus.r se preel'zeazd prcF
gresiv In Petru ei_Bgyel, Intoar_cetea $ilt Riri- Nu:rtd ln Cel gi iievine
gubiectuf t'lpFtilaeT6n?iene.-i4otivu1 i.d-ouE iubirir este gi eI nu. fel
d.e a aboli condilia uaa:rd, deci tot ce ee leagd de ileddererr gi de
nlstoriett gi a d.obfodf o libertate care uu Bare a fi Dagdduit6,r &1c1
pe p5nfut, -decdt sfi:clilor 1_ restul oa.roenllor nu o pot ndddidul decdt,
cel mults prin n6arte (conluzia luj- Pave1 lnlcet).
Nfam f,5cut, pfo5. adum, ulcio aluzie la l,xgi.tqeyi nici Ia HuIiSawww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-11 -
,\
)
*
I-l.L iesi..rouiurele acestea au avut cer mai na.re succes de pubric'gi
de criti-cEo Tfodrul.ueu sl',i.c, Vojta, gdsea i:r $gltgS-ti unre..'o tttoltrismtt'(asta
xnl anlntegte cd proreionr gaeheGti;:cdn.1 a cetit-o
ta tradueerea francez5, La Nuit bepga+r jrol vorbea de o ttqythoiogie
de].avo1upt6r).N,.gtiumserva!ii1eaeestoasr':rt.justificete.
Consider Ugi_!eg!, ca gi itUg!e._f*. Cgg-, romarre de d.ragoste t
ea .adaro, seurifioallaTiaetafizi;EG;;i;; ne ind oielnied ("rot'
clin peirnele lucnrri pe cane le-.a.ur lrvdtat d.ela Nae loneseu era too--
uni trdragostea ca lnstnruent do cunoagieret,)" In privinta Etliggli.*
J.or trebue sd, precizez cit. d.estjnele tuturor pe.sonajclor se voi'fmplini
d.eabia in ronanul uru5tor, Ii-*_a lgid. AcoJ.o, bunrloa-ril, Pdtru
Anirot repetd erp'erienii ttcelor'aoujifrr:.rf" a lui Pcve} (Nora - Stofania)rt
d"r opteazd peitru o altd solu{ic iac.ceptarea rupturli prin
renu+.la.rea 1a Stefn:ria (cnro lntruchipa oarecum tf:raltuirt) gr rointoarcetoa
la Nora, epifanie sincord gi victorioasd. a u:rei .l,ragna}lcr.
tor eminamente pue-moxale. Intrtun anunit sens, letru Anicet crccepta
'Istoria" o.
'
f,\rittentz nlagi vrea sd las cutn'a ippresia ed scriam literaturd
ca sdrtdemonsifreztt eutare sau cutare tezd fj-lozoficH. Dacd' asi fi f5-
cut-.o, e probabil cd roac.nele nele ar fi fost, filozoficegte vorblnd.,
mai consistente" In realitatel aga eum exper5.en!a -$glpgry.i o dcmonstreazd
pe depline scrj.am literatrird pentru plScerc-a (iiu ncvria) de
a ---?!*--1j.bo-I1 de a invontay d.e a vlsa, de a gdnai chi.rrl dar frird,
stil'UJata gdnatrii sistematice. Esto probabil c5 o serie intreagl
cle nirdriu mlstere gi problerle pe care le efuza activitctea, rnes teoroticd
tgi cerearr ltrdestularea ln libertatea scrisului literar, Dotr
chestiunea aceasta&pE$egte hotarul notelor d'e fa!d.
Ifi
Agi "ai
avea de oddogat cAteva euvlnte in log;iturd cu oeeace se
nr.rmo;ie destinuJ. literar. Fac parte d.lu generaiia cea r,ro.i norocoasd
pe care a cunoscut-o f*.e acum istorj.a RomAniei. Nici lnainte, nici
d.upd generatia noastrd, Ro'nfir'ia nra mai cunoscut liberta.teal belgugul
ga disponlbilitatea de eare ne-am bucurat noit cei case alr scris
Intr6 ]'gZs-Lg4On Generaiia lui Nicolaie lorga fusese aproape pe d.er
Intregul confiscatd d.e profetisraul naliona1 gi cultural eare trebuia
sE preg5teascd rdzboiul ientru intregirea nea:nu1ui' Ge'iera'gia frontului
fusese sacrificati ca sd gdsim noj- o Ron6rrie rr€re.' iibord S:. ' r
bogatd. cAnd a"m xnceput noi sI scrieml prin L925t nicia 'tid'eaf ua'
1i6naltt nu ne solicita ln irnediat. Am fost cei dintdi Rorcinl care
iutea^n f ace gi altceva d.ecAt istorie na!ionald, _
filologi.e romdneascd
sl profetisn-cultural - fdrd, sd avem sentinentul ef,' trdd.Sn eavza neaF
irrf"i. Am avutolibertate caro se cucerise cu foarte nnrlt s6nge 9i
cu foarte x-r.rtrte renu:rfdri, gi nu gtiu d.acd eran intotd.eatura congtien-
!i de inensele sacrificii idcute-le lnai:atagii prntru ca noi
30gtll
iE puten pLeca irr India sau in Statele Unite, sd pu.leindlscuta pe
Freud. sau pe And.r6 Gid.e ta Fund.efia Caril, irr fata a d-oui ii de persoalle,
sI puten vorbi de autonorria culturilrdo primatul spirit'ualu- f
J.ul, d.e ueangqjare, gi aga r:rai. deprr:te. Iuinr-r're inbotdeauaa arinte
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Iii/:
t'.
i..
l'r
l'' I
v'
s.:
I
i
t
r'.'r j{- '-:- -,t*. .:
_l,2_
;
t
eu emotie d.e o scnisoaJe a llri Rad.u Dragnea (pe oare nu l-am cuuoscut
ni;iodatd.personal), trinrisd pria I927t cfnd scrj.a:o la guvjlql,ul
nerxunilrate articolc d.espre ntdndra generatiet' gi publicasen-A;l;;;'
ftiqger spiritual' ft 12 foiletoano. Rariu Dragnca ne salutal pe noi,
ttinerii[, carcr a$a : ttFerice de vois cd'vd pubeti dedLca -19!ritqalU:-
lui, d,ar'ferioe"gi de nlne cd. am trdit sa vea minunea asta-ar.:.1-tffinia
noastrd li{,a:e."oil Avea dreptate 3 errarn cei dintdi eare culegean roa":
d.e1e atAto: genera{ii noai rnrlt sau f,rai putirl sacrificate" h:rperiile
Hnbsburgilor gi al Tarilor se prdbugiserd -
iii .Ur acel L5 ani c&re au
preced.at pectuL Stalin - ilitlerr noi a:a putui respira J-ittigtili- Cred
cd an fost singurii nou6ni-care s'au bucurat de.ua rdgaz ai6t d.o lung.
Genera{ia cise se rid.ica prin I940r deja turburatd de tensiu:rile po-
Iitice care lneepuserd d.upd, L934t au plocat Ar Rusial gi cei care st
au uai lntors, slau lrtors cu F-ugii d.upd ei" Culturalieegte, a fost
o generalle Be deaintregul sacrificatd,, Noi a.n cunoscut singurul roiracol
care a fost posibil Al istoria politicd : rrueutralisinrlrr sau,
nai exactr dialogul liber Srtre oaneni de credinlo politice opqse. A
fost fenonenul -Qfj.-tSriq3lgl"ir u:rdep la Fundalia Crrrol gi sub pregtclentia
unui profesor universitnr; diseutau pe Lcnin corn::eigti ca
BeILu SiLber gi tucretia Pdtrdgcanu, Iegionari ea Miha:il Polihroniar
d.e gi Alexandiu 1e11, burghezi-ca Mircea Vulcifneseu gi llihail Sebastiail
- gi syqrosionul acesta era posibil t. Incepfird dj-a L97,
91o.1*
gu1 a f6st rupt. Itx acel an tipdrea.u Inlog{cergg-ggg'. trRaiuln
!,i.nuse exact trei ani : Dxtrlun fel sau a1tul a.n avut toti sentinreni,..f
ce an fost isgonili cl.intrtunnparadis ate'qoraltr sl svfrlili bru-
't&l
!& Istorie. Ceeca-co sla gi intdgplat cur&rd. dup6 rr.ceia.
An avut norocul sd aparlin singurei genera!ii tfnon-cond.itionaterl
istoricegtel gi an profitat edt an putut de acest noroc. Ceeace Petru
Conainei"li, nu:rea nertrlerien!iallsrnrltt neu, nu era deedt tradueerea
lntrtu:e barbarisn strident (aga oun n"""r.i el aveo talentul sri
i:rvento) a nevoLei usle ldtrntrice dc a cunoagte cdt nai nult gr 90t
nai reBede. l,Iai alcs asta ; cdt nai repede - pcutrucd presii{:a.u d.e
rnrlt cd nu vorr avea tir:p' cd libertatea de care ne bucurdu e provS--
^zorie lar sigtranlc, iluzorie, c5r focrte curfind,, Istoria rxe vs. oollfisca
d.in nouo Cfit ar ldrea de eiudat, iri-a f ost tea^rri de cataolisrnrl
istoric IncE din L92?. An scris atunci fu Cqvfatul un patetic
Sf ieton s Jngg-gonigir care a ir$resionat, Sntre ollii, ps Sinlon
ffiehediuti gi Perlessiciuso Evocan acolo spectrul rdzboiului apropiat
pir ad.r6s&iat-rd (ca deobiceiu t) Itgeneratiei tinerenl splrnearr ed
fiecare d.in noi trebuis dd-gi ropete !T fieeare zi cE v&-gsi-!rE! t4r-
-gq+-94-_94 gi sL srcerce sd f_Aq4-!_g! ln accst ultirr an de viald. In-
G-TiA-ufiiersitate errrl otsffid6 Ttup gi do rstorio. tr(i.s6 pd,rea
c:idaci BonAnuI se arita atdt de ind.ifererit falir do Tir:ql, este gi
Detxtru notivul cd nl,ciodatd nra avut tiup destul ca si facd gevao
Istorla 11 bdrdgise $rtrlatdtl DrcAt nrl-l nai l5sa di:r blafe. 11
tot strftngea agar. d.e vreo rrie d.e anie de nu ?ni apuce sd, respire.
Noir privilegidii, cunogteaEr bucuria de a respira liber grr cel
Bulix 1r ce nd, privepte, trenurein oii. o von pierd.e Drtrto zi
"..
Ln afard d.e acest noroc - eo.re a fost aI generatiei nele - a'rt
nai avut alte nenulrirate norooc€1 asupra cdrora nu e locul sd r.:ri
lr
;
.l
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'
T-T"i gqry,,f rya
;f

I
L/ \-*-I-e
U;
l
e I r' l p/
i i i'L*,-
,-*;]ptz-
I
l,
2
l,{
I
-t1'
-Irt t u-n
'
\ !s' \.
.
q
..,i
4- \'
-a* s /ri8t.
', i ''- i; i
.--''
LU'
2'-.. r,'Y\
|,t\ ^ \
t V -t.^- \f q/
'rr\
V' )^-- u-D'-t
|
.z- lrtE;
I
7-"bIrfrt
L l), t-^o-z + v\'a-*''.-f
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I'
1.
2.
z
IJ
Ueleslgs e-U-!!llre eselre
Igg_L1g!g_g!_IgSilC_UgI!1, in I'Vrenea", 1917, ianuarie 24,
nx. 472, p. 3,
Uggilelle_eggelg_elggllf_e3le4geJ9]gl, in,'vrenea", r9)./,
februarie ?', n.r. 4?4, p. 2.
ggtgn!gl!f_fg-g!-,jg$gigj,
nr. 4?6, p. 2.
,ff:.' ?i g"f ,1"; ili:', o,.';,
'
4-
, ------. Wclg$i'
Fr{
Dr. 159r p. 2.
5.n "Vrenea" 19 )'/ ; feb:uarie,
l6-
(EE !S_gl9g_iegg!,S_E_iglggg.g_Sgggltgi, in "vremea", I9r-1, tebruarie
23, nr. 4?7 , p. 3.
,. 9.*gglg!!g_glgg!ine, in "ts;*Ir"'Vesttrel', an f (\937), iunie 27,
(Ztl,aa.'.J-O'S-t{'r
lrltr"^n ,I't1 W. lq ll
in
trgrrl& Vestire", an I (I9t7 ), octombrie f4,
6Ii: ':
t\
n . !e-s e- er-qg-i!-!!rg!g!e-s!ss,:klr-!sg!9!grs - Ii:eglss]-ggesslg:
\, --------.
!iggSg_9fig4", in "$1*9,',Vestire", 1977, d.ecenbrie L7, p. L-2'-
14. Prinqs {e ]-ecrlpl-q!-rpgEqrqnr*pe4!gg-gjig!e-,lel!€4-4e-}e
,J -------
Ugfgiglgl4e, in "Iluna,,;Vestire", 1933, ianuari-e f5, p.
'L-:i-.':':':...
4
.
:
(= tl rinduri).
A e. Noua arisloclgllg-Igglglglg' in "Vrenea", I91E, ienuarie 2),
'l"v
nr. )22t P. 2.
-I
I,Q. Lib eri;a t e_S!_g*g&!g_ig_11!g.Ie!glg_]Sgtglglg , in " s6,nz ana" ,
H?,
?13, ianuarle 2'9, ur. ]5r p. 1.
'-' L n'i .rai i
vvrllivr!
-------
in "Qgffi+"' februarie I9)9.
3. iiq-*-Igijtggeligg"J , in " vrem ea" ,
fobruarie 17, rlr. 525, P. 3.
+ Va,r,t, Cn^l'.
+ L,( ul#
/ ^ ^'-^
anuL ,t 1 lL9 13 ) ,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
Rareort se
Jee-Sele- ei-Icei ls-gBsle
intilneste in lstoria unul neam o moarte atit de
semni.flicatlv5.
ca
moartea acestor d.ol fruntaEi
leg5-onari-, cdzugi pe
frontul- sp aniol .
fn rdzboiu] civil dln Spanla - devenit repede un rdzboi intre
ideologii politice gi lnterese economice extra-nagionale, - au murii
f dx5 indoial5., sute de mii de oaneni, de anbele pdrgi;
oaseni Si mai
l-rhi ^i a^i rdi, desperagl sau nercenari, eroi sau asasini-. iJ greu
uLaalJ- DJ. urd,J
de crezut, totuqi, cd printre acele citeva sute de nii de morgi d.e
na jrnnni:rrni'rg gpnnlole
yv vs!4rv sys-vrv - vv se mai uqt pot vv r4s*3q nwnira jertfe vrv qatit de voluntare
Y
ca a Id Ien Mola gt Yasile Malj-n. Revolugia nafionafistd -'ca Ei
rezistenga guvernului democrato-comunlst - a gdsit d.esi.jtrrr incd.
dln prfueJe zile, aderenle f anatlce. S-au inscris voluntari- pen'bru
arobele tabere qi din soate g5.riIe. Dar. plecarea celor gapte con?ndanli
legionari rouAni in S?ania - EDde au luptat ca si:npli voluntari
in tnrpe de goc - B fost simbolicd, Slnbolicd ar fi fost d.e
aselaenea inrolarea Contelui Cia.no, a lui litvtnof sau a GeneraLului
tJv4
a
Goering - inhe-una
derl .. .
d.j:a acele trupe de Socr care au 70 la sut5. pier.-
Problernatica noral5. a unui $ef este intotdeauna roai dur5 ca
a unul si-rnplu fanatic. De foarte uulte ori un gef nu are d.reptul s5.
se jertfeasc6. direct, personal, mlsticel pe c&ro o promoveazA. Atit
Ion &loga clt Ei Yasile Marin dd.duseri nenwndrate probe d.e spiritullor
d.e jertfd r inchisori, suferj-:ege , prigoand mora15.; o tineroEe
trdii;i eroic , responsabil-, ascetic. (
Aceast5 ultin5' si fatalS. incercane - plecarea in Spania -
$t-o aleseserd ei singurtr
ere$tj:e.
cB o supremd dovad5. de credingS si eroisn
Nici
cea rnal asprE norarE omeneascd. nu-i
sil-ea sd se jertwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-2-
feascdi pentm cd, ttneregea lor fusese o jertf6 contlnud gi fanatlsrnut
lor cregtin gl nagtonalist fusose de nenunirate orl incercat.
Sennlficatta nortli l-or trece, decl, deasupra valoril-or Ei eroisrnul-ui
viril. Moartea voluntard a lui Ion Moga Ei Vasil-e Marin are un sens
ntstic r jertfa pentru cregtLnisn. O iertfd care s5. verifice er{,oisuul
Ei credinga unei lntregl geneiLgii. 0 jeetfd menitd s5. fructlfice;
sa intSreascd cregtlnlsroul, sd d.inamLzeze un tineret.
I
Ion MoUa avea ad.versari, dar nu avea nici un du$nan. r.lra un
ti-udr palld, ca1m,
.
concentrat; nici un gest frenetic, nici urr fel
la" eroisu ostentativ in cuvi-ntele gi prtviril-e Jui. Avea prlviri
ltnpezi, orizontale. Ghiceai insS o luregd. gi ned.onolitS. maceraqie
lduntricd; slguranga lui i.n l.rnea de dincolo, in vlaga sufletului
dupd moarte, i1 fdcea sd sufere qi mal mult de puglnEtatea acestei
.scurte viegt pdrnintene. Nu se tenea d.e uoarte;
a dovedit aceasta cu
nuf'b inainte d.e plecarea lui i.n Spania. Agtepta ner5bd.5.tor sd ,se
jertfeascd, s5. invele pe alqil drunul unei viegi eroice, inpersonale.
"Martir" inseamnd trmartolttg cel care rnoaril pentm o credilgd, mdrturiseEte
pentru e&r d.oved.egte celorlalgi cE o asomenea credingl te
nintuiegte d.e spaina'Eorgii, cd in ea gd.segtt un spri jin, dupd. ce
al gE.sit un sens aI existentei.
Ion Moga dovedise d.e mult cd lgi
gS.slse sensul supren al exlstengei. Singele ]ui ard.elenesc, familia
lui de aspri Si lncercagl nagtonaligti, educagia lul d.e luptdtor -
tottrl contrlbuise ca Ion Moga s5-gl gbiceascd menirea Si s5-gi rnErturlseascl
ci:rstit sensul po care ingelege eI sd-I d.ea existengei
salo, inc5, d.e pe bEncile llniversttSgii.
' in vtaga poltttcd a Rondniei d e dupE rd.zboi - intranstgenf a
si d.ernnitatea lui fon Moga il fdcuser5, ad.nirat chiar d.e adversari.
BdrbE,gia luptei lui iEl avea rS.ddcinil-e intr*o sincerd 9i bogatE
viagd religioasd'. Rom6.nia puternicd, cinstitE S1 creatoare, pentru
care era gata sd se jertfeascE. incd din cea d.intii zL a luptel sale
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,,"- era inainte de toate o Bon6nie cregtini. Oa Si geful gi prietenuL
i.'l -,s6u, - -
Corneltu Cod.reanu, Ion Moga cred.ea cd nisiunea generatiel ttne-
1re este sd inpace Rorntnia cu Dumn€zou. Se transforme litera
i.n viagd cre$ttne. 'Se lupte cu orlce nijloace inpotriva
,S.ntunericului. io ceasul cind a stnllt
rnoartd
puterilor
oE Lucifer se inclesteazd
f
, bio nou in luptd cu Chrtstos - foH Moga, cruciat ortod.ox, a plecat
d.irzr ctr inina inpEcat6, s5. se jertf easc5. pentru biruinga Mintuitorul-ui.
Algi voluntart, in Spania au cdzut pentru r1n id.eal- omenosc
fascismul- sau comunj-snul Ion Moga a fost dintre
acei-a car€ au
cizut pentnr un idealsupra-uman - penttu biminga lui Christos. 0
asenenea noarte fructificd
- chiar gi aici r pe p5nint...
Vasile Marin aparginea unel alte structuri spirituale: era
bdt*ios; ironic, pasionat d.e lecturl Si d.e controvorse, intotd.eauna
d.ispus sE asculte un pamflet, o gfun6, o paglnd frumos scrisd Ei
I
curaios gindit5.. Aprecia inalnte de toate inteligenfa, c{uta pretutindeni
taIentul. De ci-:rd I-EIII cunoscut, acum vreo !2-15 ani, era
+-f
.l*
un cetitor pasionat aI ttreaclionarilort' franc ezL, era abonat la
Action Eranqaise Si cunoEtea toate cdrglle l-ul l,eon Daud.et gl Nlaurras.
Avea temperanent de luptdtor ql fenonenul politic 1-a pasionat
incd din li;ceu. Nu bEnuiai totugi, in figura l-ui rizdtoare, sub vo!-
bele l-ui intotd.eauna ironl(3- hotdrirea unei jertfe atit de cunplite.
Vasile Marir nu nl-a'.spus niciod.atd ce crede d.espre noarte. Pfecarea
l-ul in Spania a doved.it i.ns[ tuturorlb.S nu se tenea de- ea; a,cdutat
noartea cu i.nvergunarer cLr bucurle, ca Si unul care gtie cd de-abla
din ceasul morqii incepe q$evdrata viag{ v_egnlcd.
Jertfa lui e tot atit de seranificabivd gi tot atit d"e ferriLd
ca 9i a lui Ion Moga. Doi oaroeni cu structurl sufleteqti atlt de
doosebite - prlmesc rnoartea cu aceeaqi bucurie.
Destlnul l--& alee pe ei ca gE mdrturiseasca; sa arate celoru
""l-altl senin6tatea pe care !l-o dd credinba, sensuL www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
creqtin Ei eroic
Iq?.:tTg tl capdtd viala atunci cind esrt gata, in or ice
""-]lenunbl Ia
c lipd,
ea.
sE

I
I
j
Se9!!el!e-gsger" e$grir-eelg4r.lelgs
De cite ort, Ia Berlln, nd pllmban prin faga frumoasei sinagoge
di-n Charlottenburg - irni aninteam de 6 februarie. Nu n5. d.ucearn
cu gindul la revolugia bolqevicd\1ln Rusia, la sutel-e de biserici
arse, Ia niile d.e preogi inpugcafi, l-a nilionul de "albi" executagi
de histerla fratricid{ qi de deuenga lui Djerjinski. Nu voiam s5
:rler.i ehi.al rtit d.e d.eparte. Dar mi intrebam numai atit: Cun se face
c5. sub o dictatur5. fasolst6., d.e un antlsenitisn vlolent, cq cea a
lui Hitler
F) o si.:ragogd std totugi ruindrd gi reculeas6 in inina
iierlinului - in tirnp ce la 6 februarie, la Parisr cel dintii lucru
pe care l-au incercat conuniEtli francezi a fost sd. punir foc catedralelor
? I
Sine lra et stildio... Nu $tiu daci se nai poate scrie astizi
Sl asupxa unor inprejurEri ca cele d.e fa,gd - sine ira et studio.
lacerc totugl si ingeleg acest lucru sinplu: de ce comunigtii francezi
- ca gi cei rugir c& qi cei spanloli r s-&rl repezit $ntii la
biserici, iar antisenlgit geruant s-au roulgunlt s5. aplice legi riguroase
iinpotriva evrellor, fdJd sd se dedea la acte de sdl-bdticie ?
Orice ui s-&r spune d.espre teroarea hitl-eristd., nu pot uita un 1ucru:
cd in plj-n centrul tserlinului, o sinagogS. st5. sofenni Ei nesi-
1uit5' - aga culll D-B stat nlci
o bisericS. ln Rusia. Orice mi s-&r
spune despre rnasacrele hitl-eriste,
nu pot trece peste un fapt sinplu:
cd nici mlcar presa cea nal anti-fascistd din L:me n-arvorbit vreodatd
despre "mil"
d.e asasinate in Ger.mania - in timp ce jurnalele
sovietice publicau rnai acun un an cifra oficiald a execuqiil-or contEa-rsvolugionarLlort
un nilion 91 junS.tate. Atlta recunosteau el
ci au ucis...
Stali acuul El judeoaft: o revolugie fascist6-411tisemit5, care
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

--l-
- 2-
nu si-Iuegte sinagogile $i nu execute evreii in nass6: o revolutie
colnuniste, caJee arde ull de bisertcl gi executS. un nilion gi jun6-
r!
' tate d,e oanenio
i
Se fi fost oare ad.versarl polltici togl aceqti nefericigl
executarfi ? Nu o aflrnd nimeni: ax fi fost dealtfel Ei greu d.e ctF
zut. Can prea nulgi preo;l pugi l-l zidi cam,prea multe fernei spi.nzu-
. rate i cam prea mulgi copii argi de vii ca s5. fie vorira nuna! de
I
, ad.versari politici. E nai simplut e vorba, mal al-es de histerie, de
acea bestia15. nevrozd prod.usd d.e ved.erea singelui.
Aga s-a intimplat
, $1 in Revolugia trbancezd, a$a s-8 intirnplat astd vard in Spania, in
prinele zile a1e rEzboiulul cj-vl1, Miligienii Si femeile, fa vederoa
sini3elui erau cupringi de o isterie colectivS., ca.re li i.ndemna s5
uasaQPeze plni la extenuare. Ira Passlonaria nu este o fericitd excepgie
a eroisuulul hispano-cotrunist. Este un exemplar ceva nai apasat
al unei forocitegl neurotice, d.estul d.e usox de oxplicat cl-iuj.c.
Din ziarel-e englezegti pe care }e citean la inceputul r5,zbo'iul-ui
civil
- aflarn amS.nunte inspdlnintdtoare:
femeile care sileau pe
niliqieni sd r-rcid5, s5. nu la prizonieri; feneile care masacrau pe
rdniSi dupd Iupt5, care aneningau cu revoLverele pe niliqieni pentru
c5' acegtia refuzau sd eocecute, obositi qi dezgustagi de atita singe..
Cind Ee spune, despre rdzboiul
lr:f
civil- din Spania, cd atrocit69t1e
sint egale de atrbele pdrgi - se exager€a25. din exces de
.1,' P:rrd oDld . . .
Atrocitdgile sint nat sdlbatice din partea acelei "arnate"
in care j-ntervj-n feneile, gi, in general oanenii pagnici ("mifigiettli"
in cazul- Spaniei). Soldagii sint obignuigi cu singele: bdrbagii
obosesc nai reped.e decit feneile ci.nd e vorba d.e nasacrat renifii
(cazuf Samizegetuza, cazul bulgdroaicelor d.e Ia f\.r.rtucaia). De alt-
'
,
felr dac[ int:r-o zL acer oaspete sosit de curind. din spania s-Bx
hotdrl
sd ne povesteascE feluL in care au fost e>:ecutagi ZO.OOO de
oameni la Mad.rid - au'afla, f{rd indoiald, arndnunte www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
foarte inbsre-

,-
aaa
REnine bine stabll.lt un lucru'; ed. orlce nigcare revoluqionard
.t
,,, cu caracter omunist este si.ngeroasd gl enf,f-3sflgloasd.. Conunigtti
. r!! r 'l*'
, t. I
.fifrhe bun[creding6, dacd 11 intrebt, ill dau intotd.earlna acelag rS.spuns:
tP-l
lfilTrebule sd 8[e sLngeroasE, c{cl a}tnlntert n-ar nai fi revolugle -
l,St trebuie sL se ard{ bl,sericllef'penteu ci cregttnisrnul se confunda
cu capitaltstuul- El reginul bu:rghez.
i R6.spunsurl care rni se pax conpfet nefundate.
-+' , Nu este deloc;ad.evdrat cd o revolugle trebuie sd. fie cr o€coj,i
"" sltate singeroaed (ad.1c6r' uruatd sau intrelinut5 prin Easacre in
, . roassS.). Nu vorbim d.e Ang1la, lara clasic6 a tevolugillor fAre singe,
.'tr.*
.ro Yorblulinsd de RonAnia, und.e Ehau fdcut in 70 de ani, cel pugin
,a t'
Ali
I,. oLncl- nari revolugtl
!|'*,
soolal-e gi nagionale, fere vErsare de singe:
il;i1) d.ezroblroa ll-gantlor, 2) secularizarea av erilor rnd.nd.stlregti,
{il! },
ll; r) reforua agrard' 4) etattzarea subsolului, 5) conversiunea. Dacd
r+f tt:
,iine gindin blner Geea ce ln Spanta (lnainte de rS.zboiul civil-r ad.icd
tiq*,.
il. in prLndvara L976) se incerca sd se oblind prtn ard.erea bisericilor
;.
: j,:: S1 terorizarea proogilor - Ia noj- 6e obgine de l-a jundtatea veacului
i .1'
trecut prtn legea secula::lzdrti averllor rndn5stiregti. Tot aga cu
I reforme aglard. S-a qpus cE rom6nul nu are conqti:-n!5. ae clas5. (ae
ex. boerinea)
gi de aceea nu reacaloneazd cind este d.eposed.at. Vi se
,*, pare atit de gravd aceastf, ltpsd a ttcongtltngei de clas5." ? Fenoueil
lnuf rorn€.nesc Brezlntdrdln orlce rrnghl de vedere este jud.ecatl c&l3aci
i.,.
', tere de unltate pe caxe nu Ie are fenomenul francez bundoard sau ce1
,L
gernan. l[1 se pare foarte natmral ca sd nu existe congtiingl de c]a-
'' sA in Rou6nia - cind. gttu od ltnba ron6nd nu are dlalecte, $i c5.
!.,i.Bqporu1
-t''Sl: r
' ,
ron&rl 8-B foruat i$ centnrl rraeL vaste arli i.ncepind din
##t*qttt
ltatra et sfirglnd in Balcdnl r fer"6. aga-rlutrltele "nlgc5el
Ili'' -:.'"
o'lonlce't. l& se pate J.ar6gi aatural ca revolugille soclal-e sE se
f ;tecut ln Roninla f5-resc, 'tpatriotLc", oarecr:.n $.n fanill-e. Nu
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

; J ,
{
:
, i|,4. ij -
r il#{ :.
ffiFlgeleg de co revend.lclrlle soGiale iuste, s5 se susgind numai prln
.*h:
i: KErI Ma:rr. Not avqn pe un NLcolae Bdlcescu, pe rrn tsogda4 Petricelcu
4
'[.S,Eaedeu, pe u:1 &lneesu -
;
ca:le ce.reau:reforme soclale Be teroeluri
ft**';'+'
i*il.fasfste]' gl "patriotlce"i se fdo'eau, ad.iod, exponentul girEninll
du$ iu
iffitohtone lnpotrlva f anar"logtlor gl a strel-nilor (nengl, rugl, evret,
rL).
3r,
r+'i1
SE ne lntoaroen acun la a1 d.oilea argument al- eonunistufut ile
:itr '.
bund credlngd: Blsqplca Roroaao-Catollcd este reacflonard pi s-&
-tdcut l-nstrurnentul oapltallenulut. De Ia S.nceput fie spusr &oeasta
; p-ar ft un argullent pentru d.ist:rugerea catedralelor gi executa.nea
rrl
', preogilor. SI ne arnlntln od, pentru httLerlgtl, evreii si.nt "dugnanii
umanit{gii"; totugL rl-Bu fost incend.late sinagogtle $i n-au fost
nasacrall cei 600.000 d.e evrel ai Ge:maniei-. Mi se va rirspunde: ''in
"" Ge:mania n-a fost revolugistt. Sd ad.nitern ci, int:r-ad.evdr, o-& fost;
'd,ar a fost o cuoerlre a puterii; Hltler are astdzi puterea deplind;
ar . fi putut lncend.ia slnagoglle gi ar fi putut nasacra pe evrei,
fdcut nlci'upB'' nl.ct a1ta. Dln prudente, dln sldbiciune, d.in
iJ-.
"'splrlt d.e tolerange ? Httler lt-B prea d.oved.it asernenea virtugi crog-
:: I
E +;1
;r'
-4-
. '*!ttne. ttllF.
Dao5. n-a incend.iat qt r-& rrrssacrat - asta a fdcut-o pur Si
,#flftnlu pentru c5' n-a incurajat histeria luclferic5, o-B provocat
iii.l, *rr"
; ,j,fftara umarrE p:li! executli prellnlna:se. S-& uullurnit cu lagirele d.e
' ;ilr;i-' i
*"qoorlcentrarot nai pubtn grav, in orlce
.+.1
caz, decit revol-verul d.eso5:l-
l'."cat in ceafd sau spinzurdtoarea. isasinate a cunoscut gi bitl-erisnul.
'i.
'
,.
i rDar lndrd.znegte ci.neva si nengioneze asasi:ratele lci Hitler aldturi
de acel nllion 6i jundtate d.in Rusia bolgevici ? !...
Cel care vorbesc d.e "reacgionarisnul tsisericii Ronaao-Catoli-
, ce", uitd can reped.e tot ceea ce d,atore$te E\uopa acestuj- catollcisn.
'1 ;Uttd oultura pdstratS., adlncltd gt transuisi de Bi.serici. Uitd c5.
lcj.
i,'rteutopeanul-tt ar fl a$rrns o flarE histericd gl ar fl pierit-in cito-
'i "
l..vd sute d.e ani - ca buntl lui Atlla - dac6-'n-ar fi cunosout carita-
Ci*,rr I
cregtini, noraJa cregtlnd, ftlozofia crestini. Poate fl fdcutl
+.f""
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

5-
vl-novat5. intreaga Biserlcd Ronano-Catoliei pentru citeva gregeli
aIe anu:nitor papi sau eptscopl ? Dar regii Ei inpiragli Ei denocragiile
Si republicil-e 9i dictatorii - au flcut gregeli de o mj-e de
orl mai grave gi nai numeroase, Sste biserlca impotriva revend.icxrrilor
sociale ? Dar secol-ul XfX cunoagte un socialisrn cregtin al5-
turi de un sociallsrn laic At roar"fist. Dar opera d.e ajutor social a
biserlcllor cregtine intr"-un slngur an intrece tot
t'ajutorul
gv rie'la inc,,nut gi pin,tr ln 1916. -Sste tstserlca organic fJgatd de
rogu"
capitalisro ? lnintill-vd c& ea a fost legati de toate rormele oconomice
gt sociale ale funil; a acceptat Si feudal-isrnul Si nnonarhia,
Si republica. A fost in luptd ou toate aceste forme de viagd qi
s-a iupEcat cu'toate. Biserica Ronano-Catolici (vorbin de ea pentru
c5. ortodoxj-a Si ptrotestantlsnul evident dln motive dif erite nu
prea se amestecl ih treburile Statufui)r promoveazd ,.,si ea revenoicS.-
rile gi reformele econonice. (Cititi de pildd Codul Social, asupra
ciruia se gdsegte in altd paglni o scurtd notiU,{). O revolugie sociali,
dacx se poate face ffu5. Biserici, se poate face foarte bine
alituri de o&r nu inpotriva ei ...
$i cu toate acestear c€I dintii lucru pe care il ataci bravii
,
couuniSti francezir spanioli sau rrrnsl sint bisericile. i\[editagi
putin asupra acestor arndnunte care se explicd unul pe aLtul: setea
d.e singe, de s5.lbi.ticle inuti15.; patina de a ard.e bisericile; refuzul
pripatului spirltrlalulul (al- oricirui pri-mat spiritual, fJ-e e1
laic sau bud.ist); rrloiltrea valorj,Ior europene (monogamia, famiria,
cerltatear frumosul rnedlteranian, personalitatea) . LucruriIe &c€stea
nu se intimpl5, in orice revolugie; fascisraul sau hitlerisrnul,
bU-n sau r.iu, cul[ o fit nu cunoagte nici incendij'l-e nici nasacrele'
Lucif er e ilr, d.eplina libertate nunai la R5s[rit.
Yrenea, an X1 np. +7+ (7 februarie 1937, p. 3.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

coggglrl
le_gs_is$si"j
De }a frontlerd
St pind Ia MausoLeul d in .tsucuregtii Noi
,''' t
roulte-zec! d.e nli de oanenl intf,uplnind sicriile l-ui Ion Moga si
Vasile Marj-n au ascultat gi B-Bu legat prj! acest jurlnintl Moga El
Marin, ;jur in faga l-ui .Dunnozeu, in f aqa jertfel
voastre sflnte,
pentru lhcistos si Iegtune, sd rup din rnine bucurille pdminte$ti, s5.
mH srnulg din d.ragostea omeneasc{ qi pentru invierea
Neamulul ueu,
in orice clipd s6. sbau gata d.e moarte!
Rareori o mlgcare tinereascd nS.soutd din voinga de a face
istorie, iar nu ipolittcS. - s-a. exprlnat atit de total oa in jurS.uintul
acesta. Cine crede ci. s-a echinbat oeva in laxa romaneasc:i si
cd ne apropien de tinpul ci:rd von putea face istorie pentru c,I acttunea
noastrd este controlatd gt orientatd de cStre spiritualitate,
iar nu de polltlci - d.e la acest jurdmint trebuie s{ se ins;pire.
Sensul polltic al luptel cade pe un plan cu totrL secundar. Lupta,
acgi-unear efortuL - toate gesturile care inplicau "polj-ticul", pentru
cd nu se putea infdptui decit renunlind la ceea ce se nunegte
r993lggplg$lg
- ipi capdtd acun un sens nou, c::egtin, misti.c. lrina-
I
tul acgiuaiir d.eslgur - dar nu pri-matul pollticului. Acpiule inge-
Ieasl
ca o luptd di.rzE pentru desdvirEirea de si.ner adici pentru
renunlarea d.e slne. Acfi.une in sens nistic: lupta inpotriva opgrrescului,
pregS.tire d.e moarte.
' Semnificagia acestui jurdrnint este coplegitoare. i{5.sura in
care va fi el lnplinlt qi fructit'lcat va dovedi Ei capacitatea de
i.nnoire spiritual-& a RonAnlel. Ceea ce lovegte in priurul rind pe un
I
cregtln din afara rnigcdrlir care nu cunoaEte ad.incl-mea spiritualE.
gl bErbdgia viegii dlnrdr:ntnr1 r,egiunii - este prezenta atlt d.e
I
lgravi a Morgti .o. !g-gf!ce clipd sd stau gata de noarteJ lrlu nai e
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lirCr
1#.{.
,#iezbunare - clr d.inpotrtv6, se strddule sd-t rupd d.in onenescr sd-1
ItY . f" :'- .'
'i,ii}l:regEteaso6 d.e moarte, ca pe c61ug6r'1.
!'.,1-
-2-
vorba de o nlsoaro polltio5, - cl cle un R6zbolr'd,e o Revolugie i-nsu-
. flegit5 de ldeea jertfel d.e Efure. Moartoa nu este ntciodatd. invocai,
,u penbru stne Lntr*o revolutle poll-tdcd. Dirnpotriv6, Ia L?sg 6-a
rrl
,{irebLBat: "noalte rnobllllor gi popll-or !rr, lar conu:rlgtti secolulul
.f{ $
,+$, -
,r"iinostrrr sbnlgd d.e oite orL au prllejulr rrnoarte burghezilori". Cet
i!:f
J:,1. - -*.
.,", care au Juxat in faga slorlilo= i$f Moga $t ua:rta iru s-au legat se
*,i".
ll;Ie rizbune noartea - cl se fle el inglgi
..f1,
gata d.e noarte in orice
cllpd. JurEuLntul n-a glnttt s6 le potoleaso& setea oneneascd de
lp.jf;' :
'r glg.}i'
#tl&
'r:i
Ca pe od1ug6.ri - trat Eult chlar d.ecit oa
pe erot. lentru c&
ffieroul e s tdpinl t aumat de gindul vi ctorte !, al apoteozei fj-nale,
't"ltdFo.
"f'l"rSirgrrr cdlugerul tr4legte toat& vtaqa cu gindul Eorfii nereu vlu
;::in slne.
:fi
:.,, '. Asceza cregtln6, viaEa cdlugE.reascd - d.e renunfa.re, de luptd
..9q, ndnlnt9soul - insuflegeso acest jurdrnint. 95_tgg_9ig_g!ge
.'r$1' -1.'
lgggsi-
. --
'"11p_pEuinteEt!._eE_n4 gEulffiEgi4eagastea oneneegoEj -:NumaL i.ntpo .
----Ets--E-5- ----E-rE-r----------E r
,1.^ ', iuprejurare atit de traglcd, atit d.e bogatd ln sennificpgii reli-
1y;-.;gioase qi norale - ctul a fost noartea cel-or d.ot legionari - sufletul
u+'
).if*pra d.estul d.e preg6tit ca sE priueascE o asenenea luptd cu sine,
.u-. +
','",,Nlclodatd in istorla RonAniet noderrre cregti-nisnu]- n-a apdrut mai
.'t #
*T:robust ca in aoeste zLLe, ci.nd. zoci de nii d.e oament s-&u legat in
*d*:e. ..
'{:"fata 1ui Durnnezeu ed rupd d.L:r et bucurill-e p6nintegti. Niciodatd
fiinga
lntruun
rond:eeased qu s-a volt pe.sine ual tragicd, mal substanfial-e
cuvirrt nai cregtLnd.
vtziunea ascetio5. a vielii
teste tragic5 - int:rucit
pe oa.lre o trdd.eazd acest jurduint
presupune lupta cu slne, renunfare, infrlnare
- dar nu oste pesLnlstd. DlupotrivS., solennitatea El gravitatea
:
,.1. ;hotEriril d.e a Be snulge dl.n, dt:ragostea oueneasod - Dr izbuteeo s6.
.,iii:;
I
r
ii,fgo,-d5. bucurla celetlaLte cl.ragoeter cr€pttne, cerogtl. Renunga.rea
fll"'1buourl1le pEntntegtl nu este o' 1nputrinare a flingel, o sterLlt zare
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

- r-
I
i a Eubstanlei - ci dlupotri.vd, o creFtere frenetici a -fiinEei spiri-
,;, tual-e, o victorle a realulul inpotriva trecdtoarelor, iluzor.iilor,
''d.ezndd.Ejduitelor
bucuril omenegti. Dragostea cregtlnd, d.ragostea
oamentlor ce tritesc laolaltd sub sennul lui Christos - ir:td. llnanul
dupd care tlnjegte sufl-etul ori-c{rul cregtin; singura d.ragoste
nestricEtoare, .fertild, in care bucuriile sint neschj-nbdtoare gi
adinci
Ce revolugie naglonald El soc1a15., in a.fard de cea a lui
Gand.hl, strdb5.tutd de dL& crestin Ei toLstoi4rr - a ilrriraznit s5-9i
fac6 "plopagand.6", cerind., oamen'ilor s5. se apropie de cdlug5.ri'pi
t-
: s5. fie, in orice clipi, gat) d.e moarte ? Seronificagia revolugiei pe
care o ndzuiegte dl. Corneliu Cod.:reanu este atit
de profund. nisticd
incit succesuJ- ei a:r i.nserna i.ncEodate \dctoria duhului cregtil
in E\uopa; i.ntn-o EuropE. in ca.re Christos D-& prea fost biruitor,
'degi
nilioane d.e oaueni au crezut in numele IuL. Jur6uintrl acesta,
."oa.re e>qpri-rni atit de tiupede gindul d.omnului Cod.reanu, dovodegte
"',cit d.e departe este nigcarea Iregiunii d.e o "revolugle nagionalistE"
oarecare. Nu e vorba de cucerirea puteril cu orice pre! ci inainte
de toate de un om_ngur nn on pentru care viaSa spiritual5
sti existe,
,
i* cqestinisuqul- si fie trdlt responsabil, ad.icir tragic, ascetlc.
Mi.ntuirea Neanul-ui nu e posibilit f5.r.d jertfi:; nici o inviere,
I
in nlci un ord.i:r al- exlstengel nu se poate face f5.rd moarte. Sensul
al acestei aftr:naqit este,atit de linpede, incif nici nu uai
"=rqtin
trebuie s5. stS.ruj-n. Dar aceast6 Itlnviere a Neauuluj-" nddd.jduitE prin
uisiunea cregtinisului $i prin tr4irea cit nai sincerd in duhul
- cregtinr Dr numaj. cd schinbd total istoria ronAneasc4, realizlnd.
d.estinul neamului nostru, darffi$Sgg$Sd g1 aparlgl-a unei noi roistice
ffi$pna].lFfeii4oi$urtolr€.
Dac{, d.upd cum se spune , \azi snul se fund eazd
pe Neam 5i fascisnul pe Stat - Btrtlci ni$carea Iegiunli are dreptu1
si' se revend.ice ca singura rnisticd. cregtind in stare s5. conducd.
,agezi'ri onenegti. o migcar€ la baza cdreia std un asenenea jurirnint
I
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-4-
este, inatnte de toate, o revolutie cre$tinei o revol-ulle spj-ritua-
18, ascetic.{ gi bdrbdteascd, asa curn nu a cunoscut incA istoria.'
-
Europei. Astdzi, clnd pxlnatul polltic este aproape necontestat,
d.este cd invierea unui Noam gl nintuixea u:rui om nu pot fi niddjduit'
I
'
te deci.t prJ,ntr-o totatd fd,rEnlgare a onenescului prin cea nai asprd
Iuptd cu slne; int:r-un cuvlntr prin cregtinizare!
in nicl o parte a luniir astezir oamenii nu-Ei propun un
scop a1if, rie 1)ulin lunesc, atit de splritual. Nunai in a$a nuniuultr(lnrrn
u* *j/
do't s Oxford" se rnaj_ sperd astdzi
o salvare a ttluropei prirr
cre$tinim, Dar nici acolo nu s-8 Forrlenit un jur5nint atit cie aspru,
Lrn ju.r6mlnt aproape cilugdresc.
MIRCIIA EL]ADJI
Yremea, an x (L917), februarie 2I, nr. 476, p. 2,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

,*',,
ri "r'
.
,i!
, .,'F
Drolnlci 28 Frbrlorb
. ,.. li,
lgll
-t
7;aQu
pe
lsHunee,:*iRc)mr6n i ei ?
:-' A.ta cum itau.astizi lucrurile, , Vefi intdloi pretutindeni, astizL
;xellgiosii ci
gi prinurmare .Rom6uia nu ,poate ajunge o pu-: .io, tqate .straturile sociale,
',.'Jurbura
oa.
armonia di .tere polit!g_d-;de.mina intiia 'in 4eni care-gi cautd
:L"il rylitllld'
un sens al
Eutopa; Europai:,' ,:V6t Y9r :,,Ii, , fi, intotdeauua-.existenfii exisienfii piir;-t"io. prin valorile cregtine.
mal mari'deg6t.'noi, mai..pufer. Jertfa, mpnc5, viali aspri, tem.
.nice, mai bogate,.gi 'x'ai inardate ni!5, tenuntare la bucuriile lu.
.-_ ldri_gai; ga:iAnglia, i - .Germania,. .Ggrmania,. negtl megtt -
*. au En ajuns aiuns gel tel'si !el' gi sens al
. Italia,.qraqtal Italia,'Fraqta, .Eraqfa, 'I.'rebuie Trebuie sd s6 trea- trea. ;existenlii :exiitentii pentru. pentiu foarte foartr
mulli frnmos"- dar un',.,ge
oa-
195 foartg pufi :;ni pan6;c6nd":meni, care trSiau pand acum la
.nafii.'intratg:isfAzi
fu
'decbdeng6'..intAmplare,
in afari oriclror va.
i

I'irrir".-"."-'
!e ,.Fvr$rr.,s! r,,[ iagnculrura, miiitarizare. "'Daci orr nou creiat d,e romAni -
parcit ,:.!.,s,r'
cc ,.temon,,"l
o"
;"T,"t:.".j:E:, lT"t'L"tjfi? #:HL::J:1il?j:::",1ff!:
.7$ at rdului a coborit Pe-.Pd..l ragia ,,progrcsului" infaftuit in Geneva n'a inscmnat prea
;fh: Pe-ntru a turbura . suletu( | colosalul imperiu chinezesc nu. mult in istoria lu,mii. Dar a fost
paesc'.gi a'alungd liniStea 9i Se-f .mai intr'o jut6 de ani. Dar in- un veac c6nd Geneva domina
Flpt* .uiefii, transfurmdr.,l .is.l rerveogia laponiei in istoria A- in inrreaga Europi; acolo trtria
la'.intr'a sdngeroasi agoniel,.,.l siei a zvirlit in umbri toate cele- Calvin, acolo incerca el sd repnenk9a
sufetS ti tr.deslc of hlte eforturi de civilizare,. .tot altzeze'o viaf5 cregtina (dupa
Voadd dramaticd, Sa fie acesfal ,,progresut". asiati'c. Ce.mai irr- caput lui, e drept). Atunci' Ge-
Vinul ei Permar..lnt' sa'u poate,l seamni ast5zi ,,occidentalizarea".neva strdlucea ca un far in Eu.
=pccgsta sld spic{icul momein.l Chinei, fafl de magnifica orga- ropa-. Era dattr ca exemplu pcn.
..gj '(rdbate?
d.e reyluce-istoricE- pe catfl nizafie politicl mllii=ard gi.culiu- tru libertatea ei spirituald, pen.
Intrebarea'depdgeSte,l ralS a laponiei ?l j
tru cregtinismul ei, pentru perlintrebfun
de cauzelc acesterl cesta ar Ii desUnut nafiei noastre spxe Geneva ca spre un nou
ianJ.atd, posibilitdpile noasfrel Sa lup[am din rlsputeri pentru .fecfiunea om_eneasc5 pe core o
ipreuiziune. Fapt e, cS.omeni.f'np.ogrei", dar s5 nu-Re'legirn realizase Calvin, Oamenii din
ix{erE' Si ce putcnr [ace, e siif prea mu'he iluzii de el.:.',Dact u- 'alte lq:uri i9i indreptau priv-."!Je
irinli de uriaSe proporfii. I - Ei nuroai acesta - am un lerusalim. lstoria Reformei a do.
"u
lqt"
nt, cttmua lfcn'cuuier a-l toate motivele si fim pesimigti, vedit, _apoi,
c8t de lumesc era
ilreptate cind spwrca cd ,,Lu-l Semnele ne arat6, insi, cd Bq.. acest lerusalirn genevez. Dar pe
ti 'sufcrd de lipsa rle credinldl minia are gi un alt destin.' IIr 'noi nu ne intereseazS, aici, adel'un
adeuir trantscendent ?" Lloarte multe din articolele p" vlrul sau minciuna Refornrei. Cl "'
tn aceasfd dire'c:fig rrebuescl caElffiblicam de crtJifi-;j- numal un singur lgpL,Si unicultlatc
ori5lirtile crizei rrroderne'l-in-) oaid-intampiiarn-Ed *FQLcand -
Gen-g-ygl a dominat
t n,, est. in ese,",ii, nici econc.l6AiEc€-id-h'e]fr-a@-l-.=itysgd-'_-EuiiF-a;'a-fosf
-cre,srin
Cda'iul icvolufiet
fr , t t i c i sot'ia ri o r i pot itic d, c.
"ffi;mmiffifn5;:;d;,i;=}=*:r.qlj
i spirituali; lipsa d.e crcdinl{lVfii-meI-TE-T6iiEnia modgrni '.- Li Romania de astizi nu se
lun aleuir transcendent, carll este opera citorva. generafii intamplS o noud Reforrnir. Dim-
Itea mai prestts de stinga. .;[ consumate in iroliticl - gi ctr pbtrivi, o addncire a
'pta
celei rnai
cOntimporand, I misiunea tineretului'iomEmeic nu vechi forme.de viafd creltineaslini
ce aceastd criz6, ntl Si vl poate repeta aceastE voinfi de cir -ortodoxia. :-Dar ortodoxia
i deslegarza, pluhcnul de er{.Vreafie in oidin politic a gene- noastrd ar putea sI ..striluceasJ
. t -..i -t--'-
b detu- Moscoua nu ua i,L:e$ rafiilor trecute. In deosebite- pri. ,i*ilo]i apropiat5 qi si domine
funcficne.ze, 9i nici s5/6:llccef lejuri accentuat Elllgl:
.am l53rga+o__t.qgl.q.?, .Nu"prin pute-
fuaie ciuile nu uor auea sfer,srl. primat al spiritualulul poate--idf?i de prozelitisrn - pe care
k.'1lEefififfi[Uodt€l9ipecare,structuraI.
Fl: N. TATU I Cem-fTrtoateJtrrtl,e-;tnTeldE; nu o po"tl deoarecc sc
"u"o,
[.:'
i.' a PAfitid ;ffid"::'ilj;":i:'i; 5"#: ::::"::fr,1i,?'Jl$,$:f,'*i*:; I
[-, .; I tu - noi ne incipd]indm sI u6i1; * "'
gnui neam care crette, se for:, - -
ful-de fatd, in aI zeceled.m6m c5 misiunqRqn6niei este$ftuctificat-de o tl6ire cu adev5.
futi WIi dg a-" cdnd, c6nd,
sdptd,mdn{f*;JnS"
Prin miracolul
Wd{iiestind.
2d,aducem. y,milg
@,i-
-ne3$,. _cel:,.-tt-"tter.. f.". f ?I
!f4'r.Ot[,.Dog' cU U$6.LI!94-SLIS!-lu-sll-Ilca mlstpnea lul
. dec6t acela m"srcat pri4--Seffi'emne-ara6 cE destinui rilor cregtine. Cand intreaga Euit,ir
.'
I Rom6niei $oderne cu acest ,,o*Y?6F5-Tetunobgie ca oamenii nu
Iueplrtinire tot ce opatd nou" incepe; cS.dintr'un primat pot fi condugi cregtinegte - gi
[OCialE,, L;^i-tx nU -,, din ti- pliCefed -rt;--J ar al splrlEualurul, spiritualului, aqlca valorllof ca numal p'rtmat polrtlc oa
-T
adici al valorilor cI numai un p'rimat politic dA
i*-;:l^;:],"^'j'l-^-.
!__, o _ _. r_ r..r
| 4regtine,.
/Cre$ttne, I$i igi vor trage hrana gi semnrtlcafre semnificafie unur unui neam -
Ro. l{ofur
rn Eolutrlle ce Pot
\/ tari.a noile generatii." : Comenta- minia igi ingSduis rnebunia" str
f
I I riul nostru la iuldm6ntul. .legio' arate A1:usului ,ctr o perfectd
iu auem altd mullumirf, narilor incerca sd puni' in lumt- vlafS civila nu si*poate implint
zi cd. nu ne-am abitut oe structuia crettine a 'viefii. ti- dec6t print'o v]a9e ' autenticl
"l),
aici
l.*ii-^nj':-.^*'^':.?11
[i"-ai"er. N';;;
";; q Firi:i,1;i, l],,1?iq'i;11",T,':ll?,i"l*
t, u . " t. d, " ^"1 ^;, rt [ $1 fff; HT"fi ffi':dr,,:?:: ll?.'l ;l'";,li,
li:,'r:?Tl
.
. I tnsparmaniiLlo4re vniala d€_:cjgt./,'6estln pe care .tl'l poate gasr un
rr .l Ei€..-.-funElg--Cg!@GT o"ur' si .rru-,.'
, . I _t;hffimnegte u.tari iitl"dl neam faci iitorie pl.io il.,zec.ele ant cu ent{-/FiaroTtrE'r-ttl-ylsra;a;$"{'.t"1.6-{r?:ir!o1i."., "tt. "rt. "i ':
2i , . ,
isi,"n"a n i"i,a i"]y'ffi;fr;.i,'".i"r Jii;sHtt'T';.*;;;l"rcim si arrlesul
rom1,neac este "" " aml! pe locurile noastre dio timpul tdm lumei acest lucru, misiunea
I ' .
lLcAnd se .zSmislea ,poporul rom6- Rominiei se alSt'urA, .in lstoria --.--'
Untce. . D
, , | . | | nesc - coincide cu setea ae-a- Europei, misiunei pe care ;Fau
'f inla tut ctesau(rr9tto
,'o!f rnului intreg agj:lg@ftu re.uttoscut-o ^_ Gr$ii, Romairll,
;ri il',iutta-uisoi,",tuprflLii:;.!?::%iT#taffr;"::Hil:lli'ilsfill
VREMEA Ispi.iiuiliZE
t'. .
I
-..l)--..;. ,*.-&--!*.-.-'... -- ):l -
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
II
I

o-rggglgElg-sres!rei
I
AnuI L977 a insennat inceputuL luptel intre "generajii". r\u
Iupta intre bdtrini Sl tineri - ,oun s-& crezut qi s-a spus multd
vrglDe - ci- rE.zboiul intre d.ou5. Luul: pe de o parte lurnea veche care
cred.ea in pintec (prtnatul econornlcul-ui El a1 politic j-anisnului)
iar pe de al-td parte Lunea nou5., care indrdznea s5. cread.d in Duh
(prinatul spirltualului). Mlgcarea ttnereascd din 1927 s-a ndscut
t
cu congtli.nba acestei misiunl istorice: de a schirnba sufletul RornAniei,
subordonlnd toate vaIorile, unei singure valorl supremo:
Spiritul. Subordonar€,oare inseannE, mai ales in faza eroici - s&-
nr i f i nirr r.anUnfare
t
4 v!
la sine, aSCeZ{. SemnUI istoriC al_ acestei 1gi$-
cdri tineregbi nu este del-oc greu d.e descifrat. Avindu-gi izvoarele
,
vii in cre$tinisn gi creFtlnisrnul inseaurnS. "r5.sturnarea
tuturor
valoril-or" - ea incearoi f ormarea unui on nou. Cdci oroul timpurilor
noderne a r5mas integrat ln vechea econoroie lucileric6: a egoismului,
a instinctelor, a valorll-or celei uai abjecte biologii. De cite oria
apdr&.t in istorie un on.!9u, el s-a infiptuit printr-un prinat al
val-orllor spirituale. Lupta intre lurninE,gl intuneric, intre bine
St r5.u nu va fi curnat5 decit La sfirgitul veacurilor. Dar orice
nou6 victorie a spiritulul, a luninii nu s-B inplinit decit printruo
P,l
reqW-tare desdvirEitE l-a' instincteLe do conservare individ.ual-d. Oroul
nou inseamn'i, inainte de toate, dep.igirea fireascd a acestor instincte.
Dep{gire de care istoria gine intoideauna seama. iriste de a}ifel
sennificativ cd nict ln istorie, nici- ln eternitate nimlc nu se d.obin,'tegte
decit printr-un act d.e renunldtl€. fstoria unui neam nu e
posibiii
f i-ir.5 renungarea Ia viagd a unui nurodr imens cie onnrspi.
Dar d.e asetlenea, rnintuirea nu poate fi ndd.d.jduit{ aecit dulj5 ce
onul renunSS la sine, la lfunltele individ.ualitdgii sale.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

2-
Asgnenea t'cauzett, asenenea "l-dealuri"
nu se mai intilniserd
-ri,af
de uul-t i.n lstorla Rorn6ulel nod.erne. De aicl nirarea indigpatl a
oamenllor lurmil vecht. Cdcl tlneretul, care se aratS totuqi dornlc
de lupt6 ql de sacrlficlu - nu vola gi nu fSoea politicd. l,upta er€l
dus5 pe cu totul alte niveluri - lnaccesibile, firegte, politicienllor.
De aceea ni s-a pirut lipeltri de sens fonnula "d.espoliticianizarea
tineretulul" cind nici unul dintro tinerii crescufi in
ntstlca nou6 nu era preocupat de nicl un fel- de id.ee sau scop politic,
De altfeI, era revolugltlor politice fiind inclreiatS in 19tS
istoria
oa.re incepe acwl nu va cunoagte, pentru o bunli bucat5 de
tinp, decit revolugii spirituale.
9i
nici una din revolugiile care s-au f5.cut sau slnt in d.rum
de a se facer nr s-a desf5.gurat atit de total- sub sennul spirltua1ului
ca cea a tlneretuLul ron6.nesc. Nici u.na, mai ales, r-& i.ncercat
o atit
de desdvlrSitfi
t'reactualj.zale" a cregtini-smului rdsS.ritean.
,T
De rsulte sute de ali se pdrea cd. cregtinlsmul rEs4ritean nu r:ral poato
crea forme istorice.
L.rnea nodernd, de l-a Renagtere incoace,
trecuse pe lingd acest cregtinism rlgS.ritoan, ignori-ndu-l sau dispre-
!uindu-]. Toi ce nai p6rea "viabil'r din nesagiul lvilntuitoruluj- era
cdutat ,si gSsit in formele occj-dentale gi nordice al-e cre$tinismului.
Ff
iai;5., Ceodatd, l-a zoce ani dupd sincopa ortod.oxiei rusegti (destul
d.e, aproximativq", d.e altfel) - apare o.nou5. formd de viagd istoricd,
revolugionarE, alinentatd de ortodoxl-e. De-abia acun incepe a fi
ingeles semnul acestet revoluEii cregtine care incearci s5. creeze
o RondrCie nou6, creind. intll un on nour un cre$tin perfect - Si care
inloculegte
voche.a'rvia95. pollttcd" prlntr--o "viagd civild", adic{
restaureaz{ raporturi de omenie gt d.e crestinS.tate in sinul aceletagi
conu:ritdgi d.e sLnge. De abia acum incepe sd se vorbeascS. despre
o "nisiune a RomAniei". Cdci o misiune istoricd nu poate fi
justlficatii decit printr'-un "imperialism splritual", printr,-o noud
valcrificare
a vie61i oneneEti, Ja care pari:icipd www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
un neau intreg.

- r-
Ff aceastd valortflcare a vlegll umane o inoearcd pi o rea'lizeaze
td.neretuL ron6nesc de ast6zt, printruo tr€ire cit roal aproape d.e
Ldealurlle cregtinfiteltt r5.sdrtterre. Dac&' ea va izbuti pinii 1a
capdt - dacl va cuprindel adlc{, intreaga conunitate romd,neasci -
va fi
cea rnai naxe revoJ-ugie a veaculul,
'8
MrRcgA utraDit
-..:.
Buna Yestl-rer An f Q9r7), iunie Z?, rro 10O, p. 3.
a.-
I
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Imone Iiteltee
clesei conriuedtoere ronAnesti, er,re detine ,,puteree'"
politicE rle Ie 1918 tneoeeer rru e.qte eee mai grrvrl erimf s,
ei. CE s-€r furst c€' ln codrur cH s-s, distrue burghezir. nr tionglX
in folosur elementelor c,rogene, ct, s-€1 n6prstuit +,lir.5nime€, c|! {
A=
Vt, introiue potiticie,nismur f,n c,dminie1r"6,!ie ei tnvrr!llmf nt , cE {
.E_
Ve-u desnc !ionc Iizr,t profee&unile libercb - toete €,c€ste crinie le
potrivt sigurentei stt,tului gi toete a,ceste srtente.te contrer fiir.
!ei nee nului nostru;er pot"r,1fiop6 me ree, victorie finsrnVTr ri.
iert€ te.

4
Intr-une, din cele nei tregicer o€,i furtuno€rse qi nr'i orinei ā
dioeee epoci pe c6re le-e cunoecut nult lneercete EuropE - tW,
luntree statului nostru este conriusE de ni.gte pilot.i orbj. Aew!r
cind ee p:"eg!teste mc.ree luptH dup5 crre ae vr, $ti
c j ne m.eritE
eE suprtvieluiescH ei cine tgi nerritE socrtr de rob - elite no€rstrE
conriucHtorrre lgi continu6 nicifi-e a€ u rne,rile s f s cerl, rnicile
V/\
sc,u nerile bdt6lii electorc,le, micile s€,u mc,rile reforme moelrte
J
I'lici nu mt i gdeegti cuvinte de revoltH.Criticei, insuf te , €,-
meninf e ret
toe't€ sces tee'. slnt ze de'rniee. Js.nenii c ceqtic, elnt
invt rizi : nu m8i v5d, ,ru/rrrr,i aud, nu n€ i simt. rns tinctu'l. cle eF,-
A
petenie t'l elitelor politice, instinetul stete'1, s-€ stins.
Istorit'
unele exemple trc'gice rie stE te tnflorito€,re
"*1s6,gt€
si puternice e€re eu plerit f n rnr,i pu+*in de o sut' Ce €,ni f Hr,{
ct' nimeni sI ipteleeBU de ee. Os'r'eni j ereu tot e'tlt rce cunseepri€ r
solds'tii tot ptlt cle vitejirfemeile tot r,tlt de ro,{ito€,re, holde-
1e tot et -t ,de bogate. Nu s-[t tntlmple't niciun ce'tr elisnf
tinp.
c!tevi
ti
deodt t6, ste,tele €,ceB tee glel
.oute Ce eni dupE E,cee€,, cetitrlenii fostelor
lntre
, cl iepr'r riin istorie. ?"
stete glorioe'-
se 1gi oierd Iirrbc', credintele, obiceiurile ei slnt inghi+.iti
de popo€ re vecine .
n
f'
Luntres' condued C/e pilotii orbi se lovise d e stlnee, f ine,l6.
i\irreni n-€ lnteles
LntlrnplS, dregdtorii fCcae u politicE,
"ut ""
nesutitorii f si vedee,u de f,f r,cerirt inerii de Cre,Foste gi tilrE,nii
I
de ogorul lor. Numei ietorie gtie cd nu vr,mei

peDtru F nu se pune In ce,lee destinului
e,ees tui ne€'rn. ulg,ss, cc ya -
dueEtorilor nogtri politici, dece,rte ci e e' riovetii c,ce€,stx rese,nn c-r-
]"€ r rntr-un ceas stf t de tre,gic pentru istorie, runii - fr ce tot
ce-i stH ln putinlH c€,s6-gi prerungeesci{ ,,putere€,,,. rri nu glndese
1€' €''l.teevtr declt 1e rnilioenele pe er,re 1e mli oot lponi s'i ,
1€, 8nbi!iire pe ctrre gi 1e mei pot seti.sfece,
'tc, orgiire
De eFre
Is nt i. pot reDete'.$i nu in oceste cltevc nilir rde risi oi te si ctteve
mii de con$tiinle ucise etfl me'res'lor crin[, ci in fr,ptul
c', mHcc'r r'cum, cind lncE rar,i este timpr oD lnleteg
sii se resem-
Il€ Z€ o
Sd arnintlm nume'i ctteve 1'g,pte gi vorn lnlelege
ir..: concuc pifotii
orbi.
Iesne de clnd
i Cel dintli lucru pe c€re l-e,u f5cut iugoslrvii rtupE rxzboi
E, foet sE coloni zeze sc,ru' tul rom6nesc r,cuclnd ;WAW
tn :ne s I Cee'lungul
frontiereiill eele mei pure elennente slrbesti. Tugos1.e,-
vi i , g'tunci ce' gi eeun, er€,u deoe'rte rie [, c,veg 'l inist p€, si eoheziunee
ool it ieH pe e€rre erm f i putut-o €,vet noi : nrob] eng' eros,tX
izbucrri.se cu violen!E.Cu tocrte $ceateri, s tii-nrr e,'. g'rlevEre,te, granitE
ltu e cet insenns'tE pe hErti- ei linitr
clnl unCe se coerte lntinde
un ne€'m ( Nae Igneseu ) - e'u f4cut tot ee le-s,stlt
Ir put
intE c€ sE dezne'!ionr,l i,zeze judetele romanef; ti. ti se p€,re cb €,u
A
r'euQit. In orice ct,zr acum, lc grenilr'ds:ns;tului , stru mr,sive
ccloni z6r! slrbegti, st,te ct,re nu existe,u Ia conf *"ft, pIeii...
Lt "plebiscitd-"
din 1918-I919 , toete sc,tele svdbesti r,u
vottit r,lipiree, le' Rom0nie, l*16,ps. S-t, 6!+.,inut s,stf eI o i:nores ione'r>
t ', a:r .jori tt te. .i,liciun guvern romAn n-e f 5cut, lnsf,, nimie oentru
sceste elemente germanice, sin6urii c 1ie il sinceri ne e€,re i-c,m
f i putut SveB pentru ea eE contrr'bslr,ntHm e'l-omentele me'ghirtr€.
DirnpotrivE, de lt' unire lneot'ce segii si qvebii e'u fost neeontenit
urnillti ie.r ung-urii f r vorize ti, ( Ce irnbecil complex
de inf erioritc,te em dovedit, f iindu-ne teermH de unguri I ) 1"
-2tt4-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l9l8 88aii nu Be .lntelegeeru cu qvlbii. Am fi putut profitr. de Ciceste
nelnlelegeri.N-€rn profitst. Dinpotriv6r €'s fEeut tot cr
D€-t' s tt t 1n put intA c€i ell eccel erUn uniree tuturor
el- e:nentelor
germenice. ti e,stHzi, eegii ei gvc,bii slnt uniti ei slnt lnpotrive'
noestrH.
Ungurii su colonize t grr,nilo tncE rlin 192o, riesi si e,stEzi
I:e gHsesc ivlg'psi-er t'cestei eenturi. d e fj,er nu s,tiu ctte sute rre
nii
de ron6ni.lJdri n-€,ve[]m nevcie de coloni z?tlrpentru
st tel-e de pe frontier6
ci,t tor,te
el.nt romAneqti. In schimbr r,D stet cu ntini
lc in slrt q i €'m privit
cLlm se tntrtrrelte elenentul evreesc ln
ore,eel e C in Irr ns ilvr nie, , eun Devc. s-€, p6,ghir rlze t dompl et , cum
T€'rr Oeqului s-8 pHrEginitr cutn s-e'u fEcut colonizfiri de plugr,ri
evrei Ln irl€,rgmureg, cun E,Ll trecut
p|5

f--
\ I\
' '--
clin 3t'sertuir.tn
loc ed stlrpirn cu cruzime elemcntul bulgfires
clin lntreegc'Dobroge - noi ar' colonizc,t orrr qi einplu gurire Dr_
nlrii cu grEdineri bulgc,ri.
ei Bereare'biei. De 1a rHzboi ineoe ce, evrei i e,u eotropi t err
tere l,'lr'r8mureqului ei BueovLnei ei €ru obtinut ms ioritstee,
'luti
tn tor ts er.grgel€ ggrs611.6.!.i.si. Cive, me i gr€,v : rutenii
coborit c'ie-e lungul 6€'s€,rc.biei ti
gi dee'rnlne,cu bulgerii
a
rn eceraei tinp, pirolil orbi 8u

ScogrsfiG dln Bcrlin h6rli e,}e viitorulul etsrt ucrsrinien ln carre
sc gEaeao tnglobate tsucovina gi Br'er,rebier. llHCHjduiese cE Ie cesul
cfnd gtiu lucrurile SceBteo, prietenul c€,re ni-c, rrtrr,B etentie
88uprS h6r!iIor pnofesorului ucreiinie,n ( rrofesor Ie univeraitetee
tlin Ver'govie ) a izbutit e!! 1e fotogrgfieze De toste
pentru ee sx f€rcem r.rqtndoi dovede|, decll vg f i nevoie.
(
rnutir ed nai continui. gi €,n fost otHplnit de scest inepdimtntHtor
eent&.Bent el inutilitltii
in tot timpul crt €,rD
scrig pe,ginile d e fa!E. $tiu foerte bine c:{ ele nu vor €,v€f,, niei
o urmsre. $tiu foarte bine cH evrcii vor tipe cYt slnt c,ntisenit,
ier denocralii cd sfnt hurigen seu fcscist. $tiu for,rte bine el
unii lni vor spune eH "administre,!i6," e procret?i ie.r r,ltii fni
vor sninti tre't€ttele d e pace, cl[ruzele rninori ttitil.or. cg si
clnd c'eeleagi tretate
su putut fmpiedieg De Kernc,l perse,sll rezolve
probleru, ninoritEtif
or mHceIF,rind loo.ooo Ce greci 1n ,tns,torie.
ce gi cl.nd iugoelr,vii gi burgr'rii s-Fu glncit re traterte
clnd e'u tnchis gcolile gi bisericile romdneqti, dezn€,!ionr,Iizf n

I
t!
I
Pe nine nuf nE supErH ctnd eud cvreii liplnd :,,€,ntieonitlcrn",
"Faecigm"r I'hitlarion" I o$nenii f,eegtit,, ct.rc slnt oarasni vii
gi clarvHzEtori, lgi epdr6 pri.netur eeonomie qi politic pe eare
l-eu dobtndit cu atlta trudU rieiplnd atlte inteligenttf ei atttee
nil-iorrle. Ar fi ebsurd gH te s,gtepti c€, evreil eH Fe resenneze
de a fi o ninorit€rtor cu,lnu.roite drepturi ei cu foarte nulte
obligetii dupE ce au guetet din roieree puterii ei Efu cucerit
atl.tet posturi de comt,ndd. Iivreii lupt6 din rdsputeri sE-qi nentinE
deocamdr'tH pozigiile Ior, f,n 6rgteptc rec unei viito€rre of ensive
gi, f,n ccee ce mH privegte, eu le Lnteleg luptc,gi Ie
e.cuir vits'lite'tea
, ten€rciteter, geniul.
Tr i e t ,- of yJ€r r gi epcrS.ma mea lgi €rtrr lnsE, izvorul Ln e,ltE pe'rta
Pilot6^6 orbi I clese rrcee,ete conriucEtoere, nel{ nult se,u mei
putin romAnesecE, politicienizs,tE
plnH 1n mXtluve, oeselor
cere
srqteeotH pur gi einplu eH treecb ziue, FH vinH no€,pte€,, sli r,udE
'I
un clntec nou, sb joece un joe nou, sH rezolve €''lte hfrtii, eH
feed elte legi.
Aeelegi gi aeelesi luerur cr, ei clnC r,ru trEi
Lntr-O aociete'te pe €rctiuni r C€, gi cln

.''u venit spoi ft'nt,riotii care eu introdus porurnbul slEbind c1a4-
sidrrebil rezietente tErt'nilor. tslestemele 8-r'Lr tinut 6'poi 1r,n+,,
MElc,lul €, Fdus pelegral evreii €,u edus elcoolisrnul( 1n l.iolriover
ae bee ptnE ln soeolut XVI bere ) , austriegii
ln Ardee.l ei "eulture,"
ln Principate Fu edu6 sifitisul. Pilotii onbi nu intervenit
ei eici r cu irnense lo$ putere politieH e'i e.rlministretivH.
ToptE irluntenia gl Moldovo de joe se hrF.neeu i€'rnc, cu peqte
s6ret I cErutele incepec'u aH colinde tsErEge'nul tnttet5 ce ae cu-
Iegee porurnbul gi pegtele eceIc, sHret, uscct
"S7L"r,,e.Icf,tuit,
trituqi
o hrsnE eubetanlie,I6. Pilolii orbi o,,
"""rt1
lneI,, truetul
pegtelui. t'iu e e.tlt de grev fe,ptul cH l€'Brdile cost6 6o loo
de tei chilogre,nul de pegte ( tn loc ed coste 5 lei ), cl1 putrezeac
yg,gorrn€ l.ntregi
cu pegte cr, sft nu act,d[ pretul , cb Ln loe
sE Be recolteze go de vt'goene pe zL din lecurile r-rin*,jurul iJr6-
itei
Be recolteezd numai 5 vegoc,ne gi Be vinde num€'i unu't (reetul
putrezegte ). Grev e eH tErenul nu mci mEntneH, fe vreo 1o I
eni, peete cE::et.fi acum, etnd populstie' de pe me1ul Dunurii e
secertrtH

diculE, der e ln eceLegl tlsrp fele[. Aleoolisnul sterilizeeza 4e
giur,.i lntregif
sH ne des de gindit.
gi ne imbecilizee z[ eu o rg,pirjite te cr re E r
trebt t
... Der pilotii orbi eteu surizHtori lr,clrnXr c€,si cfn6 nimic
nu B-er fntlapre.
9i eeegti oeneni, eonducrltori pi unui popor
glorioeref.nt
oeneni grrmlccede, elnt uneori oe,meni ,de bunfl
credinlE, gi cu bundvointE i numrri cHr Feg orbi cum slnt, lipsili
de eingunrl instincl g6rrelfl conteezE_.f.n cetsul rie fe,fE
instinctul
-s tt te,I - nu vdd guvotriele slt ve ecurglndu-se din $et In se,tr
cucerind p&B cu paa tot nai rnult pEnLnt romanesc I nu c.ucl vc.Letele
claeelor cere ae etlng, burghezie, oi rneseriile cr're dieper
lEatnd loeul altor neamuri..t Nu eint cH s-€ru schimbr't unele 1r>
cruri tn ecee'etH terH, cere pe c,locuri nici nu ari pe're romgnee.geE.
Uneori, clnd etnt bine dispuqi, lti sDun el1 n-€ire imoortsn-:
tU numXrul evreilor, cllcl stnt oemeni muncitori qi inteligenli
gi Ce'cE fec €'vere c,verile 1or rXctln tot 1n te'rE. T)€icx t'scr st€,u
Iucrurile,
nu vdd de ce ll-€rin colonizg, f t'r€' cu engl ezi, c 5c i ni
ei slnt nuneitori gi inteligenli. Der un ne€,m ln ctre o cltsd
conducdtoc,re glndegte aetfel, Ei-!i.vorbepte despre cc,litdtile I
unor orueni etr6ini - nu naif are mult de tr6it. JI, c€,neam,
nu m€,i Fre lnaE dreptul *A n6so€,re cu istori€,'..
"d v
De,cE o idee bunH €, evut cl,ndvc'un rezulte,t ucig5tor pentru
o ne,liune
r,ooi ln cezul Rorn6niei s,cee,s tH idee bund t' f ost rier:oer€'!i€,,
Prin demo"rg'tie €f Lnceput st€,tuI rom0neec rnorrern :
printr-o
U"*osI.g'!ie csre era t'tunci vj.olent ne'tione listd.
"Dreepte" Cin 1868 - 188o reprezintE ultimt, yezi st cnF.x e
striiinilor ( f e,ncrriotl ) ; "sttng€," ers, in prinul rlnd ne ti one?
IistE,
extr,e:rei stingi
violente
chic,r QovinH. SE ne ernintin c4 oe Ie' 187o renrezents,ntul
ere, lls jdeu, 0i c6 etunci e' scri s r,il ceL e nt i
e'rticole e'ntisenite
gi
chtpr govine,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
? ]a -
v i/\'

T
Dcnocralie dc la rdzbol Lneoe'ce €r izbutit sH z|tdilrnlcepaef,
orice l,ncercene d c redegtepterc nptione,l|!. Prin pilolii orbi
de le clrma lErii,
denoorelle ne-8 adue estllzl grcolo unde etntem.'
Ilcnocralia a zihobit dcflnitiv instinctul stsrtsl c,l etrunritorilor
no6gtri. CH a-nu fEcut spu gu unelte tn nlne' str5inilor - putin
intereeee,z6 deocamd€,t6. Singurul lucru cere intereseazr., eete frrptul
cti niciun on politic rom8n, de Ie l9I8 lncoe,cer D-r,qtir:t ei
nu gtie ce f,nse$lanH un gtcrt.
Si erste e deetul
,
ce, eE lncepi sH pllngi.
l..fn'f"
Vrenee, P.3
zzl ^
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
Mi!sl- Generalulul
ivliirul care s-& croat in jurul Generalulul Cantacuzino-Grdnicerul
atit ln lunea n111tar5. ci.t gi in masele clvile, prgguie$t€'
e1 slngur cit o blbliotecE intreag5. de docurnente asutr)xa istoriei
Ronlnlei conternporare, Mitul acesta nSrturiseEte nu numai eroisnuL
me6leval al ostaEului gi vrednlcla fdrd searn5n a cetSgeanului; m5.rturisegte,
mai a1es, ffilttnf,ntdtoarea ilescornpunere raoral5 a i.ntre-
Ito"Sgp.F$gare St pofiticlanl
zate.
hofiLul spirttual aL Genera];uLui Cantacuzlno capEtS. parcd
o rnal cutezdtoare r:nlcltate '
c
lngeleg acum ce inseamnd o tradtlte qi un slnge eroic. Ge!.eraluL
Cantacuzjlo, ndscut ql crescut cu o respiragie medieva15.,
flLlnd unuL dintre foarte rarii contenporani care pdstreazd ingelesul
cuvi.:ctel-or d.e ttb.irblgle", "dernnit&tet',, "credinf at' a -fost urstt
s6-Ei iroplineascd nunca in rnijlocul unei soclet&gi fara tradigie
erolc6 gi ferd. sirngul onoarei. De clteva generagii clientela
politicE
rom8neasc6 era coplegitd de glganl dezrobigi ("Sloboziile") Ei
de copiii iobagilor ronfoi, care nu izbutiserS. incir sd-gi stirpeasc[
couplexele d.e inferloritate o
tn nijlocuJ. unel asemenea societS.qi - scursorl
balcanice,
d ezrobigil
sloboziilor,
' iobagi nei,nv5gagi cu l-ibertatee,
s1ugl,
arga!i Ei arndugi - Generalul Cantacuzlno cobora parcd din legend.d.
IlgiJg_gggglgg_99_igfeglglilglg ; o domnitate aristocraticri, blrbdteasc5.,
roraAne"""i. Dupd aproape doud. veacuri d.e uroilin;e, in care
4..,
neauul rom6.nes.$Vpierd.use, o d.atd cu libert'atea, s,lminga adev[ratel-or
neamuri boleregti Si se pirdginiser5. rdzigiile - e.ra foarte
greu si trlj-egti U!gl. Llxa greu sH nu singi in bdtaia singelui t5u
rrmilir.pr ci f
t*4irrvq ,r .Jrica strdno$j_lor tei, q$ t" relntorci, prjnl,r_un salt
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tgfr$f,:*:ip$_q+3'st*b*b+tia
2
din td.npurile lui $tefan sau Mibat
Si Fectoml slugii linguEitoare ca qi feciorul iobagului bdtut
Ia tilpi - aduceau, intrso RornAnie l-iberd, complexele d.e inferiorj--
tate a..t-e stndbunllor; Ie tremurau spinirile, Ie tremurau ininile,
Ie trernura bragul. 1o tinpul l-ui &nlnescu, ca gi astd.zi, lagitatea,
. llnguglrea, turpitud.lnea, ipocrifta, viclenia - erau arureLe d.e luptd
ql d.e apiirare ale acestor robi dezroblgl. Slugi cate aveau in vinele
l-or un singe tot atit de bicisnlc, fle c{ veneau d.in Fanar, din
Balcant sau din Bdrdganul nostrtt...
curajul, vreriniciar slmgul onoaretr"d.us pin5. ra absu-nd." (cwn
se erprina belferu]- nod.est) - au lzolat in nijlocul unei.iu"" corrducStoare
corupte, figura lnperia15 a Generalului Caniacuzino.
Foarte pugtni d.intre contenporanii sii il-'"ingelegeau", erau mulgi
. chiar, care, spre onoarea l-ui, nlci n6car nu-l luau "in seiios".
Crim "sd ingelegi", sau ftsd. iel i.n s€rios" un om care-si ap6rd 0106-
rea in orice clipdr care nu prirnegte nici o tranzacfie, nlci un corlpronts,
nici o ttinterpretare" ? I II:e ou care-gi respectd cuvintul,
. igt lngelege jurinlnfrrl d.e ogtean ca o logodnl cu noartea Ei iEi
'valonlflc{
viaba cu o seri-e conttnuS. d.e acte d.e curaj ?
ltr' clasa sa sociald - cu car€ rlu 6-a soLidarizat niciod.at! -
domnea aceeagi desconpunere noral5. ca Si i.n cl-asa cuceri_toare a
slug:Llor Ei l-evantinilor. De aiclr profundul dezgust pe car€-L ro5.rturi,sea
Generalul fagd 9u
"boieria" ronQneasciil intratd, in narea ei
najorit&to, in putrefac6te . o.
irnor{!i$ind ideal-ufi}e Legiunii, Genera}ul cantacuzino a
-recunoscut in noua sa fanllte splritual5 aoeeagi iubire de 1ibertate,
acelaqi simg al onoarei sl denni.tagiir dceeagi nepisara fa6d de
moarte, de suferinbd
ql de prigoanS. - pe care Je piistrase intacte
ln sufretul sdu d.e ogtean, apdrindu-le impotriva tuturor.
A recunoscut ln Cipitan sl ln 1eglonarlt s4t rnoraj-a rned.ieval5,
bdrbiteascS', rondneascS.r p€ care deznddE jduise s-o naj. vad5. stdpinlnd.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
1-
sufletele contenporanil-or. De aceea a pdrut multora niraculoasd
solicarizarea ului General, din alt6 generagle, cu i-dealul ascetic
91 ,
eroic al tineretului leglonar., Alituri d.e citeva aclev6ruri mintuitoare
pe care Generalul Cantacuzlno le-a dobindit prln lntegrarea
sa in Iegiune gi ce laudi nal nare poate fi ad.usd unui on care
are atita prospeline sufleteascd lncit sd Lnvege i.n araurgul viegii,
d.e la nigte copllandrt ? I Alituri d.e aceste clteva adevll.uri noi,
lGeneralul Cantacuzlno gi-a reg5stt ln ideaLurj.le legioriare crezul
I g6o intact. Qrera d.e ed.ucagle spiriiuaLd a Legiuniir r€staurar,ea
strdvechilor vlrtugi vlrir"
3g_ig!*g_gggggl_Iggggggg,
cultivarea
slngulul de rispundere Sl jertfd - toate acestea Ei l_e recr:grogtea
Generalul Cantacuzino in propriul- sdu trecut ...
"ivlitultt creat d.e furnea veche ln jurul
numelui Generalului,
lzvora tocrsai d.in "unicitatea" Ei t'curiozitateat' viegti sale, care
uinea, anuza sau inspS.lninta pe contenporani. Dar pilcia viegii sal-e
nu ii era umatd. Credi.:rga Si vrednicla nu ii erau inriu.;ite.'
Mitu1 Generalului Cantacuzino a fost prefuat Si fructificat
de lumea nou5., legionard, in care .viaga sa-.de nagr:.ific.precursor nu
nai- e privitd ca o curiozitate psiholo&ca sau sociali ci e inge-
. {t/tli
. \atF
Ei urmatd firescr cu ad.niragie, d.ar El cu d.ragoste. 'Iinerii
caro iql iacep viaga pregtrtind.u-so de rooarte alcdtuiesc astE.zi &area
faoilie rouEneascd ln care virtutea Ei beJtbdgia pre-fe:earioter rea-
Ilzate d.e Generalul Cantacuzino Lunineazd d.estineLe veaculul intreg.
MTRC.u,|A EI,]AD.E]
burrer Vestirer Br I (I9rT), octonbrie f4, nr. IBgr p. Z,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Anchetele "Buret Vestiri"
" D"-gs-elgg +-!!gg!gle-e!segli!-r ".*gecrg:
Rlspunsul
---L--€
d.ounulul Mircea illiad.e
------r
D I Mirc ea E]l ader_ps0_!5g_e1_Eggl 9!g!!i_e,g,g! ilggi]gl_I9g gg!:.
e-liees o !!-gE-gg-rgep,sp{ a glg glsgrs le -} e-ee ghelc -sre*I sr -! gslrg:
" Dg-gs :
"rgg-ig-llgglege-elsge+!-leglgggrg:
!a
Cred in destinul
neamului rondnesc - d.e aceea cred in biruin-
rniqcdlii legior]€Lr€. IIn neam car€ a doved.it uriage puteri d.e cr€&-
!ie, in toate nivelurile realtt5lii, nu poate naufragia la periferia
irtorj-ei, intr-o deuocragie balcanizat6 Ei lntr-o catastrofd
^i"i'r;: i:"r.i*e
rJr v l]q. r' u neamurt 4gC!lfIuI.L europene suJ-vyglf I qu au !vp fost V inzestrate LLLats E UJ qVg d,e tl Duronezeu cu
Vlus
atltea virtugi ca neamul rou6.nesc. 9"1!g!Sg ltngvisticd estb apro.pe
un uiracol (linba rondai este singura liub{ roroanicd fSsd dialecte).
Rou6nti au fost cei mai- buni creatori d.e Sbate di-n sud-estuJ iluropei.
Puterea de creaSie spirituald a neanului nostru std mErturie in
folclor, in arta popula:r6, in sensibilitatea religloasd. Un neam
bdrEzlt cu atitea virtugt - biologice, civile, splrituale - poate
-el Bieri ferd s6-$i fi fuop}lnit Earea sa roisiune istorici ? Poate
eamul rom6nesc s5-gi sfirgeascd vi-aga ln cea mai tristS. desconpu:aere
pe care ar cunoaste-o istoria,
fl _?t,{9
nlzerie gi sifilisr cotro-
F*;*" evr.et si F*q$3ggihg9,.g!g$,"1, denorattzat, trddat, vlndut
ci,tova sute de rnllloFn€,d.e,19i ? Oricit de inare ar fi vina
''uil
- 'a'-'' I
pertngllor nogtri, ped.eapsa ar fi prea neind.uplecatS. Nrr pot cred.e
c5. neamul ronAnesc a rezistat o roie d.e ani cu arna ln rnind, ca s5.
plar5. ca un la$r astdzi, inbdtat de vorbe Si alcooI., irobecilizat d.e
mlzerie Si paraltzat d.e trdd.are. Cine nu se indoiegte d? destinuL
neamului nostru, nu se poate indoi de biruinga migcS.rii logionare.
Cred. in aceastd biruingd pentru c5., inainte d.e toate, crod
in bLruinga duhului cregtin. O migcare izvoritd 9i al-iraentatd de
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-2
spiritualitatea cregtlnd, o revolugie spirituald care luptd i.n
priuul rind iropotri"" pggSlglg!_g!_g.gggggigisi - nu este o niscare
politic5. Ea este o revolugle cregtind. Cuvintul Xintuitorului a
l''ost in+-eles gl trdit in felurite chipuri, de cltre toate neamuri-le
cre$tine, d.e-a lungu1 istoriej.. Dar niciodatd g3_gggm__iglfSg_l:C
!Se! g_gglglg.lls ggg5llgg cu toats' fiinga sa i niciod,atil cuvintul
Inintuitorului D-& fost ingeles ca o revolugie a forgelor sufletegti
inpotriva pScatelor gi sl-dbLclunll-or cdrniii niciodatd un nearq
intreg, nu Si-a ales ca ldeaL de viagd S!]ggg"!g
t"g:
si ca roireasd
Astdzi luroea lntreagd. sti sub semnul revolugiei. Dar in tiup
ce alte popoare trdiesc aceastd revolu;ie in nuneJe luptei d.e clasd
Ei aI prinatului economic (conunisrnul) sau aI Statului (fascisnul)
sau aI rasei (nitlerisul) niqcarea legionard s-3 n.iscut sub sennul-
Arhanghelului Mihail,, :qi va birui prin harul d.urnnezeiesc.
De aceea, in tinp ce toate revoluqiile contemporarre silit
gslilicg - r€volugia lesionarS. estu g3ililgelg-Ei-eggglilg. i" tinp
ce 'i;oate revolugiile contenpoxane au ca scop cucerirea puterii de
cdtre o clasS sociald sau de cdtre un oor
are d.rept gintn suprerod: niglgil€g_geqrnglgi,
- revol-ugia legionard
inpdcarea neanrul-ui
roniinesc cu Dunnezeul cuo a spus C5pitanu_I. De acoea setrsul roigc[rii
legionare
se deosebeEte d.e tot coea ce s-& f5.cut pina astdzi in
istori-er .?i biruinqa legionard va aduce dupd sjle nu nusai restauraxea
vlrtutilor neamului nostru, o Ron6.nie vred.nicd, deron6 $i puternj.cd
cj. va crea un on nou, corespunzdtor unui nou tip de via-
IIIOAf-
gI onogen5..
$gJ_ggg o" s-a Ddscut nicj-odatd dintr-o migcare politic.i -
cl- intotd.oauna d.intr-o revolugie spirituali, dintr-o vastd prefacexe
l5untrio5. AFa s-a ndscut omul nou al Cregtinismului, sf llenagterii,
etc. cLintr-i:n desAvirosiu prriaat aJ splrii;ului iropotriva
ternporalulu:i., d.intr-o biruingd a d,uhului i-rupotriva c5.rnii. fuul nou
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-3-
(
se nagte printlr-o ad.ev{ratd trdire gi ,(ructificare a llberlglii.
Cred ln blruinga ni6c{rlt legionare pentru c5. cred. in libertate,
in puterea sufletulul irnpotrlva d.eterrninismului biologlc Ai econotric.
Cet care vln in leglr:ne vin pentm cE so simt Li!S"f. Instinctele
1or d.e conservs"re, lagltdqlle care zac in sufl-etul- fie cirruia, frica
- toate acestea sint lnfrl.nte. }eglonarul nu rnai e robuJ deterni-nismului
St al- instinctel-or blologice. El $tie s5. "n-are nici un j.nterest',
c5 "n-are ninlc de cigtigat", integrlndu-se in Lsgiune. Dimpotriv,l,
q;tie c[ va ft lovit in "lnterese]e" 1ui, ci viaba va fi
rnn'i G'"A- aE poate va lntra in tennige, sau poate
L):vqt
v* yvqvv rq -uv4s 4s vw*{4vv'
va da piept chiar
cu moartea. Toate "intereselet' gi instinctele acestea, care "determln5."
viaga flecdrul onr slnt infrinte prjx marele gest de ]1U."*g!g
aL aderirii Ia nigcarea leg:ionard. Se poate spune, f{rE urud. d.e
parad.ox, cd singurii oameni care cuaosc Ei trS.iesc l-ibertatea sint
astdzi,
i
in RoroAnia, leglonarii,
Cei care nu cu.nosc lregiunea, ca gi cei care luptd irnpotniva
etr continu4 sa vorbeasod despre "dtctaturd" gi se noirir cd tinerii
intel-ectuall ad.erd cu atita spontaneitate Ia o nigcare "-tascistd",
in care "personal-itateaf' este strivitd gi libertatea supri.:latd. Aa
avut prilejul sd mi. ocup altddatd. de subita admj-ragie a oamenilor
nogtri politiei pentm "personalitate'j do teama lor c{ 1n IiomAnia
nu se vor mai putea ridj-ca "personalit5gile". ti i.ntrebarn atunci
clte "personali-tigirt a creat reginul libertdgii d.emocratlce. Und e
sint ? Care sint ? $i rnal intreban ce au f5.cut polltlcienii nogtri
pentru oarnenii cu adevdratd trpersonalitate", care au ieEit'la funinl
prln auncar gecriul sau talentul 1or, Si an fost osindifi Ia o viagd
de nediocritate gi jertf5. Ce au fdcut pollticienli nogtri, din toate
partid.el-e , pentru un Luclan Blaga sau Aron Cotrug, lll Cauil Petresctrr
uil Perpessicius gi allli ? Ce-au fdcut politicj-enii pentru generelta
tln5.l5, d.e cs.rturart, arti$tl, tehnicienl el ginditori ? care
este tin{rul cu ttpersonafitate" pu care l-a d.escoperit vreun partid.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

4-
politic Si f-a pus ia locu1 pe care-L Berit6, i-a dat putinga si-gi
fructif ice inteligenga, sau talentul pentru bi-rrele obqtesc ? .r$..r
gtiu c5. au fost"d.escoperi-gj-" o surod de afaceri$ti precoci, secrotari
"inteligen!1rr gl licbele donesticer cu care s-au "i.ntj-nerit"
(
cadrel,e
partid:lor.
Apologefii acegtia de ultLrni or5. ai "personalitdgii" slnt
tot atit d.e ridicull pe cit eint d.e lpocrigi. J,e arnintearir cu alt
prilej c[ in cele mai discip]inate gi rnai severe ordine cdlugf,regti
catol.lce, E-au putut lnd1ga totugl d.estul-e personalitdqi. Un 'Ihornas
Cin Aquino nu seamdnd cu un trbancisc d.ln Assisir
llr Bonaventura cu
un trbangois de Saife. lersonalitatoa creqte El rodeqte pretutind.enl,
fi cu cit e inai severd disciplinar cu atlt "1>ersonalitatea" se defineqte
uai precis. Disciplina nu e tot una cu "d.ictatur&", oua Lasl
'
q.'j-Y,{-,.'l ,crr: ponegritorii Legiur.ii. Disclplina creEte Ei pronoveazS.
personaiit&lile
- pentru ci orice act d.e ascultare poate ri un act
oe couand[ asupra ta insugl, asupra instinctelor sau anarhiei tale
l4rrntrice.
Actul rfl.e ascul-tare iUf dEi gie comand.a asupra-r bestiei
din
tiner asupra vlegli biol-ogice caro incearci s5. te menginS. in evaziv,
i-n conoditate, in c51d.icel. Disciplina te intdregte pe tj-:ee, i$t
fduregte personalitatea, De aceea cavalerii nedievali Ei feudali-1
au fost atit de liberl 9i d.e di-rji; pentnr cd juraseri creclingi.
( fid es, bust, 'Ireve) u:rui gef . . .
Cred in blminga migc5rli legionar.e pentm cri cred. in dra8oste.
Dragostea singurd preface bestla in oor i.nlocuind lnstinctele
pnn libertate. !tl!gg-g!_ggg9_glg_Igg, spunea Fericiiui Augustiri :
ll i ,, .t- ^ ^.1-^ ,-; ;-'
ru oe$Ee {rt--t 5 cc vrei l" Ce} care iubeqte cu adevErat e l_iber. .llar
d.ragostea transfigureazd
pe on Si l-ibertatea pe care $i-o dobirid.eqte
illsul iubind. nu va stinjeni pe ni-meni, nu va face sd. sufere pe
nineni. J,og;ionarii nu slnt nunai camarazj-, sint fragi.
?i este atit
d.e puterrr.ic valul de d.ragoste, incit dac.{ D-&r fi decit el rsingur,
qi tot ar trebui sd ndddjduim in invierea nearnuLui ronAnesc, adici
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'.5-
+il
+1
ln blrulnga nLgcerll legLona:re.
Cred. Ln destfuruL neamuJ-ul nostrui cxed in revolutia oregtlnd
a onulul noui cred in llbertate, in personalitate Si in d.ragoste,
De aceea cred ln birulnga ntgcdrit leglorrare, int:r-o Ron6nie nind.rd
Sl
puternic!., intr-un stil nou'd.e viag6., care va transforua in va-
]ori spirituale d.e rurlversalE clrculagie bogagiite sur'letulul rorn6-
neSC.
MTRCUA .BLTADd
brlna veslp\rer 8rr r (lLgrfll, deceobrj.e L7, nr. 244r pr L-2.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

+
rn grupa Juipr+e
r-99- BgglEl-El-gge3glgsl-eslgr-s rt g!5igglIg
gg-]3 Me.jegslg3gs
FdrE de tttlu M. El-lade ssneazd urmirtoarele l-l- rinduri-:
fon Moga gi Vasil-e Marln, deEl de familie
spirituald
cleosebttS., au crezut in noarte cu aceeagi tdele Si au
ciutat-o
cu aceeagi ard.oare.
Ei, care-pi lncbinaseri ti.:rereUea Logiunii ad.icd
inchisoril-or $1 prlgoanei - D-&u pregetat s5-qi jertfeascd
viaga ca sd grdbeasci mintulrea
neautului intireg.
i,.loartea aceasta a fructif icat. A,,?ecetLuii; sdnsul
Etgbt*i S1: al ateatlet. generaglei noastre. Primatul
e[{}91-tua1u1ul; Lrupotrtva prluatului temporaru]-ul, in
gg.p:$u. rcrezut generagllle preced.ente.
Fi ri€-au ardtat
ce rduine de ficut gi ceea ce se poate face cu aceastS.
trecdtoare viaqd oneneascdt 9_!gI9!g{]S_g$gFIJIl.
MIRCJJA EJ-,TAD.E]
iluna Vestire, arl fI, rrro 262, 14 ianuarie L9t3r p. 4.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Igee-egi g!g9"" !,!s- lesieeegg
I
Sinten conteroporanll norocogi- ai celei rual semnifj-cative
prefaceri pe care a cunoscut-o RonAnia rno_dern5., €gggiggg_gggi_loi
Cgiglggl3lli. tLneretul- legionar, o datd cu alte miracoLe real-izate
prln jertfS.relan Ei voingS. creatoare - a pus temel-lil-e unei elite
rornAnegbi care e nenlt6 sd schinbe sensul lstoriei acestui nea&.
Vecbea noastr6 aristoc:ragle, atit d.e rnult Iegat5. de pdmlnt 9i de
ctvLllzagla gd.rdneascl - a fost zdruncinatd de o seani. d.e clorunli
neferici-te, ca sE-gt gS.seascd sfirEiful, lamentabll, sub stdpinirea
fanariotd. Cele clteva neamurl intr-adevSr"boieregti" care supravleguiserS.,
n-au mai jucat nici un rol de frunte dup5 restaurarea
d.e Ia inceputul secolului aI XIX-}ea. 0 afta aristocrafio a l-uat
l-ocu1 elitelor rorndneosti din epocile glorioase. Clt d.e dubioase ar
fi- fost originile aoestei aristocragiir €B a dat totuqi Romdnlei
moderne cigiva oameni Ei citeva lozlnci. Nu i-a putut da, insi,
r.rrL:ruuau:rr u tradlgie
Ei o educagie aristocratg.
l,i ^i n.l ^*'f a J-no'l { r.i a ^i ^Ar' ^^ r.i ^ ^-i -l-n^-^*-X.
Sd privin acum oeea ce se intinpld in jurul nostnr. Slntem
faqi-n fagd cu LLn tlneret de curatd obirgie rural-d. Dar au pierit
toate comple>cele d.e inferioritater 0atr€ ap,isau asupr.a clasei g[rdnegti.
Avero in faga noastrd un fiu d.e g5.ran, sau un gdran, dirzr ctr
fruntea su.s, nepEsd.tor de noarte, iubitor de llbertate. Un om nou
car€ a descoperit b dat5. cu ascultarea gi propria sa voinq[, propriu]
siiu destin. Disciplina gi ascul-tarea i-au ddruit o noud. d.emnj.tate,
(
o nesfirgitd
i.ncred.ere i.n sine, in gefr qi in desti,nul major aJ tr€&-
nurrti sdu. ce1 dlntii semn al unei aristocragii este l3gf!gl€3!g
Ief.-9.e--c-r]9ge!g'-9s-e!Cegfi'-99-gll,!fg1-ef-99-ggeglg!sfr
' Privi gi
pe 1-e gionari; f ie cd sint muncitori in fabricS, studc'nfi sau liirani,
cirturari sau "analfabegi" logionarii au o superbd irrdiferengd. faga
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

2-
d.e toate prostllle sau calonaiile scornite fuopotriva l-or. Legionar11
se sint atit d.e str&inl fagd de Jumea aceasta putredd gi rld.icolE
- incit niql o inbecilitate 9l nici un venin, pornit de_aici,
nu izbriteqte sE le atrag6, ndcar'pentnr o c1ip5., atengia. Ce nagnlficd
fo:m5 a d.ispregului ! Indiferenga aceasta aristocraticd ucid.e
nai- rapid gi nai eficient deci.t tnvectiva gi sarcasnul. i3iegii inbecili
degtepqi se sirnt lntr,-adevdr zd.robl9l d.e seninitatea aceasta
b''.rbdtoascd, pe caxe nlci
o aru5. democraticii sau naurcistd nu o poate
tuJbura. Descoperi rraeori in ochii legionaril-or o intristat6 mild
fagd de acegti ad.versarJ- neputincioslr care opun eroisnul-ui ;i sinc
erltdgii - lichelisnul, calornnla, sfordrie Ei complotul.
Al doilea oeiir] caracteristic al- arj-si;ocragiei este increderea
i.n b{rb5gie, in sel-eclla fireasc{ pe care o poate face numai lupta.
Legionarisnul a introd.us d1n nou in RonAnia bucuria $i pedagogia
luptet clnstlter p€ fagE. Chlar d.ugraanii de noarte ai Legiunii slnt
si1lqi
sd recunoasc5 schirnbarea ad.usd de aceastd migcare revolugionard.
romAneascS.: nornalizarea luptei. Cond.ucerea migcirii leglonare
anunt5 nai d.inainte ci-nd.r ctl clne qi i.n ce condiSii va da lupta. Au
dispdrut din viaqa politicE ronAneascd strategia polrgistA, serviciul
secret de in.t-'ornaqiuui. intocroai dupd. cum rvlahatma Gandhi e silit s5.
Foueze cei o mie de agengi secrebl ai lui Intelligence Service in
Indiar anunfind eL insugir cu o s{ptftnind rnai inainte, toate atacu-
'i "r o no ner^ intengioneazd sd 4v le svq dea g;r:vernului v v4rrs!u! englez. vu6J Acest fair-
6s
nl sv- e;rrn ,., ci.rqtigai Sirnpatia intregului
popor engl ez r' u schiurbat
in acelag tisp stilul tacticei- gi strategiei poliEiste in India.
Pentm orice infornatiuni "secrete", agenfii englezi erau invitaqi
sE se ad.reseze dir.ect conducerii Miqcdrii insurecgionale ...
Pr.omovalea bdrbebiei gi a..spiritul-ui ofensiv - valorj- europerl€r
aristocrati-c€ - & ad.us dupd slne o altd prefacere a sufletului
tinerei
:i9:'
seneratli rromAneqti. A creat Sggg!ii+!e_ggg!_glg!gi_lg!g-
sentirnentul c5. ne-am ndscut ca s5. inplinirn o revolu;ie u.:ricd
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:
in istoria nealoulul. Legionarul nu nai trdierste l-a intinplor€r fiala
ltri are u-n sens precis Si najor: revolugia c::eqtlni, ni.ntuirea nearnulrrl
ronS.nesc. Eroismul- Ei sfingenia sint valoril-e superioare in
care cred tir.rerii d.e astdzl. Ao scris de uai nulte ori despre spi-
I
ritul revolugiel c:regtiner aga curn incepe sd fie realizatri ea de
migcarea }egionar6. - gl rni-an ing&dult,
acun, sE. md opresc numai
asupra valorllor erolce, aristocratice, pe care le cultivd Legiurrea.
Conqtiinqa unei misiuni lstorice a fost intotd.eauna caracteristica
oricErei aristocratil.
Urliagii direcgl ai celor care au fiurit cu spad.a pi cu geniul
Europa s-BU sii:rgit intotdeauna purtS.torii uue i misiuni. Chiar
atunci cind acegti urmagl au ajuns bicisnici, sterpi, de:jeneragi -
ri^sir.ese in sufletul l-or obosit qi in tX.Upul l-or vliguit amintirea
orgoli6grsir a unei d.ernniteqi pe care nici un viciu Si nici o infirmi-
tate nu o putea stinge.
I
in locul aristocraglei de singe, Legiunea creeazh o noud
ar.istocrafie: a sr:iritului. ln locuI eltt-elor care-Si noqteneau
d-repturile orlati- cu virtugile 9i pdcatele'str5.mo$e$ti se nagte
o noud eli-ti care-gL cucereste libertatea inv'igind s{ noard gi s{ Jg
jertfeascd.
Dar in aceast5 noud aristocragie leglonar{ care se nagte,
reinvle X\rul Mediu ronAnesc; congtlinga misiunii lstorice, vrednlcia
Si bdrbdgia, dispregul Ei indif erenqa fagd d.e neputinciogi, canalii
Si bdie5ii degtepgi.
elfRC.!,lA SIIAD$
Yremea, an .x.I (1913) , ianuarie 2], rrr. 5ZZ, p. Z.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I{!el!c!sr!
.sscgis_}-_Illerelgle_}eergecri
Oonluzia de planuri
care std Ia temelia marxisccului, fdcea
ne nrurnit.i scribi Ei conisari ai poporului s'I compare pe fi{axiu Gorici
cu un oarecare lvanovici pentnr sinplul notiv c'i ami.ridoi "au cunoscut
gi s-du inspirat din viaga proletarilor". Critica litela^r5. uar-
>:istd valorifica pe Goetbe pentn "atltudinea sa anticapitalisti."
Sl accBpta, cu rezerver p€ l'Iaubert in panteonul artei
numai pentru
cd acesta era ttinpotriva burgheziei". S-B petrecut uruli'i vreme, in
q boatd lumear p€ seama acel,ei savante bolgevice carE iriterpreta
tr!g!Cl_S1_lgg11g ca pe o prefigura.re a d.ragostei antiburgheze. tite*
ratura critlcd Ei istoria na:rcistd abundd in asenenea delicioase
confuzii. Nu spunear trD tindr rus - dirr acei-a editaqi de N.R.Ii'.
cd literatura ploletarS. din U. R.S.S. a intrecut, iri cigiva ani, pe
to6i tiranii Rrsiei gariste in cap cu Tolstoi, Dostoiewsl.;i Si Gogol? J
Am amintit toate aceste ororir c& si ne d5.m Si ilai bjne seama
ce ,.rava irrimejdle a confuziei planuriJor.
lgig
sd. judecdu o operd de artd revolugionard.
Astizi, in plind ofensivd legionar{ Ei cu ciqiYa scr,iirori
lefuionari ajunrsl la naturitate - sintem datori sd facen citeva obser,-
vatil in legdturd cu o eventual-d confuzie de planuri. Spunearn aLtddatdi
nu orlce poezie cu fagi sau stejari este o poezie "specific
romAneascd". Astdzi puten preclza: nu orice pagind scrisd cu verde
este o pagj_nE. legionar{.
"J, Tal-entui scriitoricesc, fdri a fi cea nai de seaml virtute
55 irrvdqS.n cl j:r nonstrueasa
sic:j-litate splritual-d a roa:rcisnului aplicat in'art5. oli"o tret
------
pe care o poate avea omul-, este totugt un talent
anevoie de intilnit
pe toate ciirdrile. irlu trebuie sd ne indolm de sj:rceritatea ceior
care scriu versuri gi prozi literard "leg;ionerr5". I)ar s1npla sincewww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

itate gl bund intengle nu e de ajuns. Acegti tineri scriitori
2-
pot fi excelengt les5.onarir pot avea o viaqd morald El spiritualS
excepgionaldi dar dacd D-&tl talontr
rIB si.nt scriltori.
Spun toate acestea llnpede Ei cinstit. De al-tfel gggJ_ggg
pe care il creazS" Legiunea, igi d.eschido siegi problenq,- atit de
vast{-si realizreri spirituale atlt de hotdrii;oare - iricit a Ii
sau a nu fi u:r scriitor devlne un lucru c1e secund.ard importangd.
Un om ci:iro are in centrul fiingei sale probleme nintuirii firegte
cd va privi cu oarecare detagare creagia artisticA. Asta nu inseamn,'-:r
c! ci va d.ispregui sau deprecia, inseannd ins5. c'i. r:.u o va
nai socoti ca scopul final aI existengei sale. Dal tocrnai in aceastd
d.eta$are v5d eu cea nai bun5. perspectivd
care se cuvine operei
iu artd. Detagarea acord.S o perfectd autonomie oper,ei- de art5. -Fligti
acum, in sfirgit, liber s-o contempli in planul sdu orig;iria.l cle
existengS., adic,i exclusiv in planul artistic.
Cind centrul de greutate aL ggglgi_ggg cade pe irii.ntuire Ei
pe desivirgire spirltr^ald - onul devine Jilgg, l.,iber s.'i contemple
gi s.i. judece opera d.e arti d.up[ cun se cuvine. Liber: sd practice o
$tiinSi sau o tehnicd, si cerceteze o filosofie, sI preguiaecS. o
operi d.e art5. - f5re s6-pi sfuntd fiinga sa angajata to'i;al- j.n
aceast5. aociviiate.
ire de aJ u:l parte, bdrbdgia 5i sinceritatea, vir bugi legiona-
Fa rr.\F enh{r'1!3
:vt Yv+ vvu4a curind. faga gdriil .u)gti astdzi aproape obligat s5.
sr>ui adevErur in fagd - ca s5. invegt oamenii, gi in priuul rind pe
cern€rrazii tei cu aspra disclplind a ad.evdrului. Cit -ar Ii ge nep15-
cut adevdrul acesta, el trebuie spus: gi
"1 egglg fi spus ast5zl
in RonAnj-a. laudel-e reci-proce, lpocri ri^ r_.nlnciuna, interesele d.e
coterie
Ei prieieriirl..e de caf enea - care alinentau a]tAdata glorii-
Le l-j.ierare bucuregtene - lgi pierd. eficienga in noua viaqi legiona.ra.
[In ]egionar este destul d.e tare ca sE primeascd adevd;nur in
fagd.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
,-
Spunean rnai sus cd unii dinire scriitorii }egiorrari au
ajuns la nattlritate Sl au realizat opere intr*.adev5.r de seariS.
Sd nu ne facen iluzil ins5- asupra nwnArul-ul imens de poefi Ei prosatori
lep:ionari. &i sint ino5. d.eparte de a fi nunigi, scriitori.
'!'+^
lruru4 u.
tinp
cit pana lor este instrurnent d"e lupbd - prin gazete gi
revi-ste - nu Ie putern cere s5.Scrie capodopere. lupta cere alte
calit66l d.ecit cefe necesaro narilor creagii lj-terare. i" lupta ta
se cere sE d.ovedegtl o inaltd viag{ spiritual6, culai, infonnagie
gi putere de nunc5.
'
I
i
Se schimbS. insd lucrurile ci.nd scrisul- bdu nu nai e n,iscut
din luptd' - ci din conternplagie. falentul gi geniul (sau spunefi-le
cun voiSi) sint, &ictrhot5.ri.toare gi dacd nu ai nici una, nici
alta - poti evoca oricigi eroi gi voievozi, pogi cherna togi cod.rii
. lui $t'efan cel- Mare i.n paglna ta, poli mirrturisi cele nai bu:re !nleniii
pr:triotice Ei legionare - nu egti, totugi, un buri scriitor.
IVIIRCdA rlr,fAD.ri
S'inz ana, an I (l-919) , i- anuari e 29 , nr. f6, p. f ,
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

STRIGOII ...
//'
se aprop!e eiEplnlrea
uf-i
,',r{'l nr
u v{ !(Jv LLv-i
,
cu:ripJ.itErr..;1a
igi
ineh.cia
Ion i{o!a prsfa !a cdrgii
sa1e, Cranil
,l c'
'l e,rnn
d i n
martle I))5.
De und.e spsre, in scxloul ;i ln gir:Jul ionjnesc,
Erovitetiea aceaEtE suarb-t'5, eent lnent uI acesta t::;ie
al exlstenE!!,
ecntinent caJe nu-3! gdseJtc nodel in nlciuna c1!i: nor-
!r.l-e r.eclite-uaniene? Pent-nu cI nu e vorba aigl de irc6icrrl Jrec
lzvorit
d tl_:J.ege_99_S:ggfgfg? [L-q g, de-v_-e-g]!i i unive.rsa lt: sg g
dln eiilbdtlcla deqtln.ulu!. Sl, iardpi, nu recunoagtem alc!
)'i
{r-xasi)exa"Fea pe ca.re nu gl-au putut-o sbdpinl citeva 3enli ge-r-
:i:::niee in fa!a neputinlei
onulu! d.e a se depri;i. Sentlnnentul
tra6;lc:1 lui Ion Ivio!e, :':i al Benera!lel sale, este !zvcrit s;l
aIi:rientat.le istorie; nu de rrice lSiorle, ci c1e ee:sul de fa!E.
Cin,Cva, intr-iJ.n viitor na! nnult sau r:rai puiEtn:pr.rpiat, intr-o
rltd Ronlnie, p-Eemenltd suflete 3te- gxavitatea sunbril, ;i
prezeale permancntd a tragicuLui ili vor ,-,ierde rostul. i:{u vor
mal f t - VoLr ole-ri in str;,].uclree aceleL zLl-e de u/l
t
L:1ayrr zL
glorioas6, Lmpdcetd, care indulogase cindva sufletul zbuciu;nat
al lui
Ion it'iole.
Ce hotdritd
intoa-rcere Ia no-rne1e roniineSti J .?r.rporul-
nostru s-a refuzat intotdeciuna t:e;ic,.rIui
trag,ic al exlsten!'il.
3i centiinentrrlul
i/toa-rtea ciobcnului din ".i:ioli!r" este o
no:iite "inpicatE".
Lielencolie,din hcli'-t,,1; clar nicicciat/a dezn
S.deJdee cunpllti, nlciodatE traglcul coneide-rat cc o e:fie-ori€
funda;'enteld a condiS!ei umaae. lc;n;nul e 1ni;ilnit
','n
i -infie nrt in rri.'Fi tlni
II.l J-.UU-Ll-ltt IfLl JI.l. vJ-UVct. tltzL
f--.- --. "
'rtr.i3icuilr'
'''nf
trr.:tnl.':
- ''-ltv leFrr-i,.e
P.|tJt
.LrrU:-'J :-lilLl:l:J-L'L:
in anr:-nite episoade; in intinnpllirl.
As'.)',zi b::te c:1vi[t:.1-
i:niine va fi senln. lfestatornlcla soartel seinaina nni rrult cu.
nestator:rleta prind,ver!t deeit eu Ie;ea irplacabj.LE e deswww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:? (
J'
-'
L '-ulu!. Sl dac6 ar f t sd, cEutii$ adc-ren;a su.fle tulut rominese
{/ J-ll
)
Ia unul din anotlnpu.rl, apo! fEri indoiali cir acesti a-E ft I
p.ritrSvare,
Cint neanurl ca.re nL1 e.red in schlnbalea isto-rie ! ;
:
ceea ce a fost, eete ineE - l1 va na! f!. Schimbdrlle si.nt po- .
eIb!1e , da-r nL1 alei, Fo pimint. lVearnurile ace stoa se sol idarizeazEt
cu enot!mpu-n!Le stabo.noice: cu Vare ,.I Ialna, iile nu ered
cL,pe pd,nintr ee poate intilnl
'to g;urrd d.e r?1". jtu__,1-g-_gry_g__.8
rnul por;te, ci.ndva, trEl intr-un paradie terestru: nodect,
rt- "-
"-.r,:gte, dar totu$1 un lreraCi@Ilg).
ilo:n.ln!1
cs.re gtlu cX Ra iul ge :seamEn;i na I :r:ult cLr Lln pla i, c:ed de
asenlenea eE f,r plnintul aeesta al lor nu e :tit d.e blestenat
i neit si nu se poatd eind.ve reelLza, cirlar a!cl_5 c stmpld beqtltudine
psradlslacd. i{u, se Lnpledic6 p.ree nr-rlt de destin;
edc! acesta, pentru rom6niirr oD e nlci absolut, niel def !n!tlv. . ,
"stligoii" Iui IOn Mola vo.r stdpini o hucatl de
vrene , Pind elnd se va facerto barE ca Soare1e nind-ru clin Certr.
"Cuvintulrt, 1'i38 ,
i* a-"^*- Z/t
l/A 312;l , ),
'2. .
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Eeglggi3_t r _ lgel gsgli "s "l
M,{ intorcearn, nai ztlel-e trecute cu clgiva prieteni El
carnarazj- dj-n centrul ora"gului Cdldragi spre gara. SulevarduL era
slab lumi-nat: d.oar citeva f elinare obosite. [he zeal'ar ceald, noroj-.
qi sentirnentul unei nelduurite pustietdgi; parcii ne aflaro undeva
Ia sf ir:situl lunii, Izolagi de ceilalgi oanerri, cleparVe de l-ulrind
qi de "c j-vilizagiet'.
I{i--arn dat atuncl seama de nesfirgitele posibilitaiqi de creagie
ale unui artist provi-ncial. Curo de nu le fcllosegte nineni ?
Cr-rn d.e nu lngelege nineni lecgia aceasta de realisrn pe care provincia
n*o llne necontenit la d.ispozigie ? Unde pofi privi rnai limpede,
€gU!-ig-€Cgg realltatea - decit pe acest bulevarcl din Calera5i,
intr*o noapte cefioas[ gi unedd d.e februaxie ? Peisajul acesta
i
I
ie silegie
sii renungi l-a orice bovariec!. Bulevardul acesta lgi
vorbe,$te nai rqult gi ma1 precis
despre sin6urdtatea omul-ui pi despre
clernlni-r;acea lui d.ecit o bibl-iotecd intreagd.
.ii de mirare ci scriitorul- provincial- n-a foiosit inci lecgia
d.e realisn a peisajului sdu natal. Este uai adevS.ratd aceasta ltonc6.-
-;--------
aie virilS,
asprd, sd.racd El intunecatd. - pe care pr.ovi-ncia ne-o
a::r,td. i:i toatd s5.lbateca ei frurnuse!e - declt l?onirnia ronanf elor
i.nv ecni ue, a tri stegelor crepusculare, a anorurilor d. efuncte.
NlcSieri nu ingelegi nai repede gi nu singi rnai catego::ic lipse
d.e semnlficagie a unul "amor defunct" qi a frunzel-or ofirite -
decit intr-un oraF d.e pr"ovlncie. Aicl r c& s'i poli supraviegui,
trebure, s5. descbizi bine ocbli, g3_gglle9li_Ig,etilgjge_Igli*
A fost o vrene cind, in Ron&nla. t'real-itatea" insemna carl-era Ei
oportunis:rui poJ-iii c - iar "id.ea]ul" era id.entic cu melancolica
Iglg.
abandonere in vo j.a d.estinul-ui. Atungi, erai aproape d.ator - a$a
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

4-
ie invdga literatura
nold.oveneasc:i - efi vl'sezi Ei si te predai.
Cred cd astdzi incep s5. se schinCe lucrurile.
Astdzl "id.eal-lsrnul"
te silegte sd caufi qi sd accepli l*1i!g!93. Asta nu inseartrnE
oportunim gl polltlciqnlsni cl, dinpotriv5.r sa-gi d.ai s€ana
d.e oond.lgta romdneasce. Se inielegi cd. si.ntem o lare sdrac&, cu
oauen:i sdsaclr ctr v5.aga aspr6. 8e ingelegl c5 din aceastd vla95'
asprd,si. cu acesti oaneni sS.raci se pot face totuqi lucruri dunnezeLegti.
E destul sE albt curaJul de a prlvl realitatea fag{-n fagd
- pent::ri ca nici un peisaj gi nici o neJancolie sd nu te nai poatd
ttratatt.
tntr-adevAr, r:nde se duce lupta in condigii optime,
pe aceste bulevard.e intunecate Si inecate sub cea95. ? Aiei
singur. Nu roai este nimenl s5. te ajute, Ed te pdcdleasci.
confort, nici o revenire. Singur in lgel+!g!g. O perfoctd
dac5 nu
ni-lma )
iii ci un
!elapeutici
sufleteasc5. Fi
cea roai bS.rbdteascd. Iti d.ai, aici, bi-ne seana
d.e forgele talo. Po!i- rezista ? EEti destul de tare ? i{u Ui-e frici
d.e singurS.tate, de ploaie, de noroi, de plicbiseal,l, de tristege ?
Asta inseamni o luptd in conditli optirne r cind lupti sj-ngur, cu desdvirgire
slngur.
Dar tocroa\ aceastd izolare in mijlocul realitdpii fructifici
intreaga ta viag5.. Prj-ns de "virtejul luminllor'r, cun se spune prin
ronane, n,{cinat d.e iluzia conf ortufd, a ltrxuIui, a recleunelor
colorate gi a barurilor de noapte - iqi nierzi tiupul inta'-o a€lreabilil
in-r-recllizare col-eitiv5. De uulte ori imi vine s.!. rid cind
surpri:rci ittvid.ia cu care provincialii
vorbesc cie cut:are cucoand
frunoasd cd s-& "mutat la Bucuregti" ; sau de cutare o:irturar c5
"'g5--a v5.zui; visu] cu ochii"r stabilirea in metropol[. Aproape toql
oameni i ace.-',tia t:riiesc iluzi-a c.5 schimbarea peisajului aduce cu
sine "salvarea" viegil. De fapt, lnbecilizarea Ei ratarea in capi-
1
tal-[ se consund gi mai rapid. Prob]-ena centrald nu st.1 iri uediu.
Salvarea sau ratarea vlegii oneneqti depind.e foarte nul-t de puterj-le
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

2-
omufui. . .
Sint d.estule senne cd. lucruril-e
se vor schinba. legionarismul
aduce o transf ornare rad.ical-d a uental-iteqii provinciale. Cind
educai;i-a legj-onard va da road.e, so va vedea c5. sensul- viegil
nu este
parvenJ-rea, cariera cu ori ce pre!. foiarea revolugie legionar5. schimbe
centrul d.6 gravitate al fiingei ronAne$ti: din afar5., inlduntru.
Cind'oamenii no$t.ri igi
vor da seama c5.-o viagd nu se 'trealiz eazd"
prin cuceriri- de onoruri Si ranguri soci-ale; cind in ]ocul parveni--
t-isnului cu orice pre!, &1 egoisnului Ei al- "]uptei pentru existen-
!6", vor aagte in sufletele noastre aLte "idealuri", de jertfd
a.''onimd, de munc5. negtiutd, d.e eroism neriispldtit - toate acestea
ponrite din lduntru, pentru nutrirea fiingej- noastre, pentnr demnitatea
noastrS. - atunci peisajulr confortul, nediul Ei celelalte
valori exterioare nu vor nai exercita funesta lor influengii, pe
care o e:iercitau
pin5. rnal deun&zl.
ilea din afirnaqille revolugionare ale cre$tinismul-ui era
aceastai nu existd on oricit de jos ar ri cdzut eJ pe scara valori-
1or morale Ei rel-lgloase care s5. nu fie lndreptdqit sd-gi nAd5.jduiascd
nintuirea. O astf ef de afirnagie revolugionar6 I'ace 9i
legionarismul-: nu existi
loc in lara
rondneascrj unde s5 nu-bi pogi
reallza, pin5. Ja nacima ei fructifica.re, viaga. legionarisnui va
puxe cap5,t conpl-exe.t-or de inferioritate aIe provinciei. intr-adev5.r,
idealul- legionar,
.ideal-ul de aspr5 spiritualitate cregrinei -
poate fi tr5it e3i-unde ln mi jlocul conunitagii ronAne$ti. in ceasulcina
se d.estran5. i-l-uzia unei metropole
t'salvatoare"
prln
"rned.iuf"
oi, in ceasul cind sinplul fapt de a te gEsi in aceastd metropold
nu inplicd un merit d.eosebii sau un noroc pelrsonaL - Drl va rnai
e>rista nici obsesia ttratdrij." ln provincie. Pentru cd "ratarearl
aceasta nu va rsai fi jud.ecatd dupd criterii exterioare: parvenj-re,
su-ccese personale, bogdgie etc. Ratalii vor fi acej- care nu $i-au
putut gd'si un sens existengei 1or proprli, care o-&rl rod.it niroic
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-4-
nlceilri. . .
AS fi vrut sA inchei aici observagille asupra f enornenul-ui
provincial. Priroesc insd citeva scrlsori care deschid noi paranteze
si pun noi intrebdrl.
Contlnudrn d.eci.
MTRCEA JII,IADU
Vrenoa, ain Xf (19)g), februarle I), rrt. 52r, p. 3.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

VASILE CONTA
La 22 AprlJ.le 1882, nurea, in virstd de 3T anL, Vasile Contar
filosof rom6n. ToatE lumea gtle cd acest Conta a fost fllosof
rou,dni de aicl, poate, gl popularitatea pe care a avut-o ln stratur1,
a cEror i.nfelegere flLosofic6 se oprea Ia identitatea peslmisn-fi1osof1e.
Dar popuLaritate a avut. Eram cop1L, prin preaJma
razboluLul,
ci.nd ctrrcula tn multe case de oameni cumsecade aceL
pintecos 91 rebarbatlv tom: n0per11-e filosofulul Contart, ln ed1-
!La Mlnar. Inl anlntesc al acun veneralla cu care era cetlt, conentat
gl trecut din minS tn mi,n6. ce-or fi inleIes oamenii."e|",
nY gtlu. Dar faptul cd VaslLe Conta fusese prletenul lul Eminescu,
murise de tubercuLoz6 gi publlcase cdrll de fllosofie ateist6,
poate' 91 faptul- cd era cltat ca precursor antleernlt - constitulseri
o g1orle prlvlleglat6 in Jurul nurnerul sdu, Era un martlr
a1 glndiril, un atelst gi un apostoJ- al posltlvismulul.
Mal pulln apreclat a fost in elitar c8' sd spunem astfel,
filosoflc6., unde Conta era respins Lntotdeauna sub oslndirea de
autod.idactlcism gi dlletantlsm. Ceea ee nu era fals. l{i lntreb,
i.ns6., pentru ce trebuie sd preferdrn cdrll mulate sau compilate
dupi modele str6ine, unor lucr5rl ce,e dreptul mal rudimentare
ir-, infor"matle, dar cu lndiscutablla superlorltate .a clarit6!1l
in expunere gl orlglnal-itetll Ln gindire, C5.cl, degi pare paradoxql,
degi Conta a' Lmprr-rmutat gl preylzele, gi metodele gi llnitele
filosofiel rnaterialiste contemporane cdrtil.e 1ui nu sint
nlci compllriri nicl popularlzbrt, sga cum se fac dela Eufrosin
Poteca tncoace. Vasile Conta a gtndlt pe puterl proprii gl a
scrls lirnpede, organi.zat qi atrEgitor ipotezele prln care igi l
explica e1 lumea gi viafa, Nu trebuie s6 zlmblm, astdzi, despre
nTeorla ondulallilor unlversalett, d.espre mecanica lul f5rd obstacol-e
gl despre expS-icatla evolullei speciilor, simplb. gi la ninwww.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
j
-2-
'. ..1
tea omuLui cum numal un d.iletant
o putea scorni.
Vasile Conta a scris in spiritul- 1-or, siraplu qi 1a mintea
coco;u1ui cun numai un diletant o putea scornl.
Vasile Conta a scris ln spiritul timpului siu, a scris
aga clun lnvdlase
sf, gindeasc6 gi sii inteleagE. 1a Anvers, I'Iai
trist
rl
Nu au trecut declt clncizeci de anl www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
dela moartea filosoi
era cii nu avea cj.ne sd tL urmS.reascS. in tard - unde s€ urze.ru
atunci alte destlne culturale gi filosoflce'- j.ar,ln str5.inb.tate
nu putea stirni prea mare vi1v6, atit pentru diletantlsmul
s6u stinjenitor, cit gl pentru faptul. c6 acolo, gindirea lui nu
insemna nj-mic prea extraordinar.
Conta avea, probabil-, vie certitud.inea caducitd!ii teoriilor
sa1e, cB oricEror adev5ruris Este bine inteles c6 nici eu nu
pot avea pretentlunea cE teoria apdratd gi in parte produsd de
mine in aceastd scriere, ar fi absoLut adevdratd. Suslin numai ca
ea ar fi singura conceplituee posibil-e pentru un creier din timpurile
noastre pus pe treapta l-a care a ajuns experienta noastrS.
cea mai intinsi, voi sd. zj.c, gtiinle1e pozitlvett (Teoria Fatalis-
4I4, Opere , p.!52). Dar ce ad:nirabild e linigtea aceasta , lzvorind
din experienla cea mai intins a{C" umiLltoare lecf ie asupra
nod.ei care influenteazd gi, de cele rnai multe ori, elaboreazd un
sistem filosofic. C5.ci Vasile Conta, ch gi toti conternporanii lui
rl
cin Apus, nu f6ceA altceva d.ectt si gindeasc6 dupd to{e - dup5.
o modd striin6, ca1.e nu gdsea nici lr-3r" fl putut g[sl ecou ln intelecturalltatea
romdnS. de pe atunci. Faptul cd gi-a legat premlzele
de ngtilnleIe pozitivetr, de biologle mai ales, i-a hotS.rlt
destlnele. Cdci sint unele i.nfluenfe in gindirea unul filosof
care il dau posibilitEti de continui lntinerirei Ei sint altele
care i1 robes*c unel anunite zoner cu itinerarj-u
modest gi cu oprire
sigurd, intr-o inerlie din care nicl o'voinll nu-l mai poate
scoate.

-3-
fulul, 91 orlentarba lucr5rilor sale a gl cipdtat un aspect vetust,
Dar dln vlala gi d1n opera Lui r&mln, pentru noi, citeva
genniflcafii pe care va irebui sE le prefulm. Mai lntil, pasiunea
cu. care Fl-a i,nchlnat exlstenfa studlilor fil-osofice, setea
I
I
:l
cu care a eindlt 91 a lucrat, singur.
fl
urrnE, calnuL cu care se spune cir discutd
nu prlntre
cele dln
gl l,ncerca sd lnteleag6
aLte sisteme filosoflce sau alte puncte de vedere, opuse 1u1.
Gh. Panu scrle in ttAmintirlLen saLe cE VasiLe Conta nu-gi plerdea
serrinS.tatea in disculil decl,t cind venea vorba despre ovrel. Se
putea, oare, o Laud6 nai mare - filosofuLui romdn ?
Mlrcea Eliade
r^f
n(le,uan[r-r' e,t"n, ylt, /lq]2)
\kL. Z il6, *i zz.,v;. 2
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Libcrtate
(
Erletl un slpeot aI ntge!.ril leglonare aaupre elrula nu B-& sttflr'ttladeaJuo",W.D11nd'1npr1nu1r1ntloE1'oal9aplr{tlel'lravl.nd
ca tcop ct.a,rca, Bnut gg-ggg 31 ca nE&Jdr nlPtulrar
LgiIElg,iL - leglonerLauul :tu eB puta,a Datte tl Du trutea ctette dleolt
velo :lfto!n

Iatbgrtate. a a l. .. .. .. a. .. a .... a .. ... o... . .. o. . . . ... . ..t . . . . . . . .2. a a.. . .
roattcrmoartee
d.e martlr.
Fllnd o mlgcaro plofund crettlng,, avlndu-tl juetlflcarea lnalnte
ile toate ln planul eplrltual - laL leglonarlamul lncurajeazt tl Be
lnteuelaz? ge J"!.@!9. Vll ln leglonarlBm pentru c! egtl llberrpeptru
ct= te-al bot!,rlt s! tteptgggtl. cdrcurlle de flar a1e determlalsnulul
btologJ.c (frtca clc noarte, de auf erlnlE, etc, ) p1 el-s d.eterrninlsnulul
economic (grfo" de a remine p6 drunurl). Cel dlnt11 geet sl legLonarulul
eete un geet dle total[ libertatet, e1 indr!,znegte g!' Be rupln
ds toate lanluriLe roblel eala eplrltual'erblologlce nl economlce.
I{lcl un cleter:nlnien exterlor nu-I nai poate lnf J.uen}a. In cIlpa clnrl
a-t hot8rlt sE fie IEEgrtoate Bpalmele gi toate cornplerele de lnfeffc
r1 rLtate d.iepar ca prln farmec. Cel care intrl in Ireglurrerinbracx,
I;en*,ru totdeauna cBnaga norlil.Aeta lneeamn8 cE leglonarui E e elmte
.a.ti t rr-c 1ibor,lnc1t nlcl rooartea nu-L raal lnspEinint[.. Da,ct Leglonarul
cultivE cu atLta paeiune aplritul de jertfBr5l dacd, a dor,'edit cE gtle
sE fac!, atltea Jertfe - culrnlnind ln moartea Lui Ion Dlota gl Yaslle
llarln - aata etE nlrturle cr ueeflrgitH. Libertate pe care g1-o doblnctepte
leglonarul. t0el ce Ft.le eB moarE nu va fi rob nictodattil.9f
Du e vorba numat de robla etnicE, sau politieE, clrin prlmul rindrd,c
roblal sufleteascE.Drc! egtl ga't,a o!, morlrnu te nal poato robl nicl o
frloErnlcJ. o sleblciunernlcl o tinldltate, InpEeindu-te cu glndul
norlllratlng1 cea mal totalt llbertate care 11 este lngldultE omuluL
pe pEnint,
Ic onar
(g rrr 1e57) D.2
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t@
Daniel Dubuisson et les grands mythologues
assurait ie fondement initial sur lequel c
s'est construit.
Aprds cette belle 6tude, qui est la meil
plus p6n6trante du livre, on passe tout r
ment d kvi-Strauss. Daniel Dubuissone
critique. Comme ir Dum6zil,
reproc
Strauss de s'6tr enferm6 dans un modd
tif unique. Chez Dum6zil, tout ven
Soci6t6, chez L6vi-Strauss tout vient dr
humain et des lois universelles de son for
ment. Ce qui gouverne I'Esprit huma
L6vi-Strauss, c'esl < I'exigence d'ordre
cette < exigence )) que I'anthropologue n'a
d6busquer dans toutes les manifesta
pens6e mythique. Toute I'cuvre de L6v
Dans un ouarage saaant et pol1rnique,
peut donc 6tre d6crite comme une tenta
analyser cet < ordre u rationnel que la pe
un jeune chercheur explore les euztres de Durnbzil, pose au monde sensible.
En fait L6vi-Strauss a fait le pari d'u
d'accord pr66tabli, d'affinit6 fondament
fonctionnement c6r6bral de I'hommet
ture interne du monde naturel. Si bien
buisson peut montrer, en commentand
aniel Dubuisson'y va pas par quatre Dum6zil concevait la religion comme un reflet de qui sont de dates diff6rentes, que L6v
chemins. Au terme d'un impitoyable la soci6t6, une transposition de la r6alit6 sociale, n'a cess6 de changer d'avisur cette(
d6montage des textes, il rend un ver- Devant les difficult6s qu'il rencontrera pour essentielle. L6vi-Strauss a 6volu6 ? Ou
dict radical contre I'ceuvre de Mircea justifier cet ancrage sociologique pour certaines contredit ? Soit. Mais nrest-ce pas ce q
Eliade, le c6ldbre historien des reli- p6riodes de I'histoire de I'Antiquit6 ou pour cergions
: non seulement cette ceuvr est d'une taines aires g6ographiques (ir Rome, par exemple), Le chapitre sur Eliade est plus con
vitalit6 d'une recherche ?
grande indigence th6orique, mais surtout elle est Dum6zil d6cidera tout simplement d'y renoncer. Il malgr6 sa tonalit6 si fortement pol
sous-tendue d'un bout d I'autre par une m6taphy- continuera d'analyser les cadres religieux et id6osique
< antisbmite r. Pour abrupt qu'il puisse pa- logiques i partir du sch6ma trifonctionnel, mars chang6 d'une 6poque d I'autre de son cuv
D'abord parce qu'Eliade, lui, semble n'a
raitre, le jugement ne semble pas infond6, et il ne ne fera plus r6f6rence d Ia r6alit6 sociale, Et Dufait
aucun doute que, dans le gros livre que Du- buisson de s'interroger sur cette 6volution trou-
le principe unificateur de son travail, c'es
tend retrouver la

Mourez,l'lmec fera le reste
Ainsi fonds, fonds, fonds
Grdce d l'Institut M,lrnoires de l'Edition conternporaine, qui ztient
de se crder, tout Althusser sera bient)t rendu public
I n'y a pas eu d'< affaire Althusser u Contrairement
aux querelles qui ont envenim6 les sucbar,
Macherey, Lefdvre, Gaudemar ainsi que le
Louis Althusser, parmi lesquelles Derrida, Balicessions
de Barthes, Lacan ou Foucault, biographe du philosophe, Yann Moulier-Boutang.
I'heritage intellectuel du caiman de Normale La masse des documents est telle, explique le
sup n'a pas fait I'objet d'un conflit entre la famille
et les disciples. Pouvait-on imaginer pour-
conserver. Faut-il la d6poser i I'Ecole Normale su-
jeune homme, qu'il est impossible pour lui de la
tant une succession plus d6licate ? I1 y avait ce
drame, d'abord : I'assassinat par le philosophe de
sa femme au cours d'un accds de d6mence, Il y
avait les 61dves, ensuite : phiiosophes) analystes,
historiens, linguistes ou compagnons de route qui
pouvaient estimer, d juste titre, qu'ils disposaient
d'un droit de regard, sinon juridique au moins intellectuel
et moral, sur le contenu de I'appartement
de la rue Lucien-kuwen ou Althusser avait
entrepos6 brouillons, lettres, photos, bandes magn6tiques
et) surtout) le manuscrit de sa bouleversante
autobiographie ,'. L'avenir dure longtemps 'r
pour laquelle les 6diteurs les plus en vue 6taient
prOts d offrir des ponts d'or.
Au cours des dernidres ann6es de sa vie, le philosophe
avait tri6, c1ass6 et rang6 tous ses docu-
d
-9
ments selon un ordre logique, travail auquel
E
avaient particip6 ses amis et confidents - le pdre
Stanislas Breton et Michdle Loi, sa traductrice de Deux historiens, Olivier Corpet
chinois. L'ensemble des documents avaient 6t6 (photo) et Poscol Fouch6, onteu
fi1m6s et photographi6s par Pierre-Andr6 Boutang I'id6e de l'lmec: l2 kilomitres
pour l'6mission

T-h!- ----^4:: -^_$lir !_qmera
Deputatilor a.reepinr
-l-
,,$-,
,{
\
.i ,(
it
':
*l
t\
)a-.
.
J
MA.EVREIASCAmT
imperritiv de lnalt[ salubritt
echidistanla qi toleranla manifegta0e de
Eliade ln problema eweiascl_ ln genere
9i fa[t de antisemitigm ln special. DupA
convertirea sa (1936-1937), Eliade
glndegte gi rcrie altfel ln aceeagi
chestiune. Se aliniaztr, altfel zicfnd,
flirec$ei doctrinare a legionarirmului.
In ln 1988 lguu Eliade ultads roprolB roDroSa oamontlor oamenilor
politici. lipra _ de intdres fa[A de
permanbn[a
autohtonilor. Pericolul etnic principal ll
cbnstituie oonstituie eweii. eweii, machiarii. maghiarii, elavii glavii (nu gi ei
..din partea germanilor).'De lermanilor).'De la rdzb6i rdzboi
lncoaeo, evreii au cotropit eatele
Maramuregului qi ale Bucovinei, qi au
obtinut maJoritate absoluttr ln toate
oragele Basarabiei...Iar dacl epui cA pe
Bucegi nu thai auzi romtneqte, c[ ln
' Maramureq; Bucovina Ei.Baearabia oe
i.vorbette idiq, c[ pier ratale romAnegti,
ltl iI ge * rdrimbl Ia'iil# fap i"d;;il#:;iG;6ii
oragelor - ei (oamenii
.politict politici n.m.) te [e rocotesc roioteri ln lq rlujba
sceAttl'mircard aiaa ilreotatr? 35 vA nem$lor sau te arigurl c[ au flant legi
v6deA.C6uiii; til triirih inliui'ikii cd !6 r".dc
proteclia muncii nationale". $i
voi.lird, tlacl qi dtl dr6ptatb L avul Ce ( adaugtr: adaugl: '$tiu '$[iu fioarte bine c[ i! eweii evreii v6r
descopered, legiohariamul? Deeeopcree, Spa 4 nurt antiremit iar democ,tas! cI
driptr'efte dripl tl ll pirtem putem noi,tnielege, tnidlege, iqa atd de da -unt huligan qi faecirt... Ar fr abrurd d
unde.rtlm, un parazit hiluntrul fiin[ei te aqtepli ca evreii sI se regem'ireze.de a
romAnului. romanulul. Va Ya fi tl lo'ind to'ind lovind lecionarismul legionarismul ldgionaliimul ri pi qi | fi o minoritate eu anumite drepturi gi cu
ln ticllogul ticllosul aceli acela din gfalr..Qar afartr. Dar atb aea
foarte multe obligalii - dripl c6 au
ceve e un regt Cuzist ln doctrina Ba, I custat din mierea pu6rii si au cucerit
remaitabill, tn schimb,- e- faptul d $ie I ittt"r poeturi de oomandl.'Eweii luptA
e[ deacopero deacopere
pe ticrlosul ticllosul dinIunFu dinrunFu qi Si cr cI I din An ruJputeri rlsputeri s[-ti s[-ci menfnr mentinl deocamdirtd
deocamditd
lupF tmpotrivl-i... Antigemits au gtiut I poziliili, tn aqt6ptarei unor viitoare
g[ devinl qi celelalte.partide. Am vroi fn t ifeniive - si, tn c6ea ce mA priveste. 6u
echimb sI vedem un partid care rlqi
I le lnloleg lirpta lupta qi gi le admir vitalitatea,
pugf prollema doar ci sF gi;o pu.irl,;{..1 len"iii"i"J geniuiui; tMiic"" Eti"a",
tnfiinllrli unui cotp do 10.000 ile J Pllotll orbl, Vremer, nr. 606 din 19
oameni cu linutl mogall exemplail'- sept-embrie, 1936). Lucrurile se vor
(Conetantin Noica, intre prraittut dtr" ';;ilpii;t in ;;nl riitJi, aire.l
rferi El prrrzltul dlniuntru, Vremer, hr..' angajat ln propaganda electorall "i"a, a
523 ' din 30 ianuarie 1938). miecdrii lesidnare pentru alegerile din
$-ar rpune cI hb elllm tn fab unul ; decembrie 193?. Eliads adoottr deschig
textcare,ieeunosdndcldntilsmitirmul , programul Legiunii. ln corirecinltr, tqi
legionai, exiatent; e'o mbttenira din aguml g[ doctrina antiremitl a
patrimoniul suzist din care-!-a nlscut,'. miqclrii. In amintitul rlu rAipuns la
fncearcl o spiritualizare doctririarl a. ancheta ziarului Bune vcetlrc'De ce cred
noii miiclii politice,, bluttndu-i tn biruinfd migclrii legionare", Eliade
diferenla opecificl.'9i acearta n-ar eta ldeclara interofativ 'Poate neamul
atlt frr antiaemitigm cft ln deteatarea I'romlneac s[-qi sflrgeascl via[a ln cea
rlului interior din spatiul efectit f mai triatl deacompunere pe care dr
romAnenc. O astfel de inleriietars nu e' l cunoagte-o iatoria, surpat de mizerie gi
hazardatl. Se cuvine ad^Eugat d exiatl.- lrifilie, cotropit de ewei qi aflrtecat de
printre altele. si rim text allui Noica 6i{ 'f atreini, demoralizat, tr6dat; vlndut
bctombrie 19i{i. le oricihe o conferint5 : I trentru cfteva sute de milioane de lei?"
ln care precizeazA: Nu e de aJunr ii | (Mircea Eliade, Dc cc cred in blrulnfe
epui .Jos jidanii ri instrlinLtii' ci I nlgcirll leglonere, Bunr Vectire, nr.24
trebuie g[ devii tu tniu$ un ing tn stare I din 17 decembrie 1937)
$ !n{ruq!f pg rtrlini 9i lnatrtrinali. r ,TOrUnCa VremiiD
Ifjii#STffiT,i?i':iili'"'lsf '.
st aniii
Toma Vlldeacu, redactor Al a-
gazete, seria fn numele el: "V
antisemili cu fanatism, ptnl la e'
plnl la scafdal dacl va trebui.
aceea, ziarul nostru, ln pragul un,
fnceput, afirml antigemitigmul
serviciul ideii nationale, pe c
gervim." (Poruncr Vremll, [X, nr.
din 8 mai 1940). A fort, ac
atitudi.ne, o conetantl ideolor,
gazetei. SI reproduc apoi
declara(ii de principii ale gazetei t
din 1940, adic6 la opt ani
lntemeierea ei. (Va aptrrea pf
194D.'Antisemitiemul lnaeam I
numai o doctrintr ci gi o atitudi
lupttr tnpotiva iudaiemului... Va '
zi clnd toate lamentaliile groteq
lumii izraelite nu \ior mai impr.
pe nimeni gi nu vor. mai putea fn
hotlrlrea salutarl a omenirii d.
deeface de blegf,emul convie[ui r
jidanii" (Poruncr Yrcml! DL rir. 16,
8 mai 1940). $i o alta din acelo
19,10 ciug dezvAluie credoul doctrir
gazetni: Srnctul arhimedic al ac
noastre a fort gi ftrmtne proh
antieemitl. De la aceagtl porur
deetinului nostru nu ne vom '
niciodatl. hoblema evreiaecl dr,
tntreaga viatA a RomAniei moden,
la ineeputurile ei pfnl ln ceaa
acuma. Infiltralia judaicl e
profundl declt a-ar putea cre,
aparenltr. De aceea creden
dezbaterea cheetiunii meritl nu l
efortul echipei de,lucru de aci (
Poruncr Vremll n.m.) dar qi 8mplifi
ei pfnl la dimensiunile unei r
colaborlri de opinie publicC" - ti
fK, 'MA nr. 1?67din 6 octombrie 1940).
mlrginesc sA amintesc null,
puseul antieemit al lui I. Al. Brd,
Voinegti, devenit publie, din 193?,
articolele HuUgrnlsm? aptrrul
Unlversul. Le va aduna, ln vl
adlugfndu-le, repirde, altele do'
1940 (Strlgite de ehrmi in cf'
evrchsci, Germanoloble). A cit;
acegte volume e inutil, autorul sor
cA neamul eweigsc conetituie un
pericol nu numai pentru RomAni.
pentru lntreaga lume. De aceea .
hitlerismul care a declangat acqi '
utill, de deparazitare a omenil
iudei. FireEte c[ adeptii xenofobi
ealutat eu entuziasm (de pild'
Crainic) aparifa, neagteptattr, a a<
nou aliat fntru antisemitism. La f,
tntlmplat cu poetul, criticul qi gazr
Nicolae Davideecu, care, la sflr
anilor treizeci, fgi dervtrluia, ln al
lungi qi fulminante, ogtili t
fmpotriva iudaiemului ptrtruna,' c
ln tonuri apocaliptice, fn literar
modernizlnd-o prin alterarea
cificitltii ei originare. Slnt, acr
douA, cazuri limitl, eare se altrtr
brusc, extremei drepte antigemit.
cuziste (ca Brtrtescu-Voineqti
tih-ereascl. Si aturlci Codreinu li Poruncr Vremll era- afiarent, o legionarismului (ca N. Davidescu). I
dcrparte de cuzieti ri lntemcia2g., gazetl independent[. In fond era, nificalia lor este numai simptomr
Legiunea sa" (Congtintin Noics . do.ct1ilar, obedientl cuzientplui, prin adAuglndu-se, ca o octavl tr plus,
Llmpczlrl pentru o Rominlc leglonrrii trivialitatea. sloganu_rilor antisemit-e, atmogfere extremiete de dre
Bunr vcetlic, nr. 29'din'11 ocfombriir r glzduite, zilnic,. pln6 la -satietate,.ln saturatl de voci gi atitudini. Au
19,10). tO). ,r.,
:
i ;-- --- ----:-:.. . . paginile ziar.ulul ziarului con_dqe. condue {" {e ,t_J!g ilie foarto mul$ intelectuali care nu li s
i- po."ttiti,, aai itnainro, 6. Rliiuloscu (medic de proferie).,In 193? alltura, disociindu-se tacit sau publ
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@ruANUL
-supttrENT cutruRAL
,-\.
Intre dosarul Sebasti atr-
Si dosarul Eliad.e
' Nu ne-am fi ocupat de Dosarul
Mircea Eliade publicat in revista
Toladot, Buletinul Institutului Dr. J.
Niemerower, l, 1972, dactr acest
"studiu" nu ar fi fost preluat, de-a
lungul anilor, de o seami-de reviste,
ziare, publicalii care interpreteaztr
int-un sil prca original informadile nu
o datit puse ln pagrnn aberant. Dosarul
Mircea Eliade publicat de Toladot
rrmerestc doue hciuri:
l. Si demonsbeze ci marcle o.m de
gtiinli, Gershon Sholem cste complice
la tridarea cauzei eweiesti
2. St'demaste *biografia unui
nazist ascuns sub masca unui om de
gtiinli, profesor stabilit la Chicago.
Trndirile profesorului Sholem ar fi puse
in evide4n de participftile la elogiile lui
Eliade, fascist, antisemit'cu vechi state
de serviciu ('Prezenla profesorului de la
Universitatea noastr{ eb'raici ftr corpul
celor ce-i aduc elogii lui Eliade este
penibil{, ca si folosim un cuviint mai
bhnd')
Argumente
Primul document pe care se sprijini
demascarea lui Mircea Eliade este 'un
studiu recent al profesorului Miron
C-onstantinescu, prcsedintele Academiei
de stiinte^sociale pi politice din
Rom6nia". In acest studiu, desc6perit in
alianti cu clasa muncitoare.
(intr-adevir, fnc{ de la formarea sa
Partidul Comunist "a luat pozitie..."
spune M. C., hgiruind acliunile pe care
P.C.R., U.T.C. le-au desfflsurat atunci,
'tn anii gei').
Al doilea argument anti-Eliade esrc
un text din Sub trei dictaturi si este
semnat de Pltra$canu. Cititorul anului
l97l al revistei Toladot gtia probabil cd
Lucretiu Pitrdscanu fusese o victimi a
lui Dej. n compitimea in calitatea sa de
victimi" Se simtea al[turi de el fiindcfl
gtia ci fusese sacrificat in lupta penru
putere. El era un intelectual $i
intelectualii erau indezirabili pentru
niqte barbari. Adevirul este cil nimeni
nu-i mai citeste cirtile: ele sunt
schematice, Scrise in graba celui ce
dorea un suport ideologic operatiunii de
preluare a puterii. Pentru liderul
comunis, Eliade eSte (citeazA Toladot)
"un recunoscut gef de gco?lA gardistd'.
Revista nu precizeaz[ decat ci
Pitri$canu e "un fost ministru de
justilie". Doar atit: un fost minisru de
justi$e.
inre argumentele care vor s{ scoatil
in evidenti mirsivia de care se face
vinovat profesorul Scholem prin
colaborarea sa la volumul omagial al
Universitilii din Chicago (Myths nd
Syrnbo/s - Studies in Honor of Mircea
Av : ^ -l- ^: ^r:.---: I-
dar nu vinovatii- Am ardtat atunci cind
am scris despre "accidentul" lui
Sebastian c4 in 1945, interesul general
(al fofelor ocupante, al comuni$tilor
romini care se pregiteau si preia
puterea) era disparilia lui. Fuseselev al
lui Nae lonescu, l-a elogiat pe acesta cu
o prea aplecatiubire. S-a despn4it de
el, dar, vofta intsrn4iondi$ilor, nu gi-a
ficut autocritica. Spre deosebire de
proletarii victorio$i, el pista legdturile
cu inalta societate care rebrria nimiciti-
Dacl Ion Cdlugiru (de pildl) isi
exprima ennrziasmul si adeziuna de circ
ori era nevoie, Mihail Sebastian trigea
cu ocltiul la americani, ba inci le
dramatiza cnrfle! $i nu cultura sovietici
il inrcres4 ci Balzac!
Prea popular ca si poatl fi tras la
rispundere, prea iri'rportant ca sd fie
marginalizat, Mihail Sebastian, om al
zilei, tebuia scos din scentr.
A fost autoduba domnului
Ztrpodeanu, cea care a provocat
maximi rapiditate. E ln preajma lui in jurul unei axe care seamin{ teribil cu
Camil Perescu. martor al "acuzlrii" in ciolanul boiemlw" (1. Ludo).
procesul intentat burghezo-mogierimii Tuoror acuzaliilor Mihail Sebastian
care condamni intslectudii la o viati de le va rtrspunde inft-un pamflet celebru
mizerie. Despr el B. Elvin va scrie o deqpre care Toladotrw amintegte nimic,
micromonografie repedg amendati de a$a cum nu aminte$rc despre multe alte
un critic aflat mereu in stare de veghe. acuzatii $i conraacuzalii ce se cereau
Prea multe aplauze, scrie recenzentul: evocate cu acest prilej. Toladot
"Din comentariul entuziast al lui B. procedeazi exact aga cum procedeaz{ in
Elviri s-ar putea crede ci dezvoltarea Iumalul siu Eliade: izr,lfazf cele doui
creatiei lui Sebastian a fost netedi, pe o serii de evenimente - ale
linie ideologic deplin consecventi. Nu filosemitismului si ale antisemitismului
se amintesc urrele opiriii indoielnice ale - manevriind abuziv in margineir lor.
scriitorului, formulate in bogata sa Atunci cend se scrie deqprc participarea
publicistici $i strivezii mai ales in lui Sebastian b Crlfutul, se acceptd ci
tesetura romanelorpale. Cu cinstea $i Nae Ionescu a devenit "mai t6niu'unul
buna intentie de nettrgiduit, Mihail din doctrinarii G{rzii de fier si'h fost
Sebastian s-a simtit inr-un fel solidar cu urmat de elevul siu Mircea Eliade".
ace€a parte a generaliei lui care profesa C0nd se scrie despre Mircea Eliade, Nae
experienfa gratuitd, aventura ca ie$ire Ionescu, este dintru inceput, capul
din banalitate, teribilismul asfixiant. riutitilor, infamul de la care vin toate
Accente ale acestor convingeri se relele. Limbajul articolului drn Toladot
gisesc ai in teatrului Sebastian... este limbajul presei romdne$ti,
Satisfaclia unei lecturi plicute este sovietice, proletcultiste, ceea ce ml face
str bdnuiesci sursele nu sunt foartc
departe de oamenii serviciilor care $tiu
una $i buni: "Unul din cei mai devotati
ciraci ai /ui Nae lonescu este Mircea
E|iade", zice demascatorul. De$i nu-i
exclus ci atacul str plece chiar din
cercul lui Ceauqescu. Speriat de
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
succesul lui Etade in Rominia" Nicolae
intdiul a sugerat articolul. Ajungea pesre
hotare un mare romin-

I
tvtdydzttt ,salrJlL . tdludttc.ltl t. ivtltLcd !lrduE,, 5c di ra il dLLrd !o urarui r uv
-
Eliade este asezat "in fruntea listei Scholem semneazi un fascist ca Horia
stegarilor ideologici ai acestei miscfi"
(n. n.: legionare). Pentru cititorul strdin,
Miron Constantinescu rimine pur qi
convingitor in calitatea lui de
presedinte al unei Academii. Este, nu-i
VintilA, "cunoscut pentru scandalul
provocat atunci cind i s-a acordat
premiul Goncourt in Franta in anul 1960
$i care i-a fost retras, dupi ce i s-a
dezviluit in presa francezi trecutul siu
Dezviluirile unui jurnal intim
Toladot publici decupaje din
jumalul lui Mihail Sebastian firi vreo
confruntare cu alte jumale sau cu presa
anilor respectivi. ii acorde credit toral
a54 o autoritate! Daci insusi Supremul de membru al Girzii de fier si
lui tvlihail Sebastian: nici o hinuiali ctr
Academician il agazi pe Eliade in
fruntea lisrelor gardiste. atunci fdri
indoiali ci acesta este adevirul! De
unde si Stie cititorul striin care va citi
cu egali uimire traducerea Dosarului
Eliade (cici acest dosar va fi preluat de
numeroase publicalii), de unde si gtie
activitatea sa publicisticd antisemiti".
Mai e nevoie sd repetim cd dezviluirea
trecutului $i, mai ales, rescrierea lui era
opera regimului de la Bucure$ti? Cine a
regizat operaliuneanti-Goncourt?
"Si filosoful Cioran, astizi cunoscut
in Frar44 carc-l omagiazi de asemenea
autorul Femeilor iu putea imagina p
marginea unei situalii. Nici un
comentator al teitului din Toladot nu
observe ci in timp ce Sebastian
consemneazi deraierile lui Eliade, cei
doi se intilnesc, discuti, fac schimb de
amabilit{i. in"Orizont" w.52 din 30
dinsul cd Tovariigul Miron e unul dinrre pe Mircea Eliade in volumul amintit a
dec. 1988 Mircea Handoca public{
propagandiqtii Intemalionalei a III -a? participat la aga-zisa rebeliune legionar[
dedicatiile pe care Sebastian le scrie in
Si cd, asezat la Bucuresti in fruntea
aparatului ideologic, a awt o contribulie
importantE la distrugerea valorilor
spirituale rominegti? Un dosar Miron
Constantinescu ar fi pentru cititorul
la Bucuregti gi fusese numit de $eful
Gdrzii de fier Horia Sima ca ataqat
cultural al RomAniei la Paris. Dupd
cdderea lui Horia Sima, Emil Cioran a
aderat la noul regim al lui Antonescu. E
1935 pe volumul Cum am devenit
hulign ("Lui Mircea, care nu mi-a dat
dreptul sd disperez ln suportareatator
mizerii aici povestite gi care nu vor
supraviefui, dacil vor supravielui, decAt
revistei Toladot la fel de uimitor ca profund regretabil ci d. prof. Scholem
pentru ci $i el a spus un cuvint, cel mai
dosarul Eliade. Fiindcn intiiul apare intr-un asemene anturaj",
frumos/ Mihai" ) pi, un an mai tAniu, pe
Academician a dirijat nu o analizi Aberatie totali.
volumul OaSUI cu salcimi ("Ninei Si lui
lucidi a valorilor culturale, ci o De n-ar fr rdzboiul cu prof. Gershon
Mircea, singurii pentru car€ nu pot scrie
reprcsiune.
Articolul din 1971, din care Toladot
citeaztr, face parte din arsenalul
Scholem, am putea binui ce textul a fost
fabricat in laboratoarele securitatii
rom6nesti!
"accidentul", un instrument al
Destinului sau al Puterii sovietice? Era
intunecat de constatarea unor abateri
de la criteriile exacte de apreciere
o dedicalie dar pentru care aS putea
scrie intro zi o carte intreagt-.. Mihai').
Am aritat altndatd cI in Jumalele lui
mijloacelor de propagandi si, in
ea proprietatea domnului ZApodeanu $tiintifici, conform tezelor marxistleniniste".
naratorului, mereu in stare de ebulitie.
Eliade multe lucruri apa4in fanteziei
Magazin rtoni nici nu se urmdregte si Culisele unui accident sau a Cominterni$ilor de serviciu? $i
se camufleze acet lucru: "Acest articol, Revelafia o constituie nu textele din dacd n-a fost in mai 1945 duba un in articolul din Toladof nu se spme Scriitorul igi interpreteazi mereu
scrie Miron Constantinescu, nu Pitri$canu sau Miron Constantinescu, instrument al puterii populare, atunci ce fel de disculii a starnit cartea De evenimentele vietii si scrie despre ele
urmire5te decit si consemneze unele ci paginile inedite din jurnalul lui firi nici o indoiali ci ln urmitoarele doud mii de ani. E cazul str reamintim a$a cum ar fi trebuit ele str arate,
opinii ale unui om care; pe ldngA Mihail Sebastian. inainte de a trece'la zile, sdptimini, o alti dubd apa4indnd ci disculiile nu erau "analitice", ci decriptind sinbolul lor. inno versiune
refleclia teoretici, a participat $i la lectura jumalului, Toladot face o scurti unui alt "domn" Zipodeanu ar fi comis acuzatoare, Sd selectdm dintre textele a amintirilor, doica de la CernavodA e
acliunea practici antilegionartr condusd prezentare a lui Sebastian pe c,ue se ACCIDENTUL. Dacl n-ar fi fost "stingii", la putere dupi 1945: "Iosif tAtiroaici, in alta liganci, in
de Partidul Comunist Romdn". cuvine si o transcriem:
asasinat
29 mu 1945, atunci ar fi fost llechter, tu esti bolnav. Tu esti alta...indianci. Nu numai momentele
Politica de deschidere a anilor 1964 "Mihail Sebastian, decedat la intr-una din zilele unnetoare. N-avea substanlialmente un bolnav fiindci egti politice ale vie$i sunt r€scrise. Pe urmi
- 1971, care urmiirea recuperarea Bucuregti intr-un accident de circul4ie cum sd scape.
un antisemit" ($ntier) "Degi evreu, a ideile lui Mircea Eliade in 1928 sunt
valorilor romine$ti, trebuia frinati, in anul 1945, in virsti de 38 de ani, este N-am inteles de ce s-a exclus ipoteza dat buzna in lagdrul reacfiunii diferite de cele din 1933, sar de cele din
succesul de care se bucurau exilatii autorul unor romane, precum gi al unor crimei. $tim ci la inceputul anului 1945 rom6ne$ti" (Adevtuul/iterar) "Ardtat 1937, sau cele din l943.ln Eliade cel
@iade, Ionescu 9. a.) stopat. Rritatea valoroaseseuri de critici. Romanul lui. fo4ele de ocupalie vor si fac{ ordine. $i de o lume intreage cu degetul, el a din 1949 e diferit de cel din 1937. gi
liniei Partidului (cu P) se pistra doar De doud mii de ani, apdrut in 1934, nu aleg mijloacele. Au liste 9i Sebastian continuat sd-gi lingA interesul in linige, daci in scris Eliade se exprirni lejer,
amintind ci "factorul hot&itor care a descrie frimintirile unui intelectual este - probabil - pe toate. E chiar pe ftrri si scoata o vorbi. Las sri i se ftri grije pentru nuantil, anmci ctm se
stivilit ofensiva legionaril gi care a evreu, confruntat cu antisemitismul. listele pe care se aflii Blag4 Reheanr4 spuni...., ticilos, dejeclie a ghetoului va fi exprimat intr-o conversalie
determinat respingerea valului legionar Cartea a stimit discutii atit in cercurile Mircea Eliade. Unde-o fi dosarul evreiesc..., pe Hechter nimic nu-l atinge. amicali? Teribilismul face ravagii
( val din care fdcea parte, nu-i aga, evrcie$ti, cdt si in cele antisemite". accidentului?
El gtie prea bine ci piimintul nu se prinre tinuii deceniului al parulea. Ca
Eliade - n. n.) a fost clasa muncitoare in Pind aici, prezentarea e lacunari, E drept, Sebastian e recuperat cu invdrte in jurul demnitilii omeneEti, ci 9i pofta de a goca.
@urYnn, ARTE,IDEI a 12 iutie tgg3
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lr
qiltPl$!!llF
Nimeni nu s-a oprit asupra rclaliilor Ar mai fi un subiect care ridici unei versiuni scenice care trezise ea au ajuns mai pulin acele valori Eliade din anii 1936-1938 pdni ce
dintre Sebastian, Nina Mares si Mircea anumite semne de intrebare. Este entuziasmul legionarilor. Niciodat{ un arhaice $i arhetipale care, pentru a fi scrierile lui nu incep sI apari in
Eliade. in Memodi Mircea Eliade rece momenrul Gogu R{dulescu.
*Venind
autor nu e responsabil de sensurile pe definite terminologic, cheamd in mintea Rominiq str fie recuperat de pra-mamdin
stilul lui alunecos pe ldngi vorba despre studentul democrat Gogu care un regizor le poare da pieselor sale. cititorului cel mai lipsit de apirare Iumalul dn Toladot apare chiar in
problemele delicate ale triunghiului. Ridulescu, care a fosr sechesnat gi bitut In tot jumalul lui Sebastian vibreazit limbajul integritdlii pierdute care circuli perioada in care Ceauqescu vrea sd facd
Nici micar nu di de ir{eles ci inainte la un sediu legionar cu frdnghii ude, intens o coard{ subiectivi. Ea animd m in discursurile ideologilor naziqti qi ale ordine qi poftegte si rdmdnd Unic.
de a fi "in fei" Nina Mareg i se devota Mircea Eliade esre de oirere cd bine i gir de hipeftole, de figuri de stil care au servitoritor lor, ca Evola". O singurd Cele l3 (treisprezece) arricole
doar lui Sebastian a$a cum doar ea gtia s-a ficut. Asa se cuvine trtrd,itorilor. El, repercusiuni asupra mirturiei.
dati, zice Alfonso M. di Nola, Eiiade a aberante ale lui Eliade sunt puse in
si se devoteze. Naturi feminine, Eliade, Mircea Eliade, nu s-ar fi multumit cu
uitat s.i-$i cenzureze, in lwnl,opgiunile pagini in a$ fel incAt cititorul poate
Sebastian, ca qi Holban sau gululiu, atit: i-ar fi scos ri ochii".
Dac[ mai notim ci superlativele lui sale reale cdnd scrie: "Am inleles c{ riimlne cu impresia ci acesteau fost
sunt cucerili de doamnele care au o Un asemenea document face cit o Sebastian sunt supradimensionate de $tiinta modemi (inleleasi ca dat negativ convingerile dintotdeauna ale lui Eliade.
anumiti experirnltr. Sorana lopa mie de certificate de ilegalist. Gogu autorul articolului din Tolador, putem si - nota autorului articolului) nu ar fi fost Celelalte mii de articoie care
provoaci un adevdrat masacru al Rddulescu devenea inamovibil pe postul ne dim seama de contribulia pe care posibili fdrd doctrina iudeo-cregtinl demonsueaza ci anul 1937 este pentru
inocenlilor. Citeva doamne ale lui ca o imagine vie a rezistenlei fald de acesta o aduce la elucidarea petelor care a sustras Sacrul Cosmosului si l-a Eliade un an al delirului (am putea si
deceniului al patrulea actile, pictorile, teroarea legionard- Toli ceilalli puteau intunecate din biografia lui Mircea neutralizat $i l-a banalizat". Comenteazi aritim de ce scriitorul Si-a iesit din
artiste amatoare vor line memorabile trdi rotirea cadrelor, capriciile Eliade.
autorul articolului: "E aceasta o temi matcii, dar n-avem, aici, spafiul necesar)
leclii de pedagogie erotici. Vor fi detronirii, avdnturile-Madamei. Pagina Mai mult, Toladot crede ci Eliade tragici, aceea capacitilii corupltoare a sunt evitate sau uitate.
salvatoarele prea inleleplilor, atit de de jurnal era transcrisd la momentul "ar fi rupt legiturile" cu prietenul siu viziunii semitice asupra lumii, acee a $i Radu Ioanid incearcd, prin
expugi pierzaniei. $i cum Eliad era mai oportun, ca gi precizarea nazistului, (nu l-a ciutat in iulie 1942 cdnd a fost in fo4ei dezintegratoare a semitismului urma{e, sd susfin6, ci apartenenla lui
expus pierzaniei decit Sebastian, Nina .gardistului $i fascistului:i-ar li scos pi Bucuresti) fiindcn aflase ci Mihai care traverseaze, cu extremi u$urinti, Eliade la l*giune (chiar aqa?) "nu a fost
Mareg va opta pentru el. DupA ce, ocfiii. Chestiunea cu ocllj sco,li tine de Antonescu semnase, cu delegatului discursurile lui La Valle. Si este o temi o simpli aventuri de'tinerele, o greqeali
inilial, optase pentru Sebastian. N-ar fi moda lansatd ceva mai tdrziu de Eichman la Bucuregti, deportarea tragicd ce deschide calea cdtre orice ftun rid{cini $i consecinte". Dar Radu
exclus ca tinira doamni, sedusi gi Malaparte, apropo de Ante Pavelici... evreilor in Polonia- "Mircea Eliade, ca altd formd de marginalizare qi de Ioanid mai are o frazn pe care vreau si o
aburdonati in mai multe rinduri, si fi Nu zicem ci jurnalul e un fals diplomat, cuno$tea desigur soarta care mortificare a omului".
subliniez $i care ii face cinste:" Cu
optat pentru Eliade datorit{ impresiei realizat in laboratoarele majestilii sale se prcgitea evreilor. Ce rost avea si-l Dimpotrivi, Ilariu Dobridor, riscul de a o rep€t4 subliniem ci analiza
produse de Maytreyi. $tim c{ Nicolae intiiul. Dar rdstilmicirile mai vadi pe fostul silu prieten, sortit teoreticianul forlei "dezintegratoare a poziliei politice a lui Eliade intre cele
dactilografia simultan Femei de comentatorului, dar interpretirile mo4ii?"
semitismului" este (in volumul doui rizboaie nu poate qi nu hebuie si
Sebastian gi MayteyL Un turnir al, Autorului fin neapirat s[ ilustreze Multe prostii s-au scris despre Organizarea minciunii) de pdrere ci compromiti valoarea operei sale
prozatorilor din care orientalistul iese calitatea de criminal a lui Eliade. Iatd Eliade. dar nici una atat de mare ca Eliade apa4ine zonei "dezintegratoare", stiintifice".
invingitor.
cum o frazi normali pentru Eliade acqNt&
ca un filosemit ce este. Nu mai pu1in, Ajuti jurnalul lui Sebastian la
Agadar Nina Mareg il va pirisi pe ("Eu am crezut intodeauna
primatul
Mihai Polihroniade, intr-o polemici elucidereaspectelor ale vielii
Sebastian penru Eliade. Autorul Nunpi spiritului") este deturnate intii de Pdncipiul bulgirclui de zipadi relativ cunoscuti. in care il lui Mircea Eliade? F{rd indoiali ci el
in cer o va lua'de sotie impotriva autorul din Toladot gi pe urm{ chiar de Criminalii sunt printre noi , compdtimegte pe Eliade pentru nu reprezintd decdt o parte a unui
vointei familiei ( gi ce d{ mai multi Sebastian:'Mircea Eliade $i-a motivat propozilia care a mobilizat nume solidarizarea cu Slineanu si Gaster. document care hebuie, el insusi, citit cu
trtrinicie unui cuplu dec6t "conspiralia" astfel, fald de Sebastian aderenta (s. n.) importante ale lumii postbelice $i care a Ag inclina si crcd cd Polihroniade 9i prude4L
impotivafaniliei?)qiflvadedicamai la Garda de fier: la care sociali, importante inteligente ale decdt Alfonso M. di Nola, sprijinit pe Un om de dreapta
Jumalului Mihail Sebastian uebuie Sebastianoteazi ci nu e farsor, nici veacului, a dat sens existenlei qi unor mirtwiile unui jumal sentimental. De dreapta nu inseamnde extremd
citit pornind de la aceste premise. Et dement, ci pur gi simplu naiy''. FirA scenarigti mediocri, vechi luptitori
dreaptL Intelectual de dreapu, Eliade
este scris de un (fost) iubit care lndoiald" Eliad este pur gi simplu naiv. cominterni$ti care i5i descopereau, Mai temeinic este lv[bcea Eliade e il este solidar cu alli intelectuali ai dreptei,
compitime$te o iubiti nedemni.A fost Nu e nici demen! nici criminal, gi nici
tridat la toate capitolele, vrea sd ne 'asasiri. astfel, o profesiune onorabili. Pomind fascismo de Radu Ioanid, sociolog fie ei rom6ni, evrei, francezi sau italieni.
Nu e inregimentat. Are exaltiri de la o necesari operaliune de emigrat din Romdnia, autpr al unei tez€ in stilul ei tradifional, stdnga a incercat
spuni ingelatul.
adolescentine, pe care jurnalul le identificare a vinovatilor, lozinca a de doctorat la Cluj pe tema Ideologiei si c6gtige "demascdnd" intelectualii
Pe de alti parte, so(ul vrea si exploateazi din plin. Nici una dintre animat, in cazul lui Eliade, un qir de fasciste din Rom6nia. Publicat in La dreptei ca apa4inend extemei drcpte .
. realizeze alesei sale un zid frazele care nebuie citate in favoarea lui superlative gi de generaliziri riscate. Ca Critica Sociologica, 84, Invemo, 1987- Succesele pe care le oblin in Occident
'r''
a'
Er:-r- --- ^-a^ l-^'.-^.x i:- '--r Q: -rr-r oi in nrzrrl lrri F-mindscu- Hasdeu-
-
1988 sennaio-marzo 1988. articolului Cioran, Eliade, C. V. Gheorghiu, VlndH
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

-
J
tncxuugtrau,,l. l rus !4 dlrgurE
gllout rru vDrw u!!uPs!q
securitatea cuplului, firi a renunla la desrule, unele chiar in miezul textelor Ltv. -.rt nOIlA, poilte $r bugcit lolrcs! u u euu.!
dialogul cu prietenul de odinioar.i. acuzatoare. Faptul ci nu abandoneaztrNumele au fost insu$ite de publicaliile consecinla unor stagii in biblioteci. legate de momentul apariliei Cortinei
Ar fi simplificator str scriem ci
Eliade deraiazi spre extrema dreapti
Revista Fundati ilor cdnd scriitorii
legionari se retrag, in semn de protest,
exEemei drepte - care se afirmi azi cu o
vitezi din ce in ce mare. Cine are
Radu loanid incep cu o repede ochire
asupn Rominiei interbelice. Studiului
de Fier. De anii 1948 - 1950, cdnd
Occidentul infelege pericolul
din cauza mariajului siu. Lucrurile sunt nu il duce pe autorul articolului ciltre interes si stimuleze extrema dreapti e primul care acordi aten[ie (e drept cominternist $i incearci o regrupare a
mult mai incilcite si trebuie analizate ideea ci Eliade nu se retrage fiindci nu prin anexarca uior nume, personalitAti sumari) subordonirii partidului opoziliei.
prin prisma unui stil compeniatoriu al se considerl scriitor legionar gi nu s-a cn$?
comunist romiin fap de p. c. u. s. 9i fa{d Cominternul a lansat lozinca
opliunilor. Cit timp Polihroniade il solidarizat niciodati cu' actele politice Fiecare publicalie carc preia textul de comintern. "Au fost (ins[) cu resuecdei fasciste, pe care o reitercazi
bruftuluie$tg Eliade isi vede de ale sale.
E un fost prieten, alunecarea sa il
intrist€azi si incearci s[-si l[mureascd
pozilia: el se desparrc de ei, el, Mircea
ale legionarilor!
Cite dintrc afirmaliile filogardiste
contabilizate de Mihail Sebastian pleaci
din ?oladot adaugi 9i cosmetizeazd" La
Raregna Mensile di Is',ar,l, vol. XLII,
nr. l-2, Terza serie, reia frazele cele mai
violente drn Tolafut (f{ri intoducerca
siguranfi momente precum cele din
1933 si in 1934. in care activitatea
Comitetului Nalional Antifascist,
condus de intelectuali de importanti
la intervale egale, cu succes. A stirui in
confuzia :'de drcapta" cu "de extreml
&eaptd" inseamni a facejocurile unei
propagande malefice.
Eliade, e intercsat doar de spirit. CAnd dinr-o convingere intimn si c0te apa4in cu Miron Constantinescu, Lucreliu onestitate politicn $i morali ca Iorgu
Polihroniade, Tell ti altii (de care s-a teribilului sot domic a-gi pisna regimul Pitri$canu si Vintili Horia) subliniind Iordan, Tudor Bugnariu, Scarlat Gornel Ungureanu
desp{dit in jurul lui 1935) sunt aruncali de victorios? Cite lin de derapuea
*riutatea" $i "satidactiile" lui Eliade in Callimachi, a beneficiat de succesele
ln lagire gi mai apoi uci$i, cum si-i clrturarului animat de febra nalionalisttr f4a torturii. Msmentul Gogu Ridulescu unui impact important asupra opiniei
lflrcFr
trtrdeze? O coardt naivi si sentimentali $i cite de ranchiuna prietenului Ninei ("unul dinre tinerii antifascisti romtni") publice romiine$ti". Urmeazi un lung
vibreazi ln atitudinile lirice ale lui Mareg?
e decupat cu satisfactie din context citat din Lucretiu Ptrtril$canu in care
Eliade. Comentariile din Toladot, Un episod important este acela al
*Cand -
I
zice revista - Codreanu cade liderul comunist e citat ca autoritate filr{
binuim noi, selecteazil doar paginile
defavorabile lui Eliade, supralicitind
ideea ci Eliade a optat pentru extr€ma
dreaptd. "Cind sunt in doi, se inleleg
destul de bine, in public insl pozilia
pro-nazistr a lui M.E. devine extrem de
Ifigeniei. La 12 februarie 1941, Mihail
Sebastian consemneazi premiera
Ifigeniei la National. Nu se duce sil o
vadd- "As fi awt impresia ci asist la o
sedint{ de cuib". in schimb, ii
telefoneazl Nina Mare$, care ii spune ctr
victim[ a unei rifuieli inne derbedeii
cetelor sale, Mircea Eliade gi som sa
swt dezolali ti se considerl in luptn".
La izbucnirea rnzboiului cu Polonia "a
devenit mai filogerman ca niciodatd,
mai antisemit ca inainte". E citat
frsurfln problemele drcptei, in deceniul
al pauulea.
Trebuie si observim ci Radu Ioanid
nu schimbi termenii unei teze de
doctorat rom6ne$ti concepute in anii
opneci. Comitetul Nalional Antifascist
categoricil", scrie revista- Despre pozilia a fost un mare succes. Nina Mares, paragraful h care se bdnuieqte ci Eliade era citat pretutindeni fiindci acolo igi
'?t public" ar fi rebuit si aminteasci gi adicd Nina Eliade. Ca orice solie ar fi cunoscut inlelegerile dintre Mihai fdcea aparilia Nicolae Ceau$escu. Nu
alli memoriali$ti. Deceniul e plin de iubitoare, Nina e ingrijorati de soarta Antonescu 9i delegatului Eichman, mi indoies ci in formula clujeani a
vedete care "l$i amintesc't. Ia 2 matie piesei. ii e teami cA spectacolul ar putea
1937 "are loc o nouil discutie intre cei fi interzis.
privitoare la deportnril evreilor. Omul tezei e citat gi omagiat in consecinli"
binuielile mele". care aprobi tortura lui Gogu Rtrdulescu, "Pozitia lui Mircea Eliade in
,,
doi". Din toatil disculia, Sebastian a noteazi Sebastian, dar se va duce care se considerin lupti la moartea lui confruntdrile cu fascismul in genual 9i YOGd
relinut declaratia lui Eliade: "Iubeste (toturi!) sii vadi spectacolul. "Mare Zelea-Codreanu care-si tradeaze in particular cu cel rominesc a fost -
Nemurire qi:$bertate
gard4 sper[ in ea $i agteaptd victoria. cedere, una din cele mai mari ale prietenul $tiind-be el va fi.exterminat, scrie Radu loanid -' aceea a
Pretinde cii voievozii romini, Ion Vodd Nationalului!" $i omul de teatru care e care a dgvenit "mai'antisemit decdt angajamentului total". Angajamentului
cel Cumplit, Mihai Viteazul, $tefan cel Mihail Sebastian sintetizeazi imprcsiile inainte" (cind "inainte"?) nu poate h total?
Mare, Bilcescu, Eminescu, Hajdeu au asfel: "Pirea mult mai interesanttr deci! decAt un monstru. Opera sa nu ar fi "in iurut numelui lui Mircea Eliade in traducerea lui Walter Fotescu. a
fost la timpul lor, gardigti".'Oricit de imi aduc aminte cd mi se pdruse la decAt expresia sinistrei optiuni: "inr-un s-a creat o adeviratd conspira[ie a apArut la Editura Humanitas volumul lui
dus de ape ar fi fost Eliade, nu credem lecturi. Spectacolul, in schimb cuvint, proiectul istorico-rcligios al.lui tdcerii..." scrie Radu loanid. Cine a Mircea Eliade din 1954, Yoga.
cl ar fi fost capabil si lanseze o grosolan, ftrrd stil, fird noblete. Eliade ...este o mistictr ce uansforml qeat aceasttr anspiralie a ficerii $i cu Nemwin si libenatc (3E3 pag., 600 lei).
asernenea frazi, demni de serviciile de krgrozitor se joaci tearu in RomAnia - istoria rcligiilor inr-un lnselior vehicul ce scop? Toate eseurile, studiile, ln sutnar: Docrinele yoga, Tehnicile
propagandd ale lui Ceau$escu. A$ retine si niciodatl nu simti lucrul acesta mai de salvare...", El ar propune "o viziune sintezele tiplrite in Romdnia se luau la autonomiei, Yoga gi brahmanismul,
$i o trimitere de subsol, in cazul crispant decit dupd o lung{.pauzA". a omului total 9i integral prin negarea inneccre sd dema$te ti se condamne. As Triumful yogii, Tehnici yoga in budism,
Eminercu. Acesta este "ginul poet al Prin urmare, nu pies4 ci spctacolul semnificaliilor istoriei prezente gi a zice ci existtr o abundenti de atitudinL Yoga 9i tantrismul, Yoga gi alchimia,
Romdniei, cunoscut penfit sovinismul e in cauzii. Avram Iancu de Lucian lumii. Istoria pr€zentil este vtrzuti ca care dc care mai./uste. Nimeni n-a fost Yoga gi India abodgenl"
sdu". Atdt despre Eninescu!(?) Blaga a fost pus sub interdictie datoriti faliment gi ctrderc, tocmai pentru ci in indignat de atitudinile infame ale lui
'm'
-
12 iulie lgg3 a LITEKE, ARTE,IDEIfl
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

REVUES
VTENT DE PARAITRE
LA REVUE DES REVUES
N"14, distribution Distique, 120pp.,
100F.
v
Le chaufuon d'Eliade
Les rapports de I'historien Lucien
Febvr et dela Revue de synthise fond6e
par Henri Ben en 1900, ceux des a'u
Pu/ilAafioa lp tnit;zilJl lt;z,trnc,l,tn, irr;fufL en flrnnryia.l 4p l'6e*nln u4orrt en /9861
Cahiers du Sud de Jean Ballard et du /unnreu/rt
Grand Jeu dc Daumal
"rrJ-"Jrd fu/r,n'Le, lipr4d aue la /F,4;lA.tk ctQa,zd. dt l*r uottnni,l4p.
et de Gilbert- out m'excitait: la chaleur. Le
Lecomte. et un dossier sur les revues vent. Le soleil, les jardins, les
culturellescandinaves : tel est I'essentiel
du sommaire de cette livraison sans cesse,fouettait ma chair,
femrncs. k disir me torturait
de I'Association Ent'revues. r6alis6efaisait saigner mon cerveau, ddchirait
avec I'aide de I'institut Mdmoires de mon ceur (...) J'€tais gagnd par une
l'6dition contemporaine. rage folle: si je rencontrais un champ
labour6, je me mettais d pleurer: je
LEMIDIILLUSTRE
hurlais devant une riviire: je crissais
63 rue Consolat, 13001 Marseille. des dents en caressant une oierre: la
N'9 & 10, automne 1992, 72pp., rcrre. dont sortait une chaudbude, me
100F.
poussait d I'embrasser, d la mdcher, d
Soustitrd , \n ensemble
de textes qui r6unit autour du nue., Ces €mois d'adolescent titill6 par
'craser ses m.ottes contre ma poitrine
prix Nobel espagnol Camilo Jos6 I'aniv6e du printempsont ceux de
Cela (sur une romeria, f6te votive) et l'historien des relieions et romancier
de Jean Paulhan (sur les ) plusieurs auteurs I 986, dont trois 6crits bouillants dejeunesse,
in6dits en frangais, paraissent si-
franEais (Patrick Boman, Mich6a Jacobi,
G6rard Gu6gan, Piene Marcelle, multan6ment. Publications non concert6es,
mais qui s'imbriquent les unes
Antoine Martin et Jean-Piene Ostende).
En appendice de cette livraison
6l6giaque, un 6loge de la canne de dont est extraite la citation ci-dessus, le
dans les aulres'. Gaudeamus, romarl
Provence. sorte de . de i 928 h l93l d'Eliade d Calcutta (oi
Journal des Indes, qui relate le s6jour
il a r6dig6 Gaudeamus), et, enfin,
CAHIERS DE L'HERNE
Contributions h Ia philosophie de la
N"62, 350pp., 3fi)F.
Renaissance, suivi de ltindraire italien,
recuerl de morceaux choisis ant6-
< In Franc-maqonnerie : documents
fondateurs., Sous ce titre, Fr6d6rick rieurs au sdjour en Inde.
Tristan, maitre d'cuvre de ce num6ro,
a rassembld tous les documentsContributions.
sa maitrise de philoso-
En 1928, lorsque Eliade pr6senteifiii
:.i
fondamentaux sur les origines op6ratives
de la fianc-magonnerie (manuscarest,
il a 21 ans et il est d6j) c6lbbre.
phie. ) ses pairs de I'universit6 de Bucrits
originaux et in6dits assortis de La presse roumaine regorge des ar-
nouvelles et contes dujeune pro-
eilti
commentaires). Espace g6ographiqueticles.
et historique de cette 6tude: la dige, qui publie depuis I'dge de 13 ans. s iii
Iiii
Grande-Bretagne m6di6vale et renaissante
des bdtisseurs. pour qui contient en germe les id6es-forces dont
P6remptoire, 6rudite. la thbse d'Eliade*l
l'outil 6tait ole moyen immidiat pour ne se d6partira plus I'historien:

tranfuftner la mati?re, et dans le
mCme temps, pour se transformer soimAme,
et d'abord physiquement>.
PASSERELLES
s' accentua lor sque, au-de s sus de la nnture,fut
dlevd le concept de l'homm en Il y a du vrai dans cette accroche que Que I'on fasse cuvre d'historien en une conceptiondu sacrifice mettant ex-
sentiments en matidre de litt6rature. phismes in4ui6tants qui conduiraient d
N"5, distribution Distique, 160pp.,
qOF.
tant que mesure des choses.> ne renieraitpas la collection Harlequin. 6ludant scieminent des oans entiers de clusivement en ividence la valorisation
religieuse de Ia torture et de la
N6e d I'initiative de la ville lonaine de Cette nostalgie des forces obscures Cu sileJoumal, fine observation de la sa propre biographiest nettement plus
Thionville, cette m'aime, je ne l'aime pas j'en aime du Genre humain, revue dirig6e par Juifs, les Tsiganes. Izs sacrifier par
nique,75005 Paris), 168 pp.,75 F. saisit I'occasion de prendre du champ elle-mdme, etc.), Eliade 6labore des logue d'origine roumaine, Isac Chiva a puisqu'ils incarnaient le Mal, le d4-
Au sommaire du dernier num6ro annuel
de cette revue trimestrielle dirie6e fade. Il d6vore dans une bibliothbqu-eCe qui donne d peu prds: je I'aime, ses a priori'.

I-isal:ona si areta ci titii el cil ;i firlriiirr
stt au fosi cl:z i;i'i:iLii ;i percheziIionati.
irrr 'bagajele lr.ii cle-ilri ttte ,i

I
( jIl trur , Lurrl rr'-rr rlrrrtll! rlirII)-uc ,r'i
I Gi:dnmcr, si nr'i't{rtnlee mintr'rt..\rti-
Il colelo lui Bcrger nu sint ntrmai csr'm-
I I lc rle tr':or c;e,:1,' diurrrto.tre irlc irre lit
t na!iei sprc crttditie, ditr lurttc crr rrt.rrt',
I I r,lc sinl crtp.tbilc si lc rtcrcnttrezc.
ll t; irc('mcrr('| t tr':rrlirrti, irr;rirrlr' tl.
I n realizir pe deplin ceea cc inseamrri
I Eliade, ar putr'a uqor dctermina pe ci-
I neva si vrdi expresii ale ideologiti
'
fasciste, acolo unde ele nu existi, deloc,
clupi convingcrcit mc:r.
In mod justif icat, Itlanea a atrirs
atentia cl : ,,clacd Eliacie si-ar fi arr'rtat
cu-aCevdr:rt :rtagamentul fatd cle
irleile 9i actiunile t;:rlitari.te, impljc;rrea
lui ar fi avut un milre imp,tc1." it
Lista dovezilor nu inseamnb desigur
vinovdtie. Poate ci cea mai importantd
atirmatie in aceasti dezbatere este tot
a lui NIanea : ,,A firce legalurr intre
eruclitia lr"ri . Eli:rde gi perioacla lui
..fascistA", a rruncit o privire inchizitorialS
asupra cletaliilor -suspecte* din
documentatele sale studii, inseamnd it
clil clovirdA peIicctd dt totelitari.nr." +-'
In cele din urmd, toatd aceasti problemi
poate f i simptomatici pentru
tensiunea inerenti studiului religici'
dacd nu a studiului in general. Ca
oameni ai rigorii, nou6 ne revine sarcina
sE ne exprimlm opiniile cit mai
convingdtor posibil. ln acelagi timp'
trebuic si ne stea inainte ca sarcini.r
dc primi importan{d in studiul nostru
I o intelegerc clari gi pertinentd a relii
gici, asimilind corcct 9i viziunile ce-
, lorlalti cercetitori, gi r-ru numai sd pro-
I pag5m propriile noastre opi:rii deja
I stabilitc.
NOTE
1. B. S. Rennie, Mircea Elitrde :
making sense of religion, teza de cloctorat,
nepublicatS, Universitatea clin
Eciinburg, 1991.
2. Tissot, Camouflages et . M6conaissance,
Sciences Rcligieuses 10 : 1 (198t),
pp. 45-58.
3. De exemplu Anti-Judaism and anti-historicism
in Elilde's r"r"'ritings, 1ucriri"e
prezente:.i de Robert.Segirlia ltt
intilnirea anual5 a Acirclemiei Americtrne
de Religie, Nerv Orleans, noiembrie
1991 qi la conferinta pe tema : ,,Nldre-
1ia umbritd : antisemitism, prejudecatd
gi eroi cultuf elli", Universitatea
clin Boston, 21, 22, 2{ apriiie 1991.
1+. FO 371 219!,r(i, R;698'68JC
p. 1{3
15. Tirncs 28.919+0,
7.i0,19-lrl, FO 3;1
2JOB9, 53-x ff ; p. 131.
16. FO 371 29992, RBO'80 2ii.
1;. FO 3712+989,
R;611, p. 1rl;.
18. FO 371 29999, R119 119, p. 10.
Din nefericire, moti','ele reirle nu sint
prezentate in acest clocument.
19. Ibid., p. 17J.
20. Fo 371 21996, R;611,
2r. FO 371 21996, R;il2l,
22. Ibicl., RBs{3, p. 20{.
23. Ibicl., RBl10, p. 19;, RB5-13,
pp. 204-;, FO 37128953, W3656.
24. FO 371 2+996, RTBrB 68J0, p. 1-t6.
2J. Ibid, R7698 6850, p. 133.
26. Ibic{., p. 135.
2;. FO 3;L 2999i, R119 113, p. B.
28. FO 37129999,
R119/119, p.19.
29. FO 3;i 2{996, R7B5B 68J0, pp.
1ll, 16+, 165.
30. Fo 37129993,
R119'119, p. 19
31. FO 37129993, R8031, p. 336.
32. FO 37129995, R978r119. nQ
33. FO 3;1 2{996, p. 219.
3+. FO 37129999,
R119 119,
3J. FO 37129993,
R1061, p.
36. ibid., w3239,'2008 tg
37. FO 37129993, R1{67, p.
38. FO 371 29993, R1167, p.
39. FO 371 2{989, p. 6{.
40. FO 37129993, R1600 G, 185a.
41. Mircea Eliade the Iron Guard,
and Romanian anti-scmitism, Midstrcam
3.r (l9BO), p. 31.
.12. Mircea Eliade, the Iron Guard,
and Romanian anti-semitism, p. 27.
Cr-rno;tinfele lui Cain privitoare 1a
intreron oncri a lrri F.liade sint remitrcabile.
Vezi qi Mircea Eliade, fnternational
Eneyclopedia of the Social Sciences,
Biographical Supplement, Neu'
York, I\{acmillan, 1979, cap. 18,
pp. 166-72 ; Illircea Eliade : attitudes
torvards history, Religious Studies
Rewierv 6:1 (1980), 13-6); Mircea
Eliade : creative exile, l\lidstream
(June/July 1982), pp. 50-8.
43. Ordeal by Labt'rinth, Chicago,
IL, Chicago University Press 1982,
D. IJ/.
{{. Ilapp-v guild, p. 28.
+J.
lbLCt.. P. J.j.
Brl.an S. REN\IE
Vcrsiune rcmineascil de Lidiri ROSU
2. Scriu cl-riar astiizi dlui Miciu,
ca sii-i coniirm primirea celor 10
csempLe:e Zctimo.ti.t (l-em rn.ri r,cr.is
iir mai, dar pe o aclresir greqitd...).
3. Pozitia nleil este clari : colal:orirre
culturalir, neutralitate pol ilicri -
in reiatiile cu tara. Am un rost gi
ir cliespora (r'om retrctivtr curind Centlul
de CercetAri de la Pari-s). Pentru
o mie cle motir-e, o vizitd ..profe-
,sionald' in R.S,R. mi se pare ireitlizrbili.
\ioi veni insii dacd voi obtine
Plemiul Nobcl, ca ,.ii marchez ci am
fcsi onorat cr scriiior romin (.\m
aflat cle curind ci a; fi avut foarte
mnite qirnse in 19i9, dccd as fi fost
pr'oDus of icial cle autolittitile romAnes
ii...).
.{. Ntt pot riclica greutl:rti 1.i mi t-".,
intei-zis asemetle:l e[orturi) clur ant cloi
stLrclenti l:r inclcminir citre \.or selecti-t,
sr-r;rraveghiaii cle mine, cele circa 10i10
cic. volume oferite Bibliotecii -{,circl-emiei.
....{.ceste trei pagini mi-tu luitt
apfoape doud ceasuri !
Si:er cd le vei putea clescifra !
Iti u:ez tot binele qi multi srinitr..e,
al cltale
cu prietenie,
,\lilcr:n Eiiadc
ii
4 kLn. 1981
Drag(t Adrzan NIarino,
Cu prietenie, aI Ctale.
['Iircea I]Itade
(reclus. clcoc:rm.l:rta, l;t 500 r rl.n cel pe
clLie l-ai reintilrrit itnLll trecut !...)
I[i urAm un An Nou, fericit $l
spornic I
La 33 dec. am trimis prin avion ci
recomlndart prefata aidturirta si U
elrata - ccrig. cllui }Iaciu ;i lui Cezac
EalL:tq (doui exemrlrrr.e ,cite imi
cerusc).1n scrisorile resitective ii inform;rm
cA. peniru oricc evi nrutlitilte,
iii tli;nil si cltale u:r eren-rpi:rr.(l:iri
erretd ).
Tratamentul ince;tut cu saruri cle
ALli \:zt clur:t mult, Durerile s-iru mrti
potolit, clar rniinile imi ,.unt inci an-
chilozate.
\iiine plecam pentru 2 siil;ri;
la Palm-Beach, in sperantrr c[ soarc-le
(lumina 1...) 9i catdura mi vor a.iuta.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

pentru a fi reirr;.r:at.1 la l-cgatia Ror:rara,
ceea ce s-a 1i ilrt!:nplll. I?eiese
de literatur!i gardiste
mai sus cd serviett
(in
nlr i..a fost
drum
luatA
sprc
dontnului Dctroit,
Eliade
Michigan),
,.i c;i incidentul
Garda
s-a
era acum
datorat vEzuti
faptuiui:;i mai
ri'.r l.ro:,s:la slatut
degra!:i ca o migcare
periculoasS,
diplonratic gi iie asenr,:n.:a,
ultra-cr:rit:rti, p,rFulari
i.:ptului c.A
ti
Legatia nu s-a
religioasd
iLlp:-ls re!.ljiir;tentuh,:i
al c5:"ei na{ionalism genera
Pentru curieri temporari." 36
, o inerenti tendin{a anti-germani 5i
ln felul acesta guverlrill britanic Fi-g I
astfel Serviciul de Infor.r;ralii llritanic
justificat acliunile fir5 a irrellca protocolul,
asigurind plecarea lui Eliarlc icdri pentru constlill.lr e.r sirnpirtiei rcn-
i ,,sugereaze ca ar trebui sd se facd incerdin
Anglia flrd vrco pcrsibilitate ca (1da [1:u Garda de Fier'. ao Bineirrlelcs, Gar-
(-Id
acesta si transporie informatii qi era vinovati vtrruvdad rlr de inldlurind,
pe cit posilril, evreiior,
atrocitstile lu.r
iltrUClLJllle ImpOjtriva
impo-
orice r.epresalii
crrc p,rt fi atril'uite
directe
unui
fati de dipio:na!ii
nationalism
britanici din
orb. f)ar acestea s-au
intinrplat
Rominia.
Ia ceva timp dupi cc Eliadc
pirisise
O asemenea ac(iule era riscarill 9i
lara ;i Il mtrlti cni clupd cc
iat5 o alti telt:grani, de
el incetase
Ia :rrnbasadorul
Statelor Unite Ia Bucuresti, care
si nrrri sustini in r-reun fcl
Lcgiunea.
se referi din nou la incident : ..Contactltl
nostrr-t crt :r'.rtor'itatilc ir-r clrt'pt Garda de Fier l-a rse-*inat pe liicolae
Atunci cind, in r:,rittrnh;ic I$.i0.
ne confirmd banlti:ri: :li ir:1o:'!trltile Iorga, Eliade a crrrrsidr-.r.:rt ri ei..:ru
britanice ru s-.trl tle;'eniat s:t ;lsi,!lu: c ,'/ anulat sensui religios aI sacr.ificiului,'
rJiu.i Dentt-u Li>abcnl nleml-'r-iior Legatiei
Ronrdnc'! pcrt:.'ti fanliliile lcr. | 9i ..au discre:lit.:rt iremediabjl Car.da'.
I ficut ^". vL de legionarii
i ".
!L-ru'!ru. rr criccutati r .\(.LuLrllt rle ur Carrl
LitI !:l
claci acesiea Ccres,: sli plece. Aceli'tl
poate duce la neinielc:fr:;i ;i cc'nsecinle
serioase, daci:re::indi)11 si jl rc-'et-t
timentul DrofLin.l,:..ttt::.,ri de :cest.trillameltt
pe care l-l s'.i'r:t;:a,i llh I'l-:i'lllbrr-r
a1 Legatiei 5i f:l:r-rili;l s'a I)al''()ilill
acestui functionlr a fos: prir-;--lt cle le
Lisabona Fi ar:tta ci atit el ci'. si fanriiia
sa au fo\t d!'i!),'i:irii;i perchezi!icnati.
i:lr bagaje:e lor desfiri'rtte ;i r:on-
{inutul lor raviijt. S':l'r'ii:l,a ('€ co!;tinea
corespol')(i:riil dilllon-ratica. i-a fost
Atitudinea ar,rtr;-i'.:ililor tot;lirne estc
ca lui Sir Reginal'-l ]Irrtrie Si crlot l:il1i
insotitori ai sai si ii sc 1;ernritd sd
plece la cerere;I trp:'lsa a Irrinistntlrti
britanic 9i la fel sti se in:ilnillc cn tcti
rnembrii Legatiei l?onri:'re din J-onclr-l
care cloresc sa Plece." lj
Este posibil si fie irici rr clilergt':rlr'r c!c
stiluri diplomatir:c inire englez!' car:
au procedat foar'te torect si plecaut'
..ca la carte", li rom.irri, c:rre' :e pare,
lonsideri misti{ir::ri-rra ;i scanda}ul
thiar exagerart'3 ca facintl parte din"i
rigorile relaliilor erle'rnc. Nccesitatea
rliplomaticb de a ;trc;.':Itur laplele in-
'!r-o lumini cit mei falor':rLrili in othii
propriului gul'crr) clucc la af irmai ii
discutabile. cum :tl fi lrrct-o;!ia )Iini:;-
lerului de Ertcrl.l ci..dot.tllrttlni Illtlrrle
nrt i s-a ltrat s9j'vie1a rlti:1or'rllr!ci".
dar, dc fapt, aga a fost, si refuzul lor / Forluealia, 9i rlt.' 1:o-'ibilc t'splicatii -
de a recunoaSte ci cl era secre"alrc' Iprezint| ca lleiili,)nrlt:rl5 o irst'mtnca
presse la Lega!i;l din I-isabona, fapl
J lcgiturS.
despre care ei er:rtr bilrc il:fol mati' Concluzia inci'ii:ri-rill t'ste ct'i Eergcr
Itt iiuda acestui incirlc;rt Lege(ia Brilanici
a pirisit Ilomirrie firl nici tt;r inlcrDrclarea ri. Lr s-ll r:-.f*ril la losn-
a fos{ }tirlinifqi+l.--in plt'zc:riarea si
fel dc neplSceli pe 15 fef-'rtraric, datii rcle ili.ristr..ului de Exierne ('3re, dr->i
dupi care toate rela{iile -diplonrelicc
piise Ia irrdex, ar'urn r)!r mei rristi,

l^. )"\
(a v'< G)v2 - 1"r,r
(i
1 S
JURNALULITERAR - 5
t de cit pctrivnice cuiva. Alu-
.naintea AAII ci Eliade nrr a
9at cu!1ur:rl (sau seeretarj in-
,5 faci din Eliade irrr mincinos,
I in intrt'time faptul ci prou
guvern l-a considerat alagat
9i a fost numit apoi la Fir-out
5 gi I'ropaga:rdi al Legalici
abona. I).rei sintem ciri.rrmala
de silualia iui Eliaie din
r prezentat:i de s^c1'mour Cain
.era idola',rizat de pubiic, qi nrr
nisi nici o criticii a opereler
alunci si fim circirmifcc[i si
Frejudccir{ilr.tr care fac posiblli
r:'ea fap{elor. C)rori!e nationasul"
contestirii postume a lui
, Eliade, pcntru rnotive de
politic ce lin de biografia,
rii '30, a marelui savant
',
si
inregistreazd aspecte poleiverse
pe care sintem datori,
o exaclS informare a eitirom6n,
si le infitisim obiin
toat5 complexitatea lor,
;i propuseserd nu cu inult
n urmi, cind i9i acordau pa-
;i elogiile semndturii lui
n Manea pe un articol discurublicat
inilial in presa ame-
9i revistele 22, Contrapunct,
dianll domnului Ratiu, inirc
i pini in prezent la noi au
rfitigatc doar orriniile unci
e p_a r t i T?oliifi5 filtG;Tl;
I alcAluiascd un adevirat rcriu,
este inci o dovadi ilsL
deplorabile in carc sc girosibilitalea
slabilirii adei-in
prcsa rom6ncasci de azi.
tem dispuqi, am inai spus-o,
'ptim abandonarea pe l)arunor
chestiuni de imporvitalS
destinului culturii roi
actuale. A da cu piatra si
de con.-ecinte tine de mcnlacomunistl
ca, si mistificarea
.or, ca ;i prezentarea truna
adclirului, ca qi inccrlc
a ac;'cdita pind la oficiar
singu:5 opinic. Estc raliuntru
caie dim acum publilcxiul
de fat5 ;i perrtru carc
puncm si in viitrr sE gizn
paginile .lurnalului literar
spcctelc ce privesc problcma
25, fic cle de ordinul con-
'i documentarc, f ie dc inlre
a acestor documcntc in
rcalititii istor.icc.
J.L.
fanatic reprlzi;rt,-r intoideaune
fati rle care trr.brrie si filn
si, firi irrdoi;i15. chilr-;i cr-l
sDrijin dat dr- Eliadc in l$36-
rst de-a;rrrrs ce si incir'c slririu
toate at:estc:r, nu cxislii rrici
:l 1l' +'-ri irr."'iti:i :ubsl:rrr-
^
ur Caine afirma clar ci :
izut niciodatE nici cel mai mic
antiserruris:n le !lli;rcle, nici in
;ale. iT-:r ilnf:r.:;iorrrtt ii-rtltirin
1:trrt;-rt,tr-e.l (a cA si plin
erud jt ie, 5i rn:ri ales. prin tot
in fiin'ra lrti este rtit de tjj-elrizni
sE Sper ci O asemct.)cA
r are mai mult5 greutatc decit
retarc lcndentioasi a .,istoriei
r aga cum cstc ea prezen{al5
r. Si in linc' mai multi greuit
ceea cc seric Bergrr ci
denatureazi articol:rle Jui
totu5i ci gindirca lui a fost in{eleasl
corect gi nici analizati cu acuratele.
Orice minimalizare a sa ca erudit,
orice respingere a sistemului s5u de
gindire datorat5 unei asocieri cu antisemitismul
sau ideologia extremisti, va
altera receptarea ;i va fi o pierdere
considerabilS pentru analiza sehtimentului
de religiozitate la om.
Sigur, s-ar putea spune cE insigi a-
ceastd aplrare a lui Eliade pe eare o
incerc eu aici, ar putea fi Iuati drept
alterat5 de prejudecd{i, Atunci as rispunde
cd am ajuns la aceste intieblri
gi probleme doar in urma cercet5rii
operei lui Eliadc, qi la Eliade dcar
in urma cercetirii religiei, Motiva!ia
. ,2adusi de mine este meniti si arate
i cd nu existd nici o probl a vreunei int
ten{ii de ambiguitate, care si fie in-
\ dreptati impotriva unui anumit grup
\ social sau o anumitd ideologie, nici Ia
lEliade, nici in opera sa. In iiuda nalio-
I nalismului virulent al scrierilor sale
'din
anii '30, umanismul de esenli al
operei lui Eliade este cel care predomini.
$i poate el insu;i o spune mai
bine decit mine in aceste rinduri :
,,Sint atit de mindru cd sint o fiinlA
omeneascd, nu pentru c6 sint urmaqul
acelei prodigioase cuituri n'rediteraneene,
ci pentru cd sint in stare sd ma
recunosc pe mine insumi ca fiinf a
umand, in existenta asumatd de un
aborigen australian. Acesta este motilul
pentru care cultura iui md interesecza,
gi religia lui, Ei nritologia
Iui." 13
Este absolut necesar, a;a mi se parc
mic, si infelegem, cu orice pret, intuilia
urui in'r'5tat dc o atit de largd respira{ic,
carc etlt de rnul-t s-a pntut
identifiea chiar cu oamenii prlmitivi si
e.le cirui scricri au ficut sd tresar5 si
pc cei prcfund implicati in fcnorncnul
religios, Binein{eles, nu putem permite
acelor,,prejudecd{i impotriva prejudecdtilor",
cum le-a nunrit Ilans-Georg
. Gadamer, si nc intunece minfea. Arti-
I colelc lui Bcrger nu sint numai cxem-
I tc ate unor efeciedSunitoarcaleincli-
I natiei sprc crudi!ie, dar luatc ca fllarc,
I clc sint. capabilc si lc ac( cntuezc.
I O a' cmcnc.r lcndirrtS, inainle d+
I a realiza pc deplin ccea ce inseamnd
I etiade, ar puiea utor dclermina pe ci-
{ neva si vadd expresii ale ideologici
'
fasciste, acolo unde ele nu exist5, deloc,
dupd convingerea mea.
in mod justifieat, l\Ianea a atras
atenlia ci : ,,dacd Eliade gi-ar fi ar:ltzrt
cu-adevdrat ata9amentul f a{d de
ideile qi ac{iunile totalitariste, implicarea
lui ar fi avut un mare impac1." ++
Lista dovezilor nu inseamnE desigur
vinovElie. Poate cE cea mai importantd
afirmatie in aceasti dezbatere este tot
a lui l\Ianea : ,,A iace legdtura intre
eruditia lui . Eliade si llerioada lui
-fascistd-, a arunca o privire inchizitoriaia
asupra detaliilor -suspecte" din
documentatele sale sludii' inseamnA a
da dotadA perfectA de totalitarisn."i)
in cele din urmi, toati aceastd Problemi
poate f i simptomaticd pentru
tensiunea increntd studiului religici'
dac5 nu a studiului in general. Ca
oameni ai rigorii, noui ne revine sarcina
sE nc exprim5m opiniile cit mai
convingetor posibil. ln acelagi timp,
trebuic sE ne stea inainte ca sarcina
dc primi importan!5 in studiul nostru
; o intelegcle ctard si perlinerrtd a rcli-
! eici,'asimitind corccl 9i viziunilc ceiorlalti
ccrcctdtori, si Iru numai si Iroi
pagim propriile noastrc opi;rii deja
I stabilitc.
NOTE
4. Fascism and religion in Romania,
Annals oI Scholarship 6 :4 (19g9)
pp. 455-65.
5. J\Ianea, N. Happy guilt : lflircea
Eliade ,fascism and the unhappy fate
of Romania, The New Republic (August
1991), p. 32. Culianu. P.. Revieu'
of Eliade's Autobiographies the Journals
and of the Roumanian Roots, Journal
of religion, 72:1 (1992), D. 157.
6. Vezi Autobiography, 'i'ol. II. canitolele
15, 16, 17. PArlile relevante din
Journals, r'ol I gi The Romanian Roots,
cap. 22, 24, 27, care analizeazd nationalismul
lui Eliade 9i tendin{ele lui
antidemocratice. gi articolul jui N.
l\lanea contine informatii pe aceastd
temd._Vezi $i h'an Strensski, Lovc and
anarchy in Eomania 72 :4 (1992),
pp. 391-40.1.
7. in Credin{a, citat de Ricketts,
Romanian Roots, p. 720.
8. Autobiography, cap. 16.
9. AceastA afirmatie ar trebui comparatd
cu motiva!iile personajului
aproape autobiografic, $tefan Viziru
din romanul Pidurea interzisi (The
Forbidden Forest), Notre Dame, IN.
University of Notre Dame Press 1g78,
pp. 148-9.
10. Este dolada ur-rei perioade de
agitatie qi de schimbAri poljtice faptul
ci acelaqi Giurescu s-a bucurat mai
tilziu de o oarecare favoare din partea
gulernului lui Cearr;escu
11. A. Berger, N. I\Ianea ,.i Ricketts
citeaza direct d.in arricolele prolegionare
si r':ationaliste ale lui Eliade, dar
cu interpreleri diferite.
12. FO 3;1 29993, R1-124, 138. Tele.
grama citre H. L. d'A. Hgl:kinson de
la l\{inisterul Afacerilor Externe. 19
februarie 1941. De obsenvat cd guvernul
britarric se referea de obicei la
diplomatii strdini cu apeiativul lfonsieur,
prescurtal l\I.
13. FO 37124989,
p. 11.
14. FO 371 24996, R;698/6850,',37,
11. l*J.
15. Times 28.9.1910, 7.10,19.10, FO 3;1
24989, 53x ff; p. 1B1.
16. FO 371 29992, RBOiBO 2ff.
17. Fo 37124989,
R76?1, p. 167.
18. FO 3i1 29999, R119 119, p. 10.
Din nefericire, motivele reale nu sint
irrezentate in acest ciccument.
19. Ibid., p. 175.
20. FO 371 24996, R7621, p. 127.
21. FO 371 24996, R7621, p. 127.
22. Ibid., R8543, p. 20{.
23. Ibid., R8110, p. 197, R8543,
pp. 204-7, FO 37128953, W3656.
21. FO 37124996, R7B5B'6850, p. 116.
25. lbid., R7698 6850, p. 133.
26. Ibid.. n. 135.
27. FO 37129995, R119'119, p. B.
28. FO 37129999,
R119/119, p.19.
29. FO 371 24996, R7Bs8 6850, pp.
111. 161. r6s.
30. FO 37129993,
R119 119, p. 19.
31. FO 37129993, R8031, p. 336.
32. FO 37129995,
Rgi8i119, p. 9.
33. FO 37124996,
p. 219.
31. FO 37129999,
R119 119, p. 3.
35. FO 371 29993, R1061, p. s0.
36. Ibid., w3239,',2008',49.
37. Fo 3r1 29993, R1167, p. 117.
38. FO 371 29993, R1167, p. 1{7.
39. FO 37124989,
p. 61.
40. Fo 37129993,
Rl600,'G, lBsa.
41. Mircca Eliade thc Iron Guard'
and Romanian anti-semitism, Midstrcam
35 (1989), p. 31.
42. Mircea EIiadc, the Iron Guard'
and Itomanian anti-semilism, p. 27.
Cunosiintele lui Cain privitoare la
intreaga operd a lui Eliade sint remarcabiie.
\/ezi si l\{ircea EIiade, fnlertra-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l{ iulic, clsa lui a fost percheziiicnatd
de Siguranti iar F liirde a fost
clus lir scdiul lor perrtru interogatoriu.
IfIai avea rncd pricteni: pr.ot. r\lc_
xandru Ilosetti l-a convins pe Constan_
tin Giurcscu, ministrul cu propagancl.r
in timpul lui Carol, si1-l trimiii pc
Eliade in Angtia pentru ir lucrir ltr
Lcga[ia Rom;jnd din Lorrclra, lir Biroul
de Presi gi I'roptgiln(I5 11r.
1{ f ebruaric 1C3{, intitulat Impotriva
r(t tfU\V rLwrru
clreptei qi impotriva stingii : ,,Incencliiitorii
comuniiti ai bisericilor sint
sAptdmina trecutd cle primele
p_e { octombric l9{0 : ,,cincl
huligani - Si la fel sint persecutorii
ale unor cetdteni britanici
fa,sci;ti iri ei'reilor... Uitati-1'a la clreaptir
; in Germanirt oameni clecapitati,
fac6 o lista de romani clin y
manla, s_;l cerut cle la il{. I.
in Italia ginclitori hdituiti, preoti cret-
veclerea unei por,ibile ilrestd
'.i|rl turturJti, in C,ermarri:i, evrei exptrlzati.
Numirc.l rcpresalii.
lui Eliade lir Legatia
XI.-I.5
Romind
din Londra
a fost n
Uitiiti-vd L1 stinga : in Rusiu
recunoa\ci
este bineinteles
f.rptul
ureotii cre$tini au fost pusi
suhicctul
dosarelor
cii nu put
in ftrta
ILza
erisfente
acest lucru
in llinis_
deoitr.ece li
;r-lutoirnelor cle executie, libertatea cle terul Af acerilor Extt'rnc.
numele cetatenilor
ginclrre a fost peclepsitlr
Acestel
cu nroirrte;r,
fac
romAni inc
rcferinti
rrr Plrris conrtrni;tir rlevlr:t?:tzii trrt... i"
la srrspiciunile guvcrnului fusesera distruse
britanic
cu privirc' lir simpatiile politict clr,r5mAnoase. Au mai acldrrrli
in urmit une
Ilicketts intcrprctcirzi articolclc lrri ale cite
lui stiitu pinlr
Eliade, ,ttrir'lcr, .:ilrr
avind in vedere moi
Eliade clin aceasti perioadi f rEmirrtati
drcpt un nl{ionllism fervcnt
alcs pozilia sa. pcntru a stabili
1ru!ini romiirri, inclezirabiti in
in cc
al mdsurl estc
cA
Eliadt
o mare parte
implici-rt in poli_
clin ei era
tinirului intek'ctuirl romin citrc errl tica cle drcaptl, obscrva!iile lui
hotdrit sA protL'stsze
Ber.- Am apelat la Nerv Scotlar
fitti de orice inf
lucnti striind culturii rominesti.
tcrial. :\filiatiile politice ale Itri
ger sc birzelzl in spr.cilrl pt. lcost mir-
care ave.i o listii cle 11 pcsil
Arnenin{eti clin t ratc pirtilt',
Eliade riirlirtr. r\nr vorl)it c,.l

:^:'j:'ll britanic:1. Philip B. B. Nichols, supel
crktL t riorul lui Dixon in l\Iinisterul Af a-
t,..t:^- cerilor Externe, a scris despre o clis-
",ll ll cutie pt' carc o avusese cu membri
t'.',':^::l ai Lcgutici RomAnc pe 28 st-ptembric
..:',''1.1: lg{t) : ,,2\m irrtrebat cilre era pozitia
Yt'-^'." ltri NI. Elilrle: prot. iltitran intervei\^t1l;
nise pentru a '.ri rug.r sd-i facilitiim
.,'_:. , :,', p lecilreit. II. Stircetr spunea cd II.
','.:jl:l'll
i liacle este un inretecruli crre trre irr-
'.'!'::"
clinatii Der"rtru Garda cle Fier. Scri-
't.!'_^t.'-1'] .ese o cirte clespre yogtl in Inclizr. Et
::.iti: creclea cii este posibii ctr Eliarcle, oilata
tt^t-]-^-lt
intors in RomAnia, sa se apropie cle
e1'fet
activitdtile acesteia".
'. Yard Pe 1 octombrie 19 l0 Nichols l-a in-
',:'l]]^- tre birt pe Tilcir tlcsprr, posilril.r inrlu\t
c
toirrcr.rc in liomarria a ltri Elilrdc.
.-t,^tl.'_::
,.Tilea a sl;us deschis cA el sperd ca
ctesllre
Guvernul'Brilanic sA refuze i'acilit;r-
1l clell reil intoarcerii oricdmi membru itl
lm ce-
Dersonalului ronrAnesc. Nlotivul siiu
:ie i-tseste
faptul cir, cl:rcd noi nnr facilita
lt ,1':l 1;lecarea lui Eliacle, guvernul romArr
l ":l-::i ar intreba aiunci cum cle nu este pol'::"'
sibit ri lrentru cdpitanul IIiescu, cle
'-:\",".1. - piidd, sau []entnr Stirceir, sa se in-
.'i"::l iiorrc,r : qi ei creclea cirtegoric ca irc3:-
',.'i:.Y,'
; tizr cloi clin ttlrnA :rl fi cle miti mli'e
'iter""'
/ nirrtor in Anglia":;.
. lirt5. r "':"'' ^" '-
.nri -frr".t'
In alt documcnt ll Biroului Naval
dc Informatii, EliaCr cstc mcntionat
i,ide.nt, "
ttc^ o listi a pcrsorralului Lcgatiei Ro-
*i u.o mine clre cere iegircn clin Marea Brinumiri
trnie. Toti cei de pe listl - se afir-
5 t^nu -
lrro-
.,cu. exceptia lui Eliacle,- doresc
RomA- foarte mr-rlt ca plecareit lor sa fie amii
no- natd cit mzri mult posibil... C_apitanul
" *." Iliescrr este cunoscut ca anglofil ; el
rst re- se teme deci ca vrr fi omorit dacri
rt clin se into:rrce in RomAnia. 1\I. Eliade este
rrcgis- un intelectu:rl, - ;i intr-o anume mAuJti,,
sttr5, sustindtor al Gdrzii de Fier, cleci
ui cle dore5te sd se intoarcd in Romania" 25.
Radu Profcsorul Mitran, lit care sc referi
sunat Nichols mai sus, cra atrrne'i la Coleirric,
i giul Balliol, Oxtord, ca membru al
inscrie Institutului Rcgal dc Rela{ii fnterna-
'r. Flo- tionale. A scris mult in domeniul tccsi
in- rie'i politice 9i asupra istoriei politlcc
Eliade a Rominiei gi a zonci de sud-est ir
iucccs. Europei. Confrrm notei primite de la
llotrre, Dixon, ..el ne-ir xsigurat mereu cir
ure;ti, Eliacle er:r un prieten, clar irr a

t in considera(ie faptul cI Eliade
ost inchis de o organiza{ic faseisttr
tru ci a refuzat si renege o orgallie
lascistS.
iuvernul dictatorului regal, Carol,
bst risturnat de generalul Anto_
cu, cu sprijinul G5rzii de Ficr.
lelc Carol a abdicat pe 6 septem-
) 19{C, iar generalul Antonescu
rreund cu Iloria Sima au declarat
rtul nalional-lcgionar., pe l.i seIJbrie
ln acelagi an. Tilea a fost
rcmat din postul siu .de ministru
Londra, dar a rcfuzat si se in-
'ci. In consecin(i, toti rom6nii care
continuat se arste credinlI Legasub
comanda lnsircinatului cu
:eri, Radu Florcscu, erau vizuti dc
, ca ,,acela care iml)artagesc aceeasi
'td cu Garda de Fier dacd rdmin
,egatia rotn6nd sub R. Florescu" 12.
evident ci florescu era privit cu
lundi suspiciune si o noti a Mierului
de Extcrne din 2l scptcm-
' l${0 spune: ,,trebuie sd cerenr
area lui imediat ce N. Stoica isi
n primire postul" 13. Cu toate accsmutarea
lui Florcscu n-a at'ut
iisiunea lui Eliade Ia Lega{ia Ro-
15 din Londra a luat sfirsit la
pl cm bric I 9{(), 9i-tim'i-lfocnftrntimuTdT-rm-preun-A
cu solia sa si alti
ta lomil.ri la Cambridgc pentru a
)a clc ,,tslitz" (rizboi). in f elul
(a, Eliirde n-a fost de fapt angala
Lega{ic sub guvcrnul ,,nalionaliner"
al lui Anloncscu si Sima.
ind dupE accea, cl a fost numit
e'.ar de prcsl (sccrctltire prcssc) la
tlia din Portugalia ncutrS. 11
r iimp cc inci cru in analizE cca
lui Lliade pcrrtru Lrlecarc, sus-
Lrnilc cu privirc la simpatiile lui
ticc s-au ficut sirntile. in Romigase
cetitcrri britanici fuseserl a-
ati dc politia Girzii dc Ficr, t:'acu
brulalitate si toriurati, ;i cxistcsibilitatca
arcsiAlii urrol romini
rcpr.csalii ./-s. 1';". ::c-;, Andlr son,
ng, Brassier, lvlillcr si Clark au
at lltinistcrului

I
4 - JURNALUL LITERAR
'(' t.*^rttw.e-- NetI'^"
Pt3
anera diplom aticd a lui Mircea Eliade
- un rlspuns Adrianei Berger -
La Paris se duce o campanie contra
lui Mircea Eliade pentru activitatea
din epoca ,,Porunca vrcmei".
E intristitor, dar argumentelc
sint bazate pe extrase din scrierilc
publicate de Mircea. Campania e
detestabili, de multe ori de rea
credin!5 prin interpretdrile date 9i
probabil este inspirati de dugmanii
lui Mircea.
6 ianuarie 1993
Ionel JIANU
mondial, 9i-a dublat aproape suprafala
prin unirea cu Transilvania qi
a altor regiuni unde triiau nu numai
romAni, dar gi populatii minoritare
considcrabile ca numir. Eliade avea
atunci 1l ani. ln tultrurea Europi inlcrbclicS,
dominatb de ridicarea fascismului
gcrman gi italian in \rcst gi
a comunismului ruscsc in F'st, nalionaiismul
romincsc a dat nastcre ,,Lcgiunii
Arhanghelu!ui Mihail", o mi9-
cale fondati dc Corneliu Zalea Codrcanu
si tatil siu in 1927. in mod
cli.rr angajatE in renlltcrea rcligiousi
gi spiriiual5 a Rominici, Legiunca a
intruchipat fcrvoarea na!ionalisti a
timpului. I\Icmbrii acestcia, in sfirpit
liberi dc orice domina{ic str5ini, erau
irotiri!i si rru ccdezc auto-deteiminarea
rcm6neasci unor influente intcrnc,
rlar cu surse allate in cxterior.
Legionarii erau caFabili de viclcn{c
nemascatc si erau responsabili dc asasinalea
primului ministru romin, Ion
G. Dnca, in decembric 1933. Cei trci
itsasini au pretins cE au ac!ionat irrdcpcndcnt
in aclul lor de a rdzbuna
sccaterca in aiara lcgii a Legiunii dc
cltrc Duca, ier complicitatca ,,C5pitirnului"
Codrcanu a fost dovedit5 inci
de pc-atunci. Lcgiunca a zdmislit o
organizalie paramilitarE, cunoscutb de
toli sub numelc de ,,Garda dc Fier".
Pozitia politicd a lui Eliade din acea
pcrioadd a apbrut intr-un articol din
I{ fcbruaric 1931, intitulat lnrpotr.iva
cireptei 9i impotr.iva stingii : ,,Incencliatorii
comunisti ai biser.icilor sint
iruligani - Si la fel sint persecutorii
fasciEti ai evreilor... Uitati-\'A la dreap-
:a : in Germania oameni tlecaPitati,
jn Italia ginditori haituili, preoti cre5-
-.ini 1oIturali, in Ge|manin, e\.rei expulzati.
Uitali-\'A li-r stinga : in Rltsiit
rireotii crestini au fost pu5i in iata
l-rlutoanelor de execulie, libertatea cle
ginclire a fost pedellsitd cu nloartea,
jn Prir-is contuniqtir devasteazii tot.../"
Ilicketts interprctcazb articolelc lui
Eliade din aceastA perioadi f riminlati
drept un nationalism fervent al
tinirului intclcctual ronrAn carc era
hotirit si prolcstczc la!5 dc oricc in-
Iluentl strbinh culturii rom6rre5ti.
Amenin{ati din tratc Pirtile, morrarhia,
r'cprczcntatb de regclc Carol
ll II-tea, impunc in lebruaric 1938'
o dictaturi de inspiratic'fascisti pc
carc lliadc n-o aproba dcoarece ideo-
Iogia ci era incompatibilil cu iclul dc
ir gindi al rominilor'. Cu I'atriarhul
l\iiron ca prcgcdinte 5i Armand Cdlinesc
ministru de intcrnc, Carol a
uornii sd-si rrimictrascl popularul ri-
t'
l
A fost tinut acolo timp de trei siptimini
si i s-a spus cd va putea pleca
imediat ce va semna o ,,declara{ie dc
disociere" de Legiune. Eliade a refuzat
s5 faci aga ceva pe motiv ci a te
separa atunci de miscarea populaii
care era Legiunea, insemna sA te scpari
de toati genera{ia ta.8 Si in plus,
sd semneze aga ceva ar insemna ci
el a apar!inut inlr-adcvir organizatiei,
fapt ce l-ar fi ficut vulnerabil
in fa{a unor acuzatii viitoare s. In
prima s5ptimini a lui august, Eliadc
a fost transferat la inchisoarea de la
Miercurea Ciucului, unde mai erau 9i
al{i de{inu(i legionari prinlre carc 9i
Nae fonescu. Eliade a fost tratat dcstul
de bine, 9i in ciuda faptului ci a
trebuit si doarmi pe ciment intr-o celul5
luminati in permanentS, timp de
trci sdptimini, nu a fost torturat. Se
pirea ci guvernul lui Cdlinescu cra
intcresat dc el in primul rind ca purtEtor
de cuvint al tineretului romAnesc.
Avea 31 de ani atunci ;i popularitatea
sa fusese deja conf irmati
prin publicarca romanului lt'Ieitre1.i, cr,r
patru alri in urmi. Astfel, renegar€a
Lcgiunii de cdtre DIiadc ar f i fost
un act de propagandi ce folosea dictirturii
rcgalc.
In octombrie, cind Eliadc a inccput
si tugeascE gi si scuipe singe, s-a dovedit
cI guvcrnul, din cxact accleasi
motivc, nu voia cl cl si moari itr
inchisoarc. Temindu-sc de tubcrculozA,
ci l-au transfcrat la o clirrici din Moroeni.
Daci . n-ar fi fost uIr vas dc
singc spart din cauza tusei cxcesivc,
datorati unci pleurezii incipiente (carc
ugsr s-ar fi putut transformir intr-un
TBC), guvcrnul n-ar fi actionat atit
de rcpedc. I s-a dat o adcvcrinti de
sinitatc si, pe 12 noiembrie, Ia patru
luni de Ia arestirrc, a fost cliberat. Cu
toatc aceslea, postul sdu dt' Iir L'n!-
versitatca din Bucuregti, ca asisterrt
al profesorului Nae Ioncscu, era pierdui,
si acum Eliade cra gomer. Urr
timp a lucrat la Societatca Scriitorilor
Rom6ni, dar moartca neasteptati a
gcneralului Condeescu in primdvara
lui 1939, l-a lSsat firi,,protector...
IlIai avca incd prietcni : pr.of. Alt'-
xandru Rosctti l-a convins pe Constarrtin
Giurcscu, rninistrul cu propagand.r
in timpul lui Cirrol, si-l trimiti pe
Eliade in Anglia pentru a lucra la
Lcgalia Rom6nb dirr Londra, h Biroul
dc Presi si I'ropagi.rndS 1,.
Numirca lui Eliade Ia Legatia Romini
din Londra estc bineinteles subicctut
dosarclor c\islente in Ministcrul
,Af accrilor Ertcrnc, -{cestea f ac
referin!d la suspiciunile guvernului britanic
cu privirt la simpatiile politicc
ale lui Eliade, avind in I'cdere mai
alcs pozi{ia sa. Pentru a stabili irr cc
mdsurd cstc Eliade implicat in politica
dc drcapta, obscn'atiile lui Bcrger
sc bazeazd in spccial pc acest mi.rlrrial.
,{filiatiile politicc alc lui Eliadcr
nu all fost stabilitc prin dot'czi dirt'c'te,
iar ucum aceste probc dc min:r
a doua dcvin imporlunle ll. Multc dinlre
aceste dosarc sint pislratc ll Biroul
dc Doslrre I'ublicc diir l,ondr.a
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
si am avut posibilitatea si le ccrcclcz
;i si aprcciez gradul pin5 la clrc
t'lc suslin punctul dt, r'cdcrc al Adriarici
Bcrger,
i
I lua
la f
I pen
-6 I nizt
a,
trcs
Re!
brir
imr
,rst
tem
rcrc
la
t oa
au
{iei
afal
uni.
soa
lal
Era
pro
nisl
brir
mu'
iai
tea,
loc.
P
m6r
1s(
sdcitir
[- ace:
I iat
I lcgi
'Cur
sccr
. Lcg,
1,,
l'ere
Pici
poli
nia,
rcst
1r!i
tai
CA
f-ou
prcd
tL.rn
dt le
inc
cdtr
civil
P,
ceril
man
pc
ale
m6r
facd
vedr
rellr
fecu
liztt
11 u lta
f use
d rtsl
ci te
r)ttrl
c;i r
A1
care
dida
cd
1l cel
nriri
rut
I)ec1i
ut1 (
vret,
arf
ti:r.

ll
T
DT IOililA CU $CRIITOilUT
NORMAilI I'IANNA
) lHombwd, 12 octombrie 1990, 12, 00 - 13, 30)
nerdinand Leopold: Acum Patru ani virr, s-a discutat inclclung gi dcsprc
. afi pirisit Romirniar. Blnuiesc cA nu a1i Ror.irAnia, desprc rirclicinilc salc romaneSti,
despre. rclalia sa cu cultufa
dcvenit un ,,traditor al limbii maternc",
curn spunca irdata Ciolan, ci .i scricli in romirni.
'
continuare in accastit limbt. In ce ma-
'
F. L. .:.In RotnAnla au a\fut loc prefaceri
sit6 qi in ce mod resimtili pierderea ncaEteptate, zguduitoare. A;;a-zisa revo-
'cxil acestci limbi ca cxpclien{i zilnici in Iutie, lovitura de stat organizati dc fo5ti
?
n()lw:nclaturi$ti, revolta spontani a tinr:-
Norman lllanea : O lcsimt foarte duler'os.
Este una din cxperientelc celc '. rctului, rnai cu scami a studcnlilor 5i intclectualilor
in Piilia Palittului. apoi manilcsfatiilc
dc protcst clin Pia{a Univcr-
mai tcribile pc carc lc poatc avca urt
scliitor. Rclatia lulburat;i cu limb:;r, carc sititii. CitI i5rcrcdcrc 5i Speranli vi
oste patria scriitorului, r'lmine adinci 5i inspiri for{a dc aut()rcgcnerare a intcle
ctualilor $i in gcner:c a poporul.ui ro-
t|aumatic6-9i din accst rnotiv cxperien{a
cxilului care €sre pcntru ol'icinc o cxp€ricnfi
dificili, este pcniru un sctiitor luri ?
miin dupi o atit dc i,iaumatizanti dicl:r-
'
inci rnai. crudd 5i cei carc au spus c.i N. ilI. : Ao-r fost prezent la tclcviziunea
cxilul cste p€ntru un scriitor o ;in'ucidcrc
:ru avut in mare clreptatc. Lupt 9i probabiJ
Si ceilalti colegi ai mci, in felul lor Rominia Si am avut o intui{ic corecti
si radioul arncrican apr'oapc doud Itrni
{oarte dcs. comentind cvcnimentcle din
fiecarc lupti zilnic, urcori. cu marc di- cind -am iefuzat din primul moment tcrnrcnul
de ,,rcvolu{ie", dcqi nu gtiarn inc6
. ficultate impotrivar accst.'i sinucideli.
Ir. L. : Caic sunt cxpt'rien{ele dumnea- ce e dedesubt,
' $i am spus ca este o 1'cvoltd,
Intre timp, lucrurile s-au compli-
r,oabtri hotiritoarc in cxilttl american?
Cum integrati accsic cxpcriente in activi.tatea
dv. literari ?.
au.fost aduEi in fruntca {irii de o revolte
cat. $i mai mult. Coi care au susiinut ci
N, IlI. :'Trecerca dc la Europa la Europa
de Vest a fost dcja un goc cu toatc clczviluie astazi cir dc -fapt a fost un
populard, de o revolulic, mulfi dintre ei
irlplica$iile respcctive. Saltul .spre America
a fost un plonjon intr-o cu totul conducerii partidului li. a securitirtii, deci
conrplot, o miq;carc clc disidcnli in. cacltul
altl lume, poate chiar.gi iqtr:un alt secoi,.
$i, fire$te, am |csirnfit foarte pu-
luiaqi 3isteni, nu 4e schimba[e a siste-
uo lel de sqlutic de amcliorare a ac'L\-
'clcinrcticit
telnic acest goc. A$-spunc ci m-am $i' mului. Ccea ce s' intin-rpliL' in RoDlania a
cu gre.utatc. in Anericu. Am
. ai'ut norocul ci butsa fulbrighl pe cirre - fost pcntru.noi toti din af:rri. 5i sttnt
co_nvins ca- $i
. trrh avut-o la Washington pentru un an
pentru.cci

'{,
)
I
:i
."' ;
accra$r .rrmp oe pacllrcafe polrtrcoasa. A
fost fqtrte intcrcsrmt, pentru m-inc a fost
dd irs{-'ln

.- UlVdB,Ile-r.
bc,*ti nuiiai, ae inlelepciu.r"a
res- . -: infclep{i au arborat-o cu clnrsrrr.
iriirge, care,araniuiegi6; qi dic{ "..u. nu cum-l
Aiiaoi,-"u sustii ci inlelepciunea .ii losd nuirii
'pi ',,zrint"tti" 'sci' sc rles-
(Vt urmrr
De vorbo cu
scri itorul
Normon Moneo
s[ scrii in eontinuare, s-ar putca si te
picrzi*. Acest prieten, care a deccdat intre
timp nsi care cred ci avea perfecti
dreptate, a intuit exact problemele cu
care voi fi confruntat, cu care toti sintcm
confruntati ca scriitori in''exil, dar
poate ce vulnerabilitatea fieciruia dintre
'
noi este difcriti. El se referea la o mai
inare vulnerabilitate in ceea ce mi pri-
'
vcgte. M-ati intrebat daci arta este pentru
mine o salvare, daci este singura
:salvare. Nu gtiu daci este singura, crcd
. c[ este cea mai importanti cu siguranf5,
pentru mine .in orice caz. Optimismul
. meu Si energia pe care o mai pot con-
. ccntra, se focalizeazi in aceasti direclie,
. Sper sa rezist acestei noi traume, sA pot
si scriu in continuarc, sA depi$esc noua
expcrientA dureroasi prin care am trecut
$i str-i d:ru accstci cxfrcricnfe o exprcsio,
s-o fac, deci, utili $i sI tr'ansform chinul
ln tcraple.
. F. f,:': Cum Si ln ee mirsuri ati simtlt
-" xenofobia, antisemitismul, govinismul ro-
.. mAnilor in trecut ti in prezent, xcnofobia
unui popor care se vrea tolerant ?
. Nu sunt intotdeauna minoriti{ile tapii ispi;itori
ai unui egcc colectiv; nurnhi
parlial dependent cle teroarea din exterior
?
- N. 1lI. : Trebuiil sI spun de la inccput
cl-mi displace rolul de victim6. si cI in
.. 'Romania fiind, am incerfa* sx iEnor a-
. ^\ ees(q_s9pecte. Timp de aliroape patruz-eci
'li\"de
anl am evitat sl acord o importanti
)_s W'rl\l/t' .excesivl accstei rcalitlti. Vin insi mcu
{\r/ \
'I
O CONTRAPUNCT
mente cind este inevitabil si devind trnposibil
si le ignori, din picate. Am rr.-
simtit cxtrcm de dureros accentele de
. antisemitism. cu atit mai mult crt cit intr
invirteam intr-un cerc de prietcni apro-
Diati pe care il iubeam, la care niciodatA
nu am simtit astfel de .pulsa{ii, iar pr:ntru
-
mine imaginea Romiiniei gi a popotrr-
lui romfln vrola neapirat si rirmini a-
ceasta, a prictcnilor
vcnea din exterior.
mei ;i nu a ccea ce
In perioada ccau$ismului
deja extrem-nafionalist 9i agresiv,
mi se pirea de ascmeni indecent se vorbesc
de antisemitism in conditiile in care
intregul popor romdn sufcrea tcribil. Sfr'
vii dintrro dati 9i si spui tu ci sufcri
mai mult, mi se pdroa o .impcrtinerrti,
. chiar dacd resimteam extrem de dureros
aceste lucrud. $i totu$i m-am gindit
in aceasti perioadi ce intr-un lagdr de
coneentlare unde toti suferi la fel de
mult. cel care are ochelari, de pild6, are
un plus de vulnerabilitate. Opresorii care
totdeauna au o mare satisfactic in a se
juca cu victimele, pot 3i-i ia acestui om
ochelarii, pot si-i sparge ochclarii qi pot
sd puni intr-o situatie de umilinfi gi de
suferinfi chiar mai mare decit a celorlal{i.
Are acest . amdnunt importantd ihtr-un
tablou'general ln care toti sti{erii
atit de mult 5i sint in fapt la limita dispcrirlii
? Aceasta este intrcbarea. Poate
cf, nu ure, daci privim tabloul mascli.
are. cind ne referim la inriivid si cred cir
totclcauna trebuic si, nc refcrim la individ
circi cl cste dc fapt valoarca umani.
Acum, dupi dictatura ceausisti carc a
f o s t d cz s iisf if6 a re - ::-ffrl- {-Ttii' -sf tt'ed ia
cste-ddzgnstetbire pentru intregul popor '
romAn, chiar pentru o ma_re parte.dintrc
mcmbrii de partid sau chiar pentru sccu- '
- ri5ti, intr-atit era dc insuportabili aceasti
dictatuii care a fost atit de sovin;i si
care a apelat la toate slogahuiiic lcgion^re
:. am fost Convins ci a vindccnt
Dcntru toJ.dcauhh'Tb' ibinitti de' h' 56'mii
intoarcc ta o."Sffiiir'iln" primari
Arn lost Si sint stupcllal ci nu s-a i1-
timplat aga, ci aecste pulsatii .goviniste
pdt'ireapAreaF ci doar la scurte. .vreme
rlupi Ceauqescu poate si apari $i un scli
de nostalgie dupi aceasti infcrnall perioarli,
Toate accstca au insemnat pentru
mine inctl o dovadd ci abisul omenesc
este absolut de necuprins $i ci ne pu-,
tcm a$tcpta oricind gi totodeauna la ccle
mai mari gi, din pircate, nepl6cute sur'-
prizc.
F; L, : Cit clc Spccific romineascl este
experienfa pe care ati triit-o, martirittl
la crrrc ati fost supus ? S-ar putea desprinde
oare o laturi pur romdneascd din
dcstinul .tragic al idrilor comuniste cliu
estul Europei ?
N. [t. : Crcd cir dn.- Dar rominii nu
sunt dispu5i si recunoascl cle pildi holocaustul
romAnesc $i er;iti sil discute a-
ceasti problemi, spunincl cir totul a fost
ficut de nem{i, ccca cc estc o minciuni. :
ln l93Bi39 cxtrcmd dreapti romdnsasci
cra . extrem de puternici clcja, nu em
chiar o.intimplare. alianla cu Hitler gi
p:ictul lui Antoncscu, cara intcleg ci este
acum rcdescbpcrit ca erou nalional. E bi '
asta un paradox ci dupi cc.ai scepat de
un dictator prima griji 6i prima grabi
este si rcabilitezi un altul. Nu vreau aici
sl-l simplific pe Antonescu, care a fost .
un conductrtor intr-o perioadl dificili. a '
istoriei $i nu a$ vrea sl fac din el o caricaturii.
El trcbuic discutat dc . asemcni
intr-un mod onest qi corcct, obicctiv, nu
cum a fost discutat dc citre comunistl,
dar.graba.tle a reabilita un dictator dupi
ce ai scipat de unul,.in loc de a incerca
sA reabilitezi valorile democratiei romi-,
ne;ti,'atitca cite au fost ele, puline cite
au lost ele. este, dc asemenea, un fenom.en
specific. Specific este ci aclrm tot
comunismul cste dat pc lieama ru$ilor, a
evreilor, a ungurilor, O alti minciun5, in
prirnul lind. In ilcgalitate Si in 1945 cste
posibil gi cste chiar probabil ce majoritatca
membrilor de partid apartineau minoriti{ilor
nationale. lntr'-un partid insi
oare avea 1 000 de mcmbri $i intr-o tari
eare avea aproape 800 000 de evi:ei, 500000
de nemti, 2 000 000 de maghiad' ce reprezentau
accstl oamepl proportional cu
populafia respective ? Rcprezentau ei
accastl populatie ? Nici pe departc. A
fost Gl'reorghiu-Dej, a tost Ceauqescu, au. --
tost ei evrei ? Nu au fost. j
F. 1,. : Mircea Dincscu spunea odati c[
Ceaugcscu a fost- in mod scrios ,.demascat"
intr-un ziar ca ,,tigan titar".
N. M. : Toate aeestca sunt lcnbmene de
oiolirc a unei discutii oncste, despre fascismul
rominesc, pogromtlrile pe car'e
le-au ficut armatelc romine, despre co-
'
munismul romincsc.,,Fenomcnul Piteqti",
cle pildir, este un fcnomcn specific iomdncsc
$i poate unic in istorir comunism.u- .
lui est-european 9i nu este un fenomen
evreiesc sau maghiar sau tigAncsc' Cite
- vreme o natiune nu este in stare si-$i
discute !n mod oncst aceste aspecte, ea
nu este in stare.nici si-si evalueze cali'.
.
tltile, care nu sint puline, intr-un mod
onest. Deci, - cred ci cQmunismul romi'-
nesc a avut un specific al ,lui, care ar
trcbui discutat. Spccificul siu a {ost '
oportunismul exccsiv qi cruzimea. Cruzi-;
mea comunismului rotnf,nesc a fost uneori
mult mai marc

t-
tzr|'rr$r"
ca(rrE
-gerrerarF-T-'l7f
gi din nou ,,eprobarea" Ilermeneuticii,
F:- d"aT a*afaruT-Tru-TRrma I pi.imE--eeitgfo-_-
fel de epocd total ostild initiativelor mAneascd, dar 5i prima carte francezd
g:.1i a operei literare a h-ri lltircea
despfe
'
creatoare personale am cooceput Ceci
Nlircea Eliade. ln rcest mocl
Eliade. In!elegind biite intrcq acest Ilcrmeneuiica lui illircea - Etiarle si au apArut alte certL implrtan:e. Este
mecanism si rolul sau c-te executant am intrat in iegdturd cu el. prima nrult. putin ? Flste st;:la 1,e jumi.tate
doci1, nu-i port nici:rn rtsettti:nent. scri.soare primita dateaza din 12 ianuarie
1971, dar este evident (chiar poa|e decide def initiv in astfel de
plind sau pe junlltate r;ir:rld ? Cine
\iarsile Nicolescu, azi decec.lat, a fc,st
de fapt incd o victiind a presiunilor din aceastd referintA) impiejurEri atit cle
,l
cd un anumit
ami.li;ui Dar tot
Ei tensiunilor unui sistenr odios, care contact fusese stabilit si anterior, ldrd eniuzi-asmul meu a fost s:r:tngulat.
l-au dobnrit. Crici comllnist nu era. a putea preciza chtaliile. Din Fra Intrasem_ con;tient in_ grrr:r lupului
Dar sd rdminem lingd Mircea EiiaCe ments d'un journ.ri (paris, 1973, p. animat cle cele mai cune intentii. Am
9i sa-l ,,in{elegem". Nu este prea u6or. 55+) rezul'Le c{-i expediasem Viata Iui inceput dcci sd nu mai ,,iubesc,. IIermeneutica
lui Mircee Eliade. ,Cele ce
Dintr-o destul de lungd frecventare, Alexandru Maccdcisi,.i, p, care a citit-o
inainte de l7 mai'lS68, 9i Dic- s-au intimpiat in Franta r:r-au dez_
dupE mai multe convorbiri directe Ei
schimburi epistollre, mi-am format !ionarul de idei literare, I, chiar la gustat qi nrai muit de aceas,.ii carte
convingerea cd el era dispus sd meargd aparitie, in- 1973 (sciisoarea din 19 de care pur qi simplu nu mli vreau
departe, chiar foarte depart: in,,colaborarea"
sa cu regimui ceauqist. Nu 1971 aratd qare erau --reccupdrile 2. NId asteptam ca prima rarte ro-
aprilielT3). Conr:inutr_rl scrsiorii din sa auo.
poate fi insd vorba, in ace;t caz, nici Inele de atunci : ..istoria' ideilor,, si mand 9i francezd, editati la paris
de ,,acuzare", nici de ,,aparare' . .-Pozifia
mea este c]ard: colaborare culcesibile
ir RomAnia, Miriea Eliade cle proteste, p" a"p]i"'r"ll!r,tii't" a"
A.O. Lovejoy, a1e cdrui oplre,-inac-
despre Xlircea Eliade drrni ..lenenl{
turald, neutralitate politicd in reiatiile mi le-a procurat. ln orice caz, de herneneutica
sa m-am apropiat treptat nume in tard sd fie prj;ita
altfel impotriva,jnterzicerii,. acestui
cu tara" (scrisoarea din 5 decembrie
1980, absolut esenfiald pentru precizarea
atitudinii iui iv{.E.). Ca autor tica icleilor literare" si Ce,.dictionandvoin!ri.
DimpotrivS, o ,,tdcere" lu-
ocuplnciu-md tot mai intens
.cu
de .cri-
sirn-
Fatle saru cel pulin cu o fnumitA bu-
romAn, ce poate fi mai legitim Cecit rul de idei literare'.. Preocupjrile ulteriorre
insislente de,.herrnencuticd,, suf icienfd, a lntimpinat aceirstd pregubrd,
plind de hrrgne, de ifose, de
dorinta de a reveni in porpria cul.-
tr:i.ai-? Dar unde incepe ambiguitatea, dovedesc clin plin cd aceasta era reaiitatea.
ln acelagi timp - ciar astlel seama repede cd eram acuzat c5...
mieiS riguros absolutd. Mi-am dat
candoarea gi echivccnl de neocolit al
unor astfel de conlesiuni qi denersuri
? El era convins (gi in acest punct analizd erau, pe atunci, total inclis- regimului etc. Ce puteam si rds-
de reacliuni disociabile azi doar prin ,,recuperam' (sic) pe lrl. E. ln contul
gre$ea, supraevaluindu-se) cd regimul -tincte - simteam tot.mai irnperibs qi pund ?. Citez din nou protestui. meu
dc'r'ea sA facd totui ca sd-I ,,recupeieze".
Scrisoarea din 5 decembrie 1980 tdcerii din jurul unui nune. ostracizat perez pe nimeni, nu transmit nici -un
pn:e izeazd foarte clar $i ,,condi[iile":
Ei al unei opere intsrzise. Gest de mesaj, caft3a lmi aparline inregral ca
impulsr-rl sfiddrii unei interdiitii si d,t reprodus 1i in Cotidianul :.,.Nu.recu-
suslinerea canclidaturii la premiul Nobt'i.
Fireqte, o imposibilitate. Dupi indirectd. Aceasta a fost una din for-
de la Paris, de ce Dvs.. n-ati fdcut-o
protest gi de insubordonare directA/ initiativS, dar mi ?ntreb : iJomnrlor
cum, la . fel d* candidA, era si mele inconformismului ineu si al angajarnentului
ideologic impotriva re-
avuL gi posibiiitd{i cle docurnentare
intii ? N-a{i fScut nici puEcdrle, afi
miirturiqirea pe care mi-a f a-
cut-o aitidatd, intrun elan de sin-'
ct:ritate ; ,,M-aq - gimrii;;i- Nu-l supraeval.uez- deloc; dar superioare. De qe a trebuit si vini
face forte s5. asociez
pe Cioran gi Ionescu la o declaclt
sd- repet ceea ce am declarat qi in carte despre Eliade, nu doar din
nici nu-I pot ignora total. Nu fac de-
un roman din est care sI facd. orima
ralie,
far6
dacd in {ard ar fi mai muLti liberiate".
Ca qi cum un sistem totacea
Handoca. Reiau deci din primul
Cotidianul gi in scrisoarea cdtre Mir-
dar gi prima carte. care a apdrut. la
I'aris".
Punctul pe I
,,Consplrefla" d-lul Eskenasy
Lisind la o parte mobilurile ce-l determinasertr
cindva, la incepuful anului
1990, si colaboreze in paginile publica{iei
noastre unde gi-a infdtiqat rezultatele
prodigioase ale presta{iei sale
intelecfuale in exil, d-nul Victor Eskenasn
istoric rorildn stabilit Ia Lausanne
s-a supirat irevocabil pe Jurnalul
literar- ln Contrapunct (an_ IIf,,
nr. 27,21 august - 3 septembrie 1992,
P. 15) domnia sa' ataci acum. deschir.
problemele .delicate' ce-l ftrcuserE, cu
rru prea mul[i ani in urmi, str se men- -
{irtr intr-o zdrobitor de ,viteJersctr*
expectativtr. De unde se vede c!, la
meridian rominesc, pentru, .. unii cel
pu{in, s-a.u schirnbat timpurile de
vreme ce infelep:iunea de mai ieri face
Ioc unei agresiviti{i ce nu se-rliegi.e,
dc la distan{i' (bine(n{eles, necesara
distan{are a istoricului) si catalogheze,
sE eticheteze gi sI condamnt
f5ri probe.
Domnul Eskenasy este o naturl prof
und pitimagi. Domnia sa reac[ioneazE
glandular acolo unde se impune calm,
rigoare, limpezime. Constatim . acum
ctr intelectualul din cxil ce pleda pentru
.,dialogul civilizat, creator, tolerantd,
asumarea cinstitd, -purificatoare
aprofundatS,.
in ultima instanli a lntregului
trecul cu luminile si umbrele
sale" (vezi Jurnalul literar an f, nr.
ll- lZ, 19-26 martie 1990, p. 6) estel
gata strj jure cu mina pe congiiinti
penfru ;buna credinlf gi obiectivitatea
- desivirqlti a eseului_.lui Norman-Manea,
privitor la ,convingerile de tine-
. rete'r ale lui Mircea Eliade,,,conyirgeri"
care, dup6 d-nul Eskeaasy- ca ti. dupa
d-nul Norman Manca. ar fi stat sub
semnul ideologic ai politic al G5rzii
de Fier. ln loc de dccumente, investi--
galie de arhivE, prolunda cuncaltere
a realitlfii epocii ,istoricul Eslenasy,
ne plopune. sentirneatalisme $i note
secr'ete confuze, descoperit6r de d-na
Aririana Berger in dosarele,,intelligences*
britanice. Amuzant e chiar 9i faptul'ci-
notele secretg invocate" - in
rnEsura in care du fost corect traduse'
in limba- pirintilor ' nogtri de
d-nul. Eskenosy - cuprind lurprinz6-
zltoare neconcordante in ceea ce alirmE.
ln prima dintre ete, ,,suspecful'
spiouajului britanic ar fi ,,sustindtor"
al Gtrrzii de Fier, pentru ca doul strptEmini
mai tirziu. in cea de a doua
notii el str devini nici mai. mult 'nici
mai.putin decit un ,,membru al Gdrzii
de Fier". Pentni istoricul .Erkenasy
nici un semn. de intrebare asupra aceslei
neclarittr{i documentare. ce s-ar fi
cerut,. dupE opinia ,,aristarcilorL ve-
.4
,^
(
^^- c/L

8ur;-dT-e-5?UfdiEsiEEf-Ru erarn. De ce c|usa apoi In streinetate ?*NIci ael mai
in astfel cle cazuri (C. Noica) faptul rigid regim totalitar din lume nu
:ra licit, posibil, permig, onorabil mai poate opri o astfel de operafie. In rest,
iiies eic- 1i in altele nu ? $i aiunci fiecare proceda cum putea, de la caz
Ilerme::cutica apdruse in tard. Nici Ia caz, i ses risques et pdrils. Noi
tlrl faltoc din .,diaspora", din e:

te-p[5liC5i5 sub iodia -dog- '
: materialist. Anton Dumiscrie
vorbind despre Dcslncluzia
acestei discutii este,
Descartes a des:operlt cA
A gindegte clriar - desp:'e
Jar nu a putut sA integreze
;coperire tntr-o obiectivitale
dat un caracter existenlial.
ective nu. se spiljinri pe
rtea eului gindiior. cr
spriijnd qi i$i trage seva
rur otn .tumea reald. pro-
te$te 9i de la consoartd.
I al femeii nu se desminte
nsA siguri cA Sfatul Efimitei
o datd lnlelegerii Conului
\ldturi de Dl. Ir{Sgureanu,
'onov, de Dl. Filip Teoclorineinl,eles,
de D-nii Darr
i Al. Birlddeanu (se nu-l
pe Dl. Vdcaru), Dl. Ilieicu
!r-o cursi care pe zi ce tresformd
intr-una de... $ob

crl rllL,
l intimplat ?
Itre ele.
august i973
.qi*:r:{!;:
rino,
cdrti ieri
tuniesc din
spre Turku,
-is), lBe (a5a
^ir ^,, 4,.^
5rl LiqiAsal
lu
toate
ha- r-ih; 1^
rrra lJrrro id
)i3 lUr },ar-
:asa - dar
in iot ce-mi
5 :rrrFni.1"
tie cle azi.
atl(er11
nrirl
, e:a llu ltu-
.,*x ^,--^^,-^
ur J dlJr udlrg
Iel memorau
riale... (T\{ie,
lcvista L-ni-
), articoiulvolum
clin
ti Iorga, ar-
)S, care I-a
r, P6rsan a
sistentul lui,
,-i spusese :
!,^
a-.4**l^_
\d irrLlltrlJld
il va detltr
ni rFnr6-
:i PArvar,).
'a teami cd
n1+a
a1Lo,
nni -i ^
vlJrrrrd
- care m-ar
)t, in ultimii
)erat de gega
-
$i era
'ti vrei s5-!i
rd de Fragcare
Robert
:6 in octom-
?ir"cea Eliadc
rrtea despre
, u'ell....
ruarie) 1974
rrino,
'a s5-li spun
ral ti-a fost
:1o\'(emb'ie).
sntru cd nu
rllir:-rard, ce-
It ercmPlar
poate, Prin
tcenlta \'om
ilcea Eliadc
embrie 1974
VIII)
i, de dcui
tic iar lim- .
i cu brazii
lepcdc po-
'crtrctul in
iluat in caa.
Picto:i{r
r clielu:i I i-
Anul acesta am venit mal ae"."me.-iJ'
sfirEit de junie. I.-am \.azut.pe Sorin
la Amsterdam. In iulie am incercat sA
.lucrez ceva la Paris, dar nu prea am
reulit_ (prieieni, coJegi etc.). Din fericrre,
tuna august am petrecut_o la
Mallorca (Puerto- de AnCret) m-am
odihnit gi am lucrat destul de birre.
Impey s-a speriat degeaba. Am sufe-'
rit, prin niai., de o gripe intirziatd, cu
complica{ii intestjnale. A trecut de
mult !
\
,
or gast ta Ln.tcago ca:..ea D_trle
oe5pre silanja, l_-e;ttru ciirc i1i nrultu_
_ mesc de pe acum. Tot ce-n-ri dEruiasti.
trim.i1e, te rog, la Chicagr,, t:nde nrj-a:rr
alcdtuit bib.lioteca (la Pai-is au rim..,s
rln:r flionlenlF\
Eli..lent, cum 1i-am prcnrjs, r'oi p::-
zenta t he Critical ?'hcor'.r' la aceie
..
Unlr'. Press pe care,mi lc \.or sug3ra
.
coleg.ii mei de Ja Facu-ltatea cle Li..er-e.
Cu multumiri gi urAri de bine, al
Dtale,
Dragi D_le lllarino,
i!{irce6 I;li:dc
22 ianuaric IOii
, lV-am - intors de la paris aculn
tevs.211€,. (am ci_
fost, ti ,"n"r""ia","p="-
tru..l5 zjle _ cd-.i cJe_abia sosircm,-],
mijlocul lui octombrie, -
dupd ,lr.i
ru-nt_ ,,europene..). Am gasit'aici . ooua
celJ
numere din Cahiers 2 ;4 si c."l_
soarea D-tale din 5 ianuarie. Iii ;;i_
tumesc Si-.ti urez un an nou st mai
spornic. (Aqtepr Critica idc;to;. iii;-
lu." .:-.
cu explicabild ne;_abCare).
Lrp^r.lvrtatea 5i ,,industria* D_tale mi
lnctnta (tmi aduce aminte de tinere_
tea mea !...). Md dezoleazd,
absenfa
Fi;.-;i;
interesu]ui pentru irerrnenerr_
ticd Ia noi.in [ard (cu atit mai mult cu
:,1^,C^ll,u.ultg.ti.nd16. a isto-icitor, arneo.logito{,
lolclo:-i;tilor, mi se Dare
exceplional inzestrate). Da-, e.r.ident,
in aceste domenii nu se mai bo"t" i-]
protiza, in rimp ce in leoria'gi crit:ca
rterara munca preliminarA,,,erudit.ia,.
pare o actit'itate desuetd. Strdluciiele
mtciele streine invitd la speculatii si
mic-oanalize din ce in ce mai'.,forrna_
liste". In curind, criticul literai'nu va
mai avea timp sa ci.teasca .,autori de
l.teiaturd", ci numai semioticd, ling_
visticA, matematice Si informatii-A
(l\Iacar dacd ar citi Prineipia nrathcmatiea
'
qi pe ,,al doilea., Wittgenstejn).
l\'{i-a pldcut cartea D-taie de;pr.:
.Spania, si poa.,e ne iniiinjm la paris
irr ;;rimJ,r'a:-d, ca sa stdn de r-o:bA.
Cahiers 2;4 l-am parcurs doar la re-
: pezealii. Cronica bibliograf icd a lui
D. 1.1:cu e r:tild ; din pIcale, porte
'
dr
loc la ,,malentandu"-uri. Anii cind s-a
scris des;;re mine sint 193;-116;.
De-at-..lit:i nuntai intimltlaloi 5i m,l;-
-. ginal (nrr tor'ce.c clespre c6rti - in
p-imr,rl rind ale D-tale. DupA cum stii,
La tiqin:i gi altc rrovestir.i n-a f ost
rnentjonatd nici la biblioqrafii. l'iu discut
cauzele aceitei sch:ml:Eri de atitu-
dcvoiamcntul si Iarl'imiic ci, am simt;t-o
risiipti, ce.n l1{B 9i i9{9 cind a
fost la camiricle dc la Sinaia si .ic lr
Eilccsti, si:rgu:'E int "c ati!i scriitori,
Nu s-a putut niciodatd stdpini.
Dar cine se poate sl5-;ini ? $i dc cc
sa-r stipini_?
\otrrii se 1r'ag clin valea Prahovci
sprc inEllimi. lnair,tez in sus printr-o
pinzi milc5toare, s!rivczie cle nour
izulat.
*
Dc 1!f.8. ml despartc un pcrelc sub-
!irc. O aud umblind prin odaic, trccind
in odiita de lingd baie, trlgind
dc lanl dupi o mic5 ncvoie. lmi dau
scama cind stinge lumina. Stiu bine
nu leni. desi-mi bAnuieitc sim-
'
Dtale'
'
Mircca Eliade
P.S. 'J{i. 'Forgcrons trimit traducerea englezd
et Alchimistes, impreune cu
alte citeva mdrun{iquri.
Texte transcrise de
!. I Illircea HANDOCA
I I rr
t'' '
I lV t'1t*^*^'t
atl \. ./
,,DosaF" M. Eliadi \./
ilin ior,,elupa; Lo#>
Int;-u,r rd.spuns l:olemic adresat
J:::ne.l:liui !!i:'isr, dl. \''ictor Eskena,l'
ciii.az6 in CcntrapuDct (an I1I, nr. 2i,
:Jl augu:i-:j sept. 1J92, p. 15) doud
{r-gnterrie din unele o-Jocrirnircte publrcats
dcja din. 1989 in rclista
,,Annals of Scholarship" (vol. 6, ni. il,
pp. 455-465) de c5trc Adriana Bergcr,
cerccidloare americanE dc origine
lomSnI-.
Neavind la indemind exempiarul
revislei in cauzd, gi n'ecunoscind deci
articolui Dnei Adriana .Berger,' am
fosl tentati insd sd verificdm veridic.itatea
fragmentelor documentare I e-
produse de dl. Victor Eskenasy $i a
.afirmatiilor lor pr.in co:riruntarea cu
documentele similare din arhivele romAneqti,
privind activitatea diplomaticd
a Iui lt'lircea Eliade la Londra, in
1940.
Pe baza Dosarului nr. 55 11940-41,
l'ondul tr{inisterului Propagandei Nafionale,
pdstrat la Direclia Genera]d a
Arhivelor Statului din Bucuregti sidtem
in mlsurA sd fa:em urmdtoarele
preciziiri documentare :
-1 Printr-o ,.Deciziurre"(Nr. 03286, din
aprilie 1940), semnatd de Constantin
C. Giurescu - ministrul Propagandei,
in functiune atun:i (intre 5 martie
1940 9i 28 iunie 1940), Mircea Eliade
este numit ,,secretar cultural pe lingi
Legalia Rom6nd din Londra'.
Constatdm. in primul rind, cd numirea
lui lVircea Eliade la Londra nu
a fost fdcutd de autoritdtile legionare,
precum se insinueaze de cdtre dl'
Victor Eskenasy. De altfe!, prin aceeasi
decizic erau titularizati qi alti oamerri
de culturd romAni la diferite
ambasade, printre care se afld 9i Matyla
Ghica, investit cu demnitatea de
,,Consilicr cultural Ia Lcgalia din
Londra", deci superiorul direct al lui
Nlircea Eliade in capitala bri+anic5.
Nu ,cunoagtem, pinA astdzi ,ca X{at)'la
Ghjca sA fi avut leg6turi cu legionarii,
in a5a fel i:icit numirea celor doi sA
DoatA ' fi privitA stt baceastd lumind.
Duyd numai trei lurri de la sosirea
la Londra, unde rdzboi':l aerian era
irr continud escalaCare, Xilircea Eliade
este anuntat, ca 5i ai(i membri ai
embasadai de acoro. P:-int"e ei si
.l\I:ir-lr Ghic:r. de feptlrl cA prin Dccizia
I'Jr. 5?02 din 16 iulie 1940, ii ,'ince-
C. POPESCU-CADEM
(continuare in pag.7)
nit 9i nama cu o Plicinti dc merc'
dar am alungat-o cu toti numaidecit,
ca ncrvirtC

N v

I
I
.V F$(e
I
i
rv q€ EiurvzJr€r eqr
montarea a numeroase piese Ei musical-uri.
Dat fiind costul prohibitiv
gi marginea de profit redusi a unor
-{3"nctul
pe i
Dlverslunea "Contrapunct"
Cu mare intlrziere ne-a ajuns ru6
-oclri numdrul pe care sSptimlnalul
Contrapunct (an III, nr. 20, 5-11 lunie
a.e.), ,,editat d.. Uniunca Scriitorilor
din Romdnia", dar apArind ,,cu
sprijittul C.E.E.P.P. (Central & Bast
European Publishing ProJect - England"l
I-a dedicat lul Mircea Eliade.
Probabil cd observatiile fireqti de lecturi
le-am fi pistrat pentru noi dacl
aceastd insolitd gazet5 culturalS a tinerilor
scriitori nu ar fi lnregistrat,
deliberat, un act publicistic cu totul
straniu : reproducerea pentru a doua
oari in presa romAneascS, dupd revist:r
22, a articolului Felix culpo. de
Norman Manea, fard a se fi gdsit motive
cit de clt serioase pentru un asemenea
demers.
Este articolul in cauzd al lui Norrnan
Manea attt de important pentru
peisajul romAnesc actual incit fiecare
liter5, fiecare cuvint sd necesite
o atentie deosebitd ln ,,Celicalrr" operatiune
a transerierii lui ln limba pdrintilor
noEtri ? S-a indepirtat revista
22 in versiunea pe care a adoptat-o de
spiritul si adevirul acelui articol ? Au
fost obiecliile formulate de noi gi de
allii. ln marginea informatiei cleficitare
gi a comentariilor supralicitante
a1e textului Iui Nocman Manea, tleterminate
doar de tdlmicirea precard din
revista, 22 ?
Ciudat ne pare, Cesigur, argumentul
prin care se justificd sub semnatura
redactorului. 9ef al Contrapunctului
ini!iativa republlcdrii articolului Feli:
cdp\ in chiar rerhctarea rcmAne:.sci
a a.l::.ru1ui sdu. se vo:be5te despre
restabilirea ,,normalitdtii f ilotogir:e a
lucrurilor" ceea ce evident, ne uluieEte
qi ne umilette totodatii. O intreagi
t:aditie filolcgici a editirii textelor in
limba romAni std cruciti in fat'r usurintei
cu care dl. Ion Bogdan Lefter
recurge la o asemenea motivatie, evident
bazata pe lndelungi prestatie
universitard.,,N ormalitatia f ilol ogicd"'
se realizeazd acum ,,resfnbilind testul
scris de autor (intr-o Jotmuld' usor
prescllrto.td. ; din motiue de spdtiu,
am eliminat ctteta secoenle inJormati'e,
necesare mai degrabd. cititorilor
strdini, reproducind cam trei sJerturi
din tett)". Halal fidelitate ! Nu putem
si nu ne intrebdm lnsi ce ne mai rinine
noui, cititorilor romani, daca
,,secaengele inforflative" slnt exclusiv
rezervate numeroSilor cititori striini ?
$i ce ratiune mai. are atunci, articolul
in cauzi cind rolul lui era tocmal
acela de a informa exacFEsupra unei
perioade din biografia eliadescS, pusd,
dupri di. Norman Manea, ,,sub peceted
taine'1" ? Nu cumva, chiac aEa s-a 9i
lntenfionat qi, firi se vrea, condeiul
d-lui Ion Bogdan Lefter adevdr griie;te
? Oare nu asta a urmerit, in
fond, dl. Norman Manea, adicd si
d.ezinfortneze,,cititoril straini" asupra
llrppy Fetla (cel mar rertcr! @ pc
lume) (1956), Five 6o". Nanred M6e
(Cinci pe nume Moe), dedicat muzicii
compozitorului de prin anii -4C, I-ouis
unui episod din biogtafia lui Mircea
Eliade, atita vreme clt informa{ia, a-
cum eliminati, se dovedea la un examen
atent f:icuti dupi ureche, tn
buni parte fantezisti si firii o lucida
aplecare pe text ? Noi am avut naivitatea
se credem cd putem iua ln serios
informatia autorului articolului
Fe.Iiz culpa gi am constatat adlnc uimrll
nu numai scdpdrile documentare,
oqr $r prlpeala cu care, pleclnd de la
ele, Domnia sa trdgea concluzii generallzate
asupra intregii culturi romA_
ne5ti de ieri gi de azi. gi dacii informatia
gi concluziile priveeu !n exclu_
slvltate pe ,,cititorii srdini.., nu e caz,:l
oare s5. ne intrebdm pe cine dorea
dl. Norman lvlanea sd -culpabilizeze ?
l? articole nereprezentatirt, acciden_
ta.le in imensa_bibliografie a lui Nlircea
Elrade sau cultura romaneasci, istoria
Si.traditjile ei na[ionale, in general ?
Intrucrt asemenea IntrebAri nu ne_au
resdrit numai noua in minte, dl. Ion
Bogdan Lefter acuzi acum intreaga
presh. romAneasce, ,,sedusd de slog-anele
democrafiei, dar incapabild, s-o
aplice md.car in sfera ideilor,, de ,degringoladfi.
ideologicd,,, de,,ueh.em6ntd
incon$tienld", de,,intolerantd intelectuald"
9i de ,,periculoasd. conJuzie a
criteriilor". Toate aceste calificative si
etichetiiri la un loc, de monstrind b
piitimaqd angajare a redactorului gef
aL Contrapsnctului lntr-o cauzi cel
putin obscuri, pot fi atribuite conform
unei cunoscute exr,resii romAneqti
chiar pubticafiei care le gizduiests
cu atlta aparentA lnocentd.
Ne simtim obliga{i ca atare si a-
tragem atentia domnului Ion Bogdan
L_efter qi celor din redacIia rev-istei
Contrapunct, ci,,solidarititr.c. domniilor
lor trebuie sd fie totdeauna numai
li numai cu ideea de aCevir. indiferent
de prietenii, mentahtAti sau
interese. Pentru aceasta recursul la
orh:oe este principala lndatorire pentru
cel care aborCeazd dcmeniul. istoriei
literare- $i, surprinzitor, nici
unul dintre cei anchetafi de Contrapunct
nu s-a obosit si intreprindi un
asemenea examen.
Pe ce se bazeazd atunci, vorba romancierului
Marin Preda, lntrebarea
(Intrebare sau etichetare gi condamnare
de tip proletcultist, fdrd proces
?) din ancheti : ,,Cum priuiti alunecared
lui Mircea Eliade, din tinerele,
spre extrema tlreaptd', ?
Domnul Illarin Mincu are onestitatea,
in respunsul sdu sd recunoascd
faptul c5, ,,neJiinil documentat cum
trebuie nu pot sd md pronun! in
aceastd, priuinfd". $i tot Domnia sa,
remarc6 acea confuzie pe care, inconqtient
(oare ?) o comit tinerii scriitori
ln cauz6: a nu face distinctia elementari
dinke biogrcfie 5i operd..
Defin in schimb alte informalii ql
lgi intemeiazi afirmafiile pe o coplepitoare
argumentare istoriograficd
domnii : Andrei Cornea (care se tot
lnghesuie sd participe la asemenea
,,dezbateri'), Gh. Criciun, Alerandru
George, Dan C. MihAilesqu, Andrei
Oigteanu gi Cristian Teodorescu ? St6-
plnesc domnii Yictor Eskenasy sau
Z. Ornea adevirurile absolute in numele
cirora lgi elaboreazi insinudrile
mai mult Cecit jenante la adresa unui
mcment din biografia lui Mircea EliaCe
? De ce nu dau dosrniile lor, toti
la un loc, douqda certd fi se multumes;
si vehic'rleze, de un decenlu si
mai bine, acuzatiile pe care le formulase
comunismul biruitor al epocii staliniste,
cu destuli vreme inaintea lor ?
Tot la fel, atunci asupra lui Eliade
planau oracolarele ,,dezviluiri,. ale lui
*Iiron Constantinescu, Leonte Riutu
qi altii ale cdror intentii de a-l exclude
din literatura romAnd, illdturi
de Pdrvan, -A.rghezi, Iorga 5i chiar de
Eminescu nu erau nici rn;car travestlte.
Ce restiiuim, in fond, noi astizi
eulturii romineSti : bicgrifia cu pdcatele
ei mri mici si mai mari ale
unui om care a treit atitea schimbiiri
acute de ideologie sau o operd. pe
care cititorul romdn nu o cunoaste in
toatA semnifi:atia ti amploarea ei ?
Am zice incii o dat5, fdrd a ne enerva
pe dl. Dan C. llih5ilescu, .lar si fdri
a-i da dreptate precum dl. Normnn
Manea, ca dezbaterea provocatd in
jurul culpei imaginate a lui Miice;r
Eliade ascunde intr-aCevdr, o diuersiune,
cu;n am avut ocazia sd semnalSm
9i in cllrect domnului Andrei
Oi;teanu: creim fal5i leqionari 9i i-
deologi de dreapta (trecindu-i s',:b tdcere
pe cei reali) ca si nu mai discutdm
despre impostrr;a comunisiS 5i
c:ima ei impotrivr,.u1"'urii romine.;ti.
Iar in ceea ce-i pri..'e5te pe cl-nii lliron
Ccrrstantinescu, Leonte RAutu.
Nestor Ignat, Sorin Tcma, Dan Degliu,_
LIill;:i Beniuc, Piv:l Apost

I
LOAOOOT_3
- 0r. IORGULESCUM 16-JUL-L992 12:37 235
Mogtenirea "mogteniri i" ( IV)
Dacd in legdtur6 cu volumul "Rom6ne9te" de Virgi I lerunca
disculiile
s-au pdstrat totugi ln limitele unei relative
decenle, degi accentele nefiresc iritate
au colorat chiar Si
interventiile unor autori de obicei stdpiniti, eseul lui Norman
Manea despre o parte a publicisticii
politice a lui Mircea
Eliade din anii
'30 a dat nagtere unei adevdrate furtuni. A
contribuit,
la dezldnluirea ei, intr-o oarecare m6sur6, 9i
modul defectuos ln care a fost prezentat. Scris iniJiat
in
I imba romdn6, eseul lui Norman Manea a fost tradus in
englezegte 9i a apdrut mai lntii
intr-o prestigioasa publicalie
din Statele Unite, tard unde trdiegte autorul. Cu toate c6
Norman Manea ddduse acest eseu, in forma dintii,
spre publicare
unor reviste din Rom6nia, "Contrapunct" 9i "Rom6nia literand",
acestea nu s-au grabit sa-1 tipdreasc6. A'fost publicat, in
schimb, de revista "22", care a preferat sd-l retraducd in
romdnegte, cu multe imperfecliuni, mergind pina 1a
contrasensuri. DiscuI i i le, daca "discuI i i " pot fi numite
atacurile extrem de triviale
impotriva lui Norman Manea, EU
avut ca punct de pornire versiunea ap6rut6 in "22", inca o
dat6, cu multe infidelit6ti in raport cu textul initial. Dar
violenla Si grosol6nia articolelor
impotriva lui Norman Manea
nu se explic6 decit foarte pulin prin confuziile niscute din
traducerea stingace a unei traduceri. In al doilea rind, eseul
iui Norman Manea era conceput intr-o manieri ea ins6gi
discutabi16. Nu era citugi de putin o cercetare a publicisticii
politice a lui Mircea EIiade din anii 3@, era o puneFe fata in
fala a unor aspecte ale acestei publicistici
Si a
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

(-
m6rturisirilor tirzii f6cute de autor tn memorialistica sa.
Norman Manea constata astfel cd ln memoriile sale Mircea Eliade
evit6 sd se refere la atitudinea politic6 adoptatd public in
anii
'3A gi-i reproga absenla unei asumdri explicite.
Procedeul
se bizuie pe o confuzie. O scriere memorialistic6 nu este un
raport sau o declaralie date in fala unoF instanle
administrative. Omisiunile documentane, insistenJa asupra unor
momente gi rapida circumscriere a altora, dezvoltarea unor
episoade Ei suprimarea altora tin de regimul insugi al acestui
tip special de I iteratur6, I iteratura mErturisiri lor.
Memorialistica literard nu poate fi confundata cu o
autobiografie datd autoritSfi lor judec6toregti sau pol iliste,
o
carte de memorii este altceva, cu totul altceva decit un
rdspuns detaliat Si Ia obiect dat unui chestionar
administrativ. Ceea ce mirturisegte despre sine un scriitor
nu
poate fi gi nici nu este citit
din perspectiva preciziei
documentare. Intereseazd, dimpotriv6, sub unghi psihologic,
intereseazd ca putere de evocare a unor medi gi personaje,
intereseaz6 intrucit
propune o ipostazS moralS 9i spiritual6,
'
intereseazf, la urm6 dar nu in ultimul rind, CA. LITERATURA. Or,
in mod neagteptat, Norman Manea citegte sau a citit -
memoriile lui Mircea Eliade tocmai din aceast6 nepotrivitE
perspectiv6, prin care Iiteratura memoriatisticE este
identificat6, simplist, cu memoriul de activitate, degi sint
"specii" diferite.
Eseul sdu are, de aceea, Uh aspect de
"opinie", inevitabiI subiectiv6, nu este nicidecum un studiu
sau o analiz6 conduclndu-se dup6 criteriile exactit6tii Si ale
rY"..'
r igo'qp,[ .
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

I
)
Dar eseul lui Norman Manea nu a fost contestat din acest
motiv. Ca Si ln cazul Iui Virgil
lerunca, lns6 cu o vioienla
considerabil mai maFe, s-ts insistat pe ideea falsS cd aducind
in disculie publicistica de evident6 orientare spre extrema
dreapt6 a lui Mircea Eliade se procedeazi Ia o "denigrare". O
"denigrare" a Iui Mircea EI iade, in primul rlnd, lnsa 9i a
culturii
romdne in general gi a valorilor ei. Cu alte cuvinte,
cine cerceteazd aspectele socotite neconvenabi Ie, dintr-un
punct sau altul de vedere, aie activitdlii
sau ale unui moment cultural,
unei personalit6li
"denigreazd". "Denigratori" sint,
de aceea, gi cei care se incumetd s6 aducd in discutie
scrieri le unor- mari artigti
9i c6rtuFari infeudali ideologiei
Si propagandei comuniste, 9i cei care indrdznesc sd evoce ori
sa studLeze publiclstica Si activitatea politic6 de extremd
dreapta a unor de asemenea importante figuri culturale 9i
literare.$i
intr-un caz Ei in celElalt avem de-a face cu o
vizibile obstruclionare a adevdruiui istoric, mai mult, cU o
intolerant6 agresivd fatd de orice incercare de a se iegi din
zodia aproximatiilor convenabile. Degi viciat 1n chiar punctui
de pornire, eseul lui Norman Manea avea totugi meritul de a
semnala aceastd "patd alb6" a memoriei noastre istorice gi
culturale care este puternica orientare spre extrema dreapt6 a
unei bune pdrli din intelectualitatea rom6neascd a anilor'30. O
realitate ocultat6 Ei in acelagi timp mistificatd.
A9a cum
ideologii Si propagandistii comunigti 9i-au anexat abuziv lupta
pentru democralie, pentru a-gi g6si justific6ri,
istoric6 9i legitimitate,
continuitate
existd 9i tendinla de a se explica
existenla Ei ascensiunea extremei drepte rom6negti prin nevoia
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

L
LOA00005 - 02 IORGULESCUM 1,7-JUL-L992 L0:33:08
de a se face fatd "pericolului bolgevic". In realitate,
aga cum
textele din epoc6 nu lasd nici un echivoc, adevdrata ]int6,
declaratd ca atare, a extremei drepte nu a fost "bolgevismul",
a fost democralia. Ideologii, publicigtii Ei liderii de extremd
dreaptd din RomSni au denunlat constant democratia ca fiind
"putred5", "cosmopoli16", importatA din Occident, crea!ie a
" iudeo-plutocra] iei ", nepotrivitd cu spiritul poporului rom6n,
ai cdrui cunosc6toni, interpreli 9i reprezentanli fideli
autoproclamau cu specificul mesianism paranoid al
total itarismelor. Modelele lor, declarate, nu erau doar
Mussolini Si Hitler,
se
socotili cei mai mari oameni ai veacului,
ci 9i Lenin 9i Stalin. Acesta din urm6, de pild6, avea chiar sd
fie ap6rat, in termeni extrem de elogiogi, de pild6, de Nae
Ionescu, impotriva unor dezvaluiri ce-l prezentau pe tiranul de
ia Kreml in in postura unui semidoct crud gi viclean. 9i apoi
este iar69i o evidenfd c5 asasinatele politice inf6ptuite cu
singe rece de extFema dreaptd, de la I.Gh.Duca Ei Armand
Cel inescu la Virgi I Madgearu 9i Nicolae Iorga, n-au avut ca
victime pe "bol9evici". A socoti extrema dreapt6 din Rom6nia
interbelic6 drept un scut al democraJiei impotriva comunismului
nu este doar o eroare, este o mistificare de mari proporJii,
intru totul comparabil6 cu mistificSrile
comuniste.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

tE.
LOAO0007 - 02 IORGULESCUM 23-JVL-1992 12z20zOl
8- -l* - kL.c-c*
Mogtenirea "mogteniri i "(V)
Dus6 pind Ia paroxismul celor mai triviale
insulte,
campania impotriva Iui Norman Manea deciangatd de publicarea
eseului sdu despre Mircea Eiiade a avut mai ales'valoarea unui
test. Nef i ind o cercetar-e sistemat ic6 gi apl icat6, cum este
de pildd
cartea Iui Leon Volovici despre ideologia
nalionalista Ei antisemitismul din cultuna romdnd interbelicd,
avind aspectul unei interpret6r i 9i nu al unui studiu, acest
eseu a fdcut evident6, 1n primul rind, necunoagterea datelor
istorice.
Autori de bund credin]6, dar care nu aveau decit o
r-eprezentare indirect6 9i mistif icata despre publ icistica
pol it icd a lui Mircea EI iade din ani i '3A, au contestat
existenla acesteia, fie integnal, fie reducind-o Ia citeva
intimpidtoare articole. S-a putut constata astfel c6,de9i in
principiu sint respinse, uneori cu mu1t6 risipi
imagini 1e part iale 9i def or.mante produse de
istoricii-propagandigti
de vehemenle,
de par tid continu6 totugi sa fie unica
sursi documentarS. Cu atit mai regretabilS a fost cvasi-absenJa
din aceastd disculie a istoriciior
autentici, a specialigtilor
caFe pun adevdrul istoric mai pFesus de orice raliune
conjuncturai6 Si politicianistd.
Nimeni nu s-a gindit sE
procedeze in cel mai naturai chip: sd cerceteze publicaliile
epocd 9i s6 inf6]igeze, fErE pretenlii de interpretare, ,
faptele: articole, declaralii, m6rturii. Fdr6 sd acuze Ei fdra
sa dezvinovdleascd, doar sd expunS, rezumativ sap pe 1arg,
datele. In absenla document6rii, oFice derapaj este posibil
Si in cazul disculiilor stirnite de Norman Manea s-au putut
inr-egistra mai cu seamd derapaje. Lasind deoparte vulgar- i taJ i ie
de
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

t
antisemite de prin "Romdnia Mare", "Europa" gi "Totugi
iubiFea", pdstnindu-ne doar in zona comentariilor 'civilizate',
sd mai remarcdm 9i nepotrivita atitudine de
apir6rii
avocali ai
adopatS adeseori. Este, aici, uFt tic mogtenit de Ia
sistemul propagandei comuniste. Anexindu-gi valori Ie culturale
in mod abuziv, transformindu-1e in bunuri ale propriului
patrimoniu, sistemulcomunist proceda, totodatd, ia o deformantd
"ap-rare" a acestora. Valoarea insugita nu er-a respectatd, ci
trebuia adusi la numitorul comun ai sistemului. Impr-ejurarea ca
dup6 mai bine de patru decenii de regim comunist nu exista nici
un scniitor clasic romdn a cdrui opera sa fi fost integrai
retipiritd
spune suficient de mult despre aceastd oper a]ie de
mutiiare perpetuatd de-a lungul intregii perioade de
totalitarism
rogu. Generalii 9i promolii de-a rindul au fost
formate intelectual 9i cultural pe baza unor fnagmente alese
dup- cr itenii
propagandistice, ian normalul respect pentru
adev6rul istoric a fost mScar atrofiat, dacd nu a dispar-ut cu
totul. Manipularea datelor istor ice a intrat in reflex, nu mai
este consideratd descalificant6, dimpotrivd, a devenit o
pFactic6 generalizat6. in sfirgit,
s-a r6spindit ideea ca a
cerceta opera unui autor inseamnd a-i ridica statuie. sau, din
contrd, a-i pune 1a stilpul infamiei. Atitudinile sentimentale,
deseori colorate politic
refleclia
9i ideologic, domind 9i astazi
istoric6 si cultural6, fdcind inc6 mai anevoioas6
mogtenirea "mogtenirii". Intr-un sistem normal de gindire,
preten! ia cuiva de a lua apdrarea unor i lustre f iguri cultur-ale
^ i i a*^^ i ^^
Fr rsroFice ar f i privita ca o excentricitate. Ceea.ce s-a
petrecut dupa tiparirea eseului lui Norman Manea arata, de
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

fapt, cA sintem inca, in mare mdsur6, prizonierii
demonstrat ivismului.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ANUL tfl a NR.20(123't a 5'll iunie 1992
ffifl.}
-o;,-i,*q";"-r?**-'+*i.:l-*I**:**y*"*.*.'i9'--=*el,:y1-*yry-*..q-:':'*"::'--l--1*
I t--llT"+*
h"ii f''!lv;rn Fl6.Anl. Am inr;ercitt s-* el.rg:rir':eicn'l
ui15l:rTi**l E!,*r!.*, e*l cJ* ls tl?r'stq nl*t:lbi'i-i!*;'.
(:x: r' :.cr'!fr cl r+tp'ii:. C reu-lern cd,,clccident*[*"
!,,r
i.Ll
ei,. vg{,scilrylccn"a
r n !*r
-"ino."stn"..i,,pub|icdmterteijesp,"MtiuoEL|ADtrer'lrtteJel
pout GOMA, Monico. SpiRiDON, ton MANOL;SCIJ, ]o-o-ro PAPVU!-E5-CU-,._Cornen MATEI ton Eo.gdon LEFTER' Vosil-' l{Olr'R,
z: onlirn l f,',n. paialieviir,:s1.oo"'i:oitscu,:Noi*'n i'1Allq& 4j'j,l9i coRNE.A, Gteorehe cRAcluN,Alerqndru GloRGE, Dan
c, iliilarLiscu,,rlro.ii.MrNCu,i ensr"i OrsleAruu, C,:.tiiro TEODoIiESCU, Victgi €SREi;ASY, Georle STEINER.
.
-- -. -r-;-;.:.;*;**;;.*;*TE ;i*.*^e.*rsrTisr! --
Paul GOMA
".-''.*'
ARTLiR;\Rt]L Plecat lasd in urmi
cirti,le; cle la lstlriit'"rul du's rennin
Jt;;;ii;. " .DuPi 'nrioau om'- amintirile'..
lvii;;; u lrisat ;i cdrliscrierj,
""n-iiiu-isi
anrintili.
cu ei inse - pcnku noi, pigr:
zindu-sc pentru totdciruna - cc-\'a ce nrcr
cirtilc. nici amintirilc nu pot pastra' ceva
ce hu sc p(rata lillc-min:e, nicl transcrlc,
nici, ctr tehnica de azi, iniegistra : IlmDa
romAni '"Pu';,ts-ii-ta vorbit6.
- nc grabim si pt'ccizim'
Ilinde
=i*n**-':*vl+{'*t'q**i
ai bortilor cu buze riscdcdrate Si tocite
si cu, be funcl, pulbere de mlastine seiata:
tume dc amurg de sfirqit dc toalnni
si dc fhri-gar

: -.'
t,;,
,'::..:':
.,
TAN GENTE
TOTALITAffiH$M
lul ci timo ile 50 de anl .,s-a lucrat odinc'
INDEVE DUAt
CRISTIAN POPESCU
,' Am incepul s5 sitesc ctrrtlle lul Mircel
Eliade in Jurul yirslei de 20 de 8ni, Ele'
.su fost oentrru mlne grlla teoretici cea
-.nai importrntt; c€a .care ml-a etructurat
noi&nul sentimetrtal $i invilmesit al inlormatiel
cultutal-poetice din ldolescente.
lntuitiilc mele si Dractica dc unir
poet, piui gi exuber&nta . muncii Insplr&l€
la o metafori isl eiseau lustificarea
leoreticd in acea inlintulre simultani si
.universali de simbolurl descrisi de Eliaalc
in Tratatul de istorie a r€lisiilor. Teoria
simbolului lesa. in mintea mea. totul : de
Ia corespondenfele lui Baudelaire, pini la
tainicul oarodox hristic. orice se incadra
in paradigma hierofaniilor descrlse Fi sisterna[izale
de Mircea Eliade, Mai mult
decit atit. teorla simbolului outee fi trniti
zilnic. outeam controla prin interme.
diut ei daci oractica meo cotldian'ooeticd
se incadreazi ln ricorile universalc
ole Simbolisticii. Descooerlsem cum teorilts
lu1 Eliade aveau o bazi bristicl.
Revelarea oricirul simbol. lrdlreo sl con-
-ceptualizarea lui stitcsu sub semnul unl'
rii contrarlilor fundamentole fdlvlnul sl
umanul) in iiersoana treimictr si omeneas.
ei s lui lisus Hristos. Prin intermediul
lui Mircea Ellade ml se releva caracterul
hristic aI lndeletnlciril poetiee, el inde'
letnicirii cu stabllirea de coreepondente,
cu orlmlfee'Droducere4 de metatore. Se.
vantul romin' iml 'dirulse o Do€tic5-teo.
logicA -:- adlci €x&ct ceea ce ciutssem
intreagi adolescentl. Din marlle desco.
Derirl ale lul Ellsde (asa cum te enumertr
concluriv Gsbrlel Lllceanu in Jurna-
'lul de la Pililnls) !u mI lnteresau decit
'in
mtci mlsuri : ..demonstrarea . unel
unittrti . Dsleolitlce i om€niril De bazt
'vifstel
relirioase egricole'i sau ..mutotla
solrituili care survlne o datl cu 0receres
de ls vin{losrei ll -agrlcutttrrl..'. cl eram
rtres mal ltes dc : :.csdacitatea de semnlflcare
'ai----kl.'r
si slmbolizrre soecifictr coDrnor-
i.-ni -n'^ a.t i-a rA.rt6rr+t
nem Indivldualittrtl. oersoane, oamenl sl
nu sinlem vreun fel oarecare de inccri.
Se Dsre ci tocmai Itrrtr r, DresuDune cu
necesitato eceasti nevoie continutr de
discernimint. de slegere. dc indolall
rtlnscm .,coarilelc" unel ..ldeolocil' Golectivisle.
Indlferenl deci a4ees0o esto
.un& a socletitil tradlt,lonale sorr a statului-nal,iuno
totalltar. Sl Du intimpl6tor
vrreau si-l cltez ocum pe Mihall Sebasiian.
cel dintr-o oeroratie imnotrlva
..orlmatulul colectivismului &suura lndividualismului",
imDotriva comunlsmu.
lul sl fascismulul. lmootrlva unel ..misticl
a omulul in uniformi" : ..Nici o revolutle
nu v& anula in nol constiinta onu.
nerii dintre -eu- gl

-
,(crrlmd) rldicini -.in atituat.inet existen-
- tiaH, r€Ugloasl' $l laptul cL ,,sacrul e
.- ': . Gamutlat ' ln' DroiaD.'.'' Ia,f srrclne noastrtr
": ,- . e ocec& ile. E :.idcscltra comullelul sa,cru.
:''
',
:' ,:,; lul ln lttmea desacrallzattr.. Ce outea fl
:r'r . :mal benofic Dentru un ooet decit r-sl clsl
.,::r ,,tustlflclrl teoretios ln lncercarea lul.do
! i:: ..r intrezlri'ln orlce aicl un dlncolo. tn.
,.: ^,. r . cercarea dc 8 ..seeraliza- lumca pentru
'
e
o vedea mtrcar dln orofil. dacl n-o nutea
'','" . aritl...fattr n?ltre lnld. (sllut
..-: ,:, flfnd cl lu-
. mea:c spatele lui Du,mn€zeu) ? :
r,':
Sl cu sceasttr ooetlcS-teolodich dc sor.
. . ginte 'eliadesei (descrisi sumar in rin.
durlle de fattrl am irtrlt ferlclt aDro&De
. I0 anl dln viattr. Ee ml-r redesehlc drum
; bun spre lecturl Bibllel sl sore scrierlle
. Pirlntilor,rislrltenl.' Dar tocmal eceste
lecturi mi.&u Dus o noutr oroblemd pe care,
mic. nliadg slnrur n-a mal Dutut str
mi-o rezolve. Problema discernimintultrl.
.Ce. se lntimpllse ?. Mtr trezlsem cl vl.d
..sacrul' peste tot. . lntr-un btoc de'toculnte
tlplzat. cu l0 etaJe. eu vedeam Per.
fecflunea. ointru. ci l0 c clfrr ncrfoctlunll.
lneeousem sil sufir de eeea ce s-ar
putea numl . o .boola a semneJor. Orlce'
Dutea fi oFlcc, totul cra, de:o valma, totul.
AJunsesem, s[ crefl c{ .,sacruf4 ae
Do&tc manifesta la lel de bine in fenomene
valorlzale nozitiv. ea si in fenomene
- velorlzatc negsfiv. Ce drctr rcs.
pcctlvelc forme.ertu socieietea totalltari,
.. .
- comunlsmul. deletlunea. lnchlsorlle. fri.
gul. foamea ? Acelasl .,sacru' ruter fi
-;
descogerit in ele. ooatc chiar mal blnG
.t . docit lntr-o socletrte ileschlsl. alemocra,
i.:.::, . . , - tlc[. clvlltzatl; untlc blnele aootal tc lltrr:..a
- Aproape-ncdltefentlerer iDrnt ircru Sl
Drolan t lul, Ell'de fncdiferenllere De oa..
pe o observi sl o critldtr sl Constanlin )
Nolca tot ln Jurnalul de ta PAltlnig) presuDune
un ooalmlsm tolal. ceca ce leolo.
rlc s-er numl. lncredere prea mare ln
Dunnezeu - vezl gl .,lnjurlturlle" dc tlnercte
ale 'lui Elladc indreDtate imootriyl
angoasei. trlstretii etc. vezi articolul
siu Despre mimcol si intimplare ilin O- r
ccanosrafie. O tlpsi clar{ de dcmareatie
intre sacru si orofan. o indricostire
absoluti de intimplArile unei luml-aman'
tc (dar nrr sl soiie) sint idcate Dentru o
noetic5. dar nefasic Dontru o nloraltr.
Grcu e sl tri.iestl direct in Eden sau in
Ierusalimul Ceresc. nemaiavind ncvoie
rte discernimint, nemaitrebrrintt s[ alesi
intre o dreapta si o stinsa spirituale'
mlstlee. Se Dare, insl. ei de aceste dl'
tercntc 4v611 6€voi€ q0it timn cit ritmi'
' Daralclrsm lntre ! tala meg ue zr (u z.
'
lntr-o societate lotalitartr si o vlattr ce sr
t.. 'Drellgura rrlul. '
'
(Trebuic etr preclzez ctr termenll dc
,.' poetictr cl de morali l-am folo$it intr-o
: Bcceptlunc laratr. ..poeticeascl". totali-
" . rant5. de conirut mental, cfectiv sl practic
cu lumes,)
'
Aeeste rindurl mi le-su slirnll croniclle
€ditiilor dln RomAnia literarii scrise de
. domnul Z. Ornea la editirile si reedit6,'
','rlle
celor.din grupul ..Orltcrion" si eserrl
' domnului Norman Manea publicat in
'
trel numere consecutive Ble revistel 22.
Bineinreles ctr r ctruta lerionarism si far.
cism in opers stiintifictr sou in cea lllerarll
ale lul Mircee Eliade or fi o dovadl
de mentalliate extremlst! lnsl ne minc
. 'intereseazl
altceva mi
rlol : liermenil
"' unei Dosiblle lecturl deformatoare din
. scrlerlte lul Eliade. astizl nl icrl in lto'
m6nls" Ac€$ll germenl €xlsl{, 0l ru cxlstat.
intr-o socictate tot,r!itari sl Inlr-una
post-totalitarl, intr-uu-rnumll orizonl de.
. osteptare al eltitorului rontin. I)esDrc
cum l-am citit eu personal oe Bliade am
relalat mal sus. Acum. cind soarta noasfin
nor:tlert sl snlrltualA s- loand - alel.
in Sud-Es0ul Europet - undev. lntrc ,democralie
sl etnocratie". lrmea eulti (nrai
.al.s cea tiniri) a ltominiei este esaltal.i
' lnterior de anumite ,chcstiuni' lunda'
menl,nte'alr rominismtrlrrl : faotul c'l
formele litrl fond sint - parctr - un dertin
vesnlc al nostru, faotul cl raDortlll
lstorle-eternitate este inci la nol un ra'
Dort a,cut. furtul ci. dc excmplu.- Drinlul
text scris in limba romintr r rnirut -
'
relativ - totrtc tirzlu. ln leclturtr cu
-
tratf ltlonatlsmul culturii romine sl tl
DoDorulul . romin. in legituri cu noartr
. noastr{ de culturfl mlctr, romdnul .cult sc
problcmatizeaztr incl afecliv. lo cald.
prea oertlclpativ. exlstiod Dcricolul dc a
vslorlta num:ll n€[otlv ;au nttmai Pozlliv
aceste oroblematlzirl, Adletr nol ro'
minii. ori sintem intr-o situatlc sroazniei
din eauzi eI nu ne tr.ilm ..lstoric' ls'
loria, orl sintem minunati ctr avem un
'
a,sa profrrnd scntlment al ctcrnitittll. Crte
dc mljloc nu exlsttr. Nicl detaqare. ln
ft'lul accsta se aiunse usor lr lsteril de
genul RomAnia Mare gau de llpul miturilor
: Ernlnesou, S0efan cel lllarc eac. Cu
aslf(!l dc rarrortirl nartieloative. Duternic
marcate afccl,lv, nu potl rvet aleclt pozitii
'extremiste, tlef ormatc. de senul
.,nlanla ta de lcgiontr". ..malna voitst.ri
de Cornunisti". ,..lidan irnprrfit,, sllr dc gcnul
celor carc nu Drca tin.conl dc fao.
*
raa m&i inlii in llominla sl c:i ADocallD_.
8a'. cu slguF&ntif. incepe in sDatiul nos.
iru. miorltlc. u,Im rtrmas cel ,ruiin nedumerit
cinil lllarirn Munteanu. nroasntrt
pre$edinie al unul oartld :rafionallst. al
tlnerllor (iml cer Fcuzre, nu-l lin mlnlc
exact iitulatura), inunta la lelevizor ci
&rboreszd, pe drspelul ttru ldeologlc nu_
mele lul lllircer Ellade tntr-o serle ds
nume in care Intra gl Avram lancu (!).
frcbulc sI firn foarte etenil cu cont.
plexele si provlnciausmeto noastrc.
Do-am puleo ri lc tublm mal Dulin, etr
Doomnei Gqbrielo Adomegieonq
Redoctor-;ef, ,,22.
fata lrrmil sl a tul Dumn?zclr. Dar acesf
leot nu justliicl cu nlmlc dorlnla dc I
imhricr un inareg Dopor in unlformc. tndifercnt
daci ele ar fl de soldsfl eru dc
eilusflrl, (Sl asta eet outin rtila timu eit
mal trilnr in istorie.)
Poa(e c'tr vlala lul EIlaCe toemat rila
ne invlli : cl dez:lsl,rul lotarllarlst'|Ul0l
fascirt Ol obligalia exllulul t-au forlal
Btr'sl cxercitd inclinailil€ nailon'aligt co.
lectivlslc dols ps Droprla niele. f,rreru
oarc e losC - blncinteles - bcncllc ocn-
3ru cl sl Dentru toritr lumeo.
Arn afl

J, q u cg u c l qu ccf rosc' e re t u' c; -4' n-Uioa;;r +qtZntrfiti';f
nais le secret reste uds. c.he.fs politiques. Mensonge d'hier, calis et y consommenl ce dont elles ont I P6kin (l) en pr6sence de Pol Pot'
;b;;;ili;;;;#i; v€rit6d'aujourd'hui... envie; les^fen€tres-:?!:^!o,liyrl d, concoctant un nouveau massacre, d'un
hinois pbui tiavail- rf NE ..rettre d'Arbanie',-ryL9ipt,l: i!;;i:; !;:{::i?':;f:;;i:f,i?:&.f; ffi$l.,:"r:r*-i:,1Je?*litriionar
rrs, commencent i U mari de Silva, va doii iiouUi.t ia
)nt pas tart le mau-
7i ir'iin d-volont6,. Albanie iatll,rS:l
paix d'un Mao.s6nile et gfltouseux dans iii"l qui ruitie"ci un-iioa.iiittrinoir
Uni fois de ptus, Kadar6, ce superbe
#il;;,";i,I.merveiller par sa veine
:hinois6s.coexistent ll,'nT:rlr,'i"l:"'"J::'i:ffi*lJf,U ",:"'h}:"y*i::l';frf:Tii;?l:l;* ::i1i1"3"r"lf
ce.qroq roma'n bourgcoi
r les amis maoi'stes Jiou ii r;iri pi;n'g6 ail ia lecture des maites ?,, et sourire
"n"orn noti" iiti"- lllt-Tyg^:lt:-chinois antichinois qui
rnds fr0re sovi6ti- iluu.", de I'irmiie tib6tain Mitarcpa. uaiiiriiinili;;it[,Aiit;iA;i;; :IilT.:tql1::q"ntultempo6trange,
it de staline conti- | o'.ttbanie,. Lrn petit poyi a'ui ioiti- d;; F [gtft, t"ri -en
6tant ;;p'"61";;
Dans le mouve-
1!1i-q1".,"1, ltonique.
,oil sa.place p-rds de ,irt ioiii qi'i^ iiiitfii'riripr. sy, rui* ooii" ?ui ;"'r'fs qu;ii nC iGi-pas ment ? Maisquelmouvement ?...
s de I'Etat : Marx, ce continenl vivent des gens au teinl toujours, mais en amenant, sans en avoir
C'est I partir des blanc que nous n'aimons f,as plus qu'ils I'aii, i se poser des questions sur le com- -,{ll-ll^19f"9_1}:_9T-q-*,"99
p-11i:'_}191-ol;
rtidienne,-de la vie ne nois aiment. Une e.xciprion : I'Alba- porrcment de ses. cirn^citoyens dans ces
ii'l"jlj:tii?riTj'ii3|,rirn!"tr"ff{:""##!fr:
nois amoureux, nie, qui est notre allide,, pense Mao diff6rentes p6riodes. Sans fgratigner le iitiiiil'Ji7r;;il?ffiiriffi1;;;;ni;
rous fait percevoir Zedong qui n'imagine pas que ce petit leaderbien-aim6EnverHodja. Kohndevcnu,dans leconcert,?,rais...
"
Je vous aime, ma chire Bre-
Les pibges mortels d'Eliade
\ Ionne... b
) Plus proche de nous et moins
pure d'intentions id€ologiques et
nage pol6miques, I'invention du philo
sophe allemand Ludwig Schnorr
Quand I'1crivain ruumain succnmbait d la fa,scination
. par Jcan l)urour

Ciaudio Mutti
MIRCEA ELIADE
ELA
GUARDIA DI FERRO
Edizioni all'insegna del Veltro
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

l
I,I
Note introduttiva
In copenina:
Mircea Eiiade nel 1930,
in India
In una saa Postiila tardiva a Renzo De Feiice Franco
Cardini hq scritto: ()).
Vent'anni prima, Eugen lVeber aveva giudicato il
movimento legionorio pii affine oi catgo culIs che non
al fascismo e aveya stabilito un confronto tra la figura
di Corneliu Codreanu e quella di Simon Kimbongu, il
> dei Ba-Kongo, nel cai martirio i suoi seguaci
videro uno ripetizione della possione di Gesi Cristo
G).
Per bizzarro e generico che sie, questo poragone di
Weber palesa la stessa esigenza espressa da Cardini,
un'esigenza che d'altronde i stota oyveriits anche da
alcuni tra aoloro che si sono occupati, a vario tiiolo
e con diversi intenti, del mavimento legionario.
Edizioni all'insegna del Veltro
Viale Osacca, 13
43100 Parma
(1) < Diorama letterario>, n, 83, giugno i985.
(2) E. Weber, Romania,in'. H. Rogger - E. Weber, The European
Righr. A Historical ProJile. Berkeley-Los Angeles i96i, p. 524-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Faust Brddescu, ad esempio, ho pubblicoto recentemente
un libro sul Capitano, in cai il ricorso a catego'
rie tipiche della storia delle religioni d annunciato fin
dal titoto: Corneiiu Zelea Codreanu. Erou neocosmogon
(3). Noi stessi, tentondo di applicare a questo
o a quell'aspetto del fenomeno in questione i crite'
ri d'indagine invocati da Cardini, avevomo dovuto fare
pii volte riferimento all'opera di Mircea Eliade (4):
e cid non solo per la posizione di primo rango che o
questo studioso compete nell'smbito della storia delle
religioni, ma snche per gli stretti rapporti che egli ebbe
con la Guardia di Ferro.
E appunto su tali rapporti che nelle pagine seguenti
cercheremo di fare il punto, al fine di ristobilire una
veritd storica che si A rcntub dq pii parti di stravolgere
o addirittura di negare.
L,Autore
In campo di concentramento
Nessun dato, nessun minimo cenno relativo al raDporti
che intercorsero tra Mircea Eliade e la Guardia
di Ferro viene fornito daile cronologie e note biografiche
contenute nei libri del celebre srorico delle religioni
e neiie monografie concernenti la sua opera (1). Su
un taie argom€nto tacciono quasi completamente anche
quelle pagine postbeiliche di Eliade che, pubblicate
durante la vita dell'autore, pure hanno una dichiarata
atlinenza con la sua biografia, come i Fragments
d'un journal (2) o L'dpreuve du Labyrinthe (3).
Esisre perd una parte della produzione eiiadiana in
cui il dato autobiografico non d dichiarato, ma i spesso
abilmente dissimularo nel contesto di una trarna romanzesca,
pur conservando una lucida trasparenza. Alludiamo
owiamente alie opere di narrativa. In particolare,
un romanzo come Nooptea de Sdnziene (4) i
(3) Madrid 1987.
(4) Si vedano le nosrre note ai seguenti testi di letteratura legionaria:
C.Z. Codreanu , Il capo di cttib, Padova 1914, pp. 8-9 ' C 'Z' Codrea'
nu, Circolari e manifesti, Parma 1980, pp. 9-10, Guardia di Ferro'
A! passo con !'Arcongelo. Ritmi legionari, Parma 1982' p' 8a'
(l) Citiamo alcuni esempi significativi: la

in larga parte un'aurobiografia, seppure limitata agii
anni compresi tra ii 1936 e il 1948.
Il protagonista delia storia, $tefan Viziru, nei corso
deila repressione antiguardista del 1938 viene arrestato
per avere dato ospiraliti a un iegionario ed d internato
nel campo di Miercurea Ciuc. Viziru perd non ha
nessuna particolare simpatia per la Guardia di Ferro.
Quando, sulla camionetta che cieve portarlo a-l campo
di concentramento, uno dei legionari che viaggiano con
lui per Ia stessa destinazione gii mormora all'orecchio
< Viva la Legione e il Capitaao ! >, $tefan Viziru < si volse
cortesement e rispose: Buona sera! > (5). Arrivato
al carnpo,

prattutto Nae Ionescu, ma anche il piri celebre e il piu
grande tra gli allievi di quest'ultimo, cioi Mircea Eliade
stesso. Riportiamo qualche brano dallo scritto di Radu
Gyr: (14).
(14) Guardia d.i Ferro, AI passo con !'Arcangelo, cit', pp' 4142' (Lz
sottolineatura neU'ultima pane d nostra).
Alla testimonianza di Radu Cyr possiamo accosrare
quella di Ion Flegeriu: > (15).
Dunque nel 1938 Mircea Eliade si trovava nel cam_
po di concentramento di Miercurea Ciuc, proprio co_
me il protagonista deila Foresta proibita- lvla d possi_
bile accettare una totale identificazione del romanzre_
re coi suo personaggio, fino a credere che Eliade con_
dividesse, nel 1938, le posizioni espresse da $tefan Vi_
ziru? In altre parole, possiamo credere che anche Elia_
de fosse un estraneo per i legionari internati a Miercurea
Ciuc, anzi, che fosse addiritnua un sostenitore della
democraria, capitato nel campo di concentramento per
puro equivoco?
Il passo di Radu Gg che menziona Mircea Eliade
tra i (16).
(15) I. Flegeriu, I minriri,Madnd 1911, p.100. (Anche qui la sotro_
Iineatura i nostra). Dal [bro di Ion Flegcriu risulta che la notizia
deUa mone di Codreanu fu appresa dai legionari di Miercurea Ciuc
nel pomeriggio del 30 novembrc 1938, vale a dire poche ore dopo
(p.107).
(16) M. Elade, Mdmoire II. 1937-1960. Les moissons du sosrrce.
Paris 1988, p. 37.
12
1J
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Queste righe si rrovano in un volume di memorie che,
pubblicato postumo a,differenza de[e altre tre parti del
Giornale eliadiano (17), nei primi due capitoli riguarda
proprio i rapponi deil'autore col movimento legionario
e, in particolare, le sue esperienze di prigioniero
a Miercurea Ciuc. Che questi due capitoli costituiscano,
dlmeno per il grande pubblico, una rivelazione, lo
confermano le reazioni di una certa intelligencijo. Ad
esempio, un tale Reichmann ha inveito con malcelalo
sdegno su >;

di Ferro aveva scelto la via della non violenza. In una
sua circolare, egli aveva dichiarato che il governo poteva
torturare e uccidere, ma i legionari non avrebbero
reagito. Tuttavia, quando N. Iorga scrisse in "Neamul
RomAnesc" che nei ristoranti iegionari venivano
orditi dei complotti, Corneliu Codreanu gli replicd con
un'altra circolare accusandolo di avere "un'anima disonesta".
Era l'occasione che Armand Cdlinescu aspettava.
N. Iorga gli intentd un processo per diffamazione
e, neil'aprile 1938, Codreanu fu arrestato, giudicato
e condannato a sei mesi di carcere. Nella notte precedente,
tutte le sedi legionarie erano state occupate e
perquisite; ii giorno seguente, tutti i giornali pubblicavano
a piena pagina facsimili di lettere tendenti a dimostrare
che il Movimento iegionario preparava una
rivolta. La Costituzione venne sospesa e decreti legge
eccezionali venivano promulgati quotidianamente. E
owio che rutti i giornali legionari erano stati vierad,
Nae Ionescu fu arrestato piir o meno insieme con tutti
i capi legionari. Qualche tempo dopo, venni a sapere
che si trovavano in residenza obbligata in un istituto
agricolo non lontano da Miercurea Ciucului. Un altro
processo, stavolta per alto tradimento, venne celebrato
contro Codreanu e tutto un gruppo di capi legionari.
Corneiiu Codreanu fu condannato a dieci anni di
carcere> (19).
(tqiV. gU"a., M4mctire II. 1g37-1960. Les moissons du soktice,
crt., pp. 22-24.
La sentenza di condanna conrro Codreanu fu pronunciata
nel giugno dei 1938. Eiiade fu arrestaro nel
mese successivo. Ecco come Eliade descrive la scena:
(20).
Le prime avvisaglie erano giunte a Eliade dopo l,arresto
di Nae Ionescu. < Direttamente o indirenamente,
tutti noi, suoi discepoli e collaboratori, eravamo solidaii
con le concezioni e le sceite poliriche del professore>
(21), scrive Eliade, il quale non dovette sorprendeni
troppo allorch6, iruieme con le notizie reladve alle
condanne dei legionari, apprese dai giornaji anche farti
(20) Ibidem, pp. 23-29.
(21) Ibidem, p. 18.
16
1'l
't
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

che lo concernevano personalmente: (per esempio, ia
revoca di Nae Ionescu dail'insegnamento universitario,
e dunque, implicitamente, anche la mia, dato che ero
suo assistente> (22).
Ai servizi di sicurezza. Eliade ci restd sei settimane.
Armand Ctrlinescu cercd di ottenere da lui, in cambio
della libertd, una dichiarazione di dissociazione che,
aggiunta a quelle gii sottoscritte da altri, sarebbe servita
al governo per scoraggiare e disorientare i legionari
e i loro simpatizzanti. Ma Eliade rifiuto < di firmare
tutte le formule di dichiarazione presentate[gli]
nelle diverse fasi deil'inchiesra> (23).

va con un impressionante "Dio d con noi!" cantato da
trecento voci. All'ultimo piano, c'era una stanza riservata
alla "preghiera peflnanente". Per un'ora di seguito,
sia di giorno sia di notte, un detenuto vi pregava
b leggeva la Bibbia, per interrompersi solo nel momento
in cui entrava quello che lo avrebbe sostituito.
Poichd era fra le tre e le cinque del mattino, naturalmente,
che piir si faticava a smr svegli, numerosi camerati
chiedevano di essere iscritti nella lista proprio
per quelle ore. Raramente, nella storia del cristianesimo
moderno, i digiuni,. le preghiere e la fede cieca nell'6nnipotenza
di Dio sono stati ricompensati con piir
s:rngue. Piir tardi, quando la tragedia fu consumata,
rfunasi positivamente affascinato nello scoprire la stessa
fede incontrollabile nei rari soprawissuti ai massacri
(...) La sola smentita massiccia che sia stata data
al famoso luogo comune sulla non religiositA del popolo
romeno (l'unico popolo cristiano che non abbia
dei santi, ci veniva continuamente ricordato) proviene
dal corrportamento di alcune migliaia di Romeni nel
1938-1939, nelle prigioni e nei canpi, braccati o [ben>
Q't).
Durante la permanenza nel campo, Eliade tradusse
The Fighting Angel di Pearl Buck e scrisse il suo Nzntd
in cer (28). In seguito al manifestarsi di un principio
di tisi, il generale Condeescu (un amico di fami-
glia) insistette presso Armand Cdlinescu perche disponesse
il ricovero dello scrittore in un sanaiorio. < Non
so come sia riuscito a convincerio, - scrive Eliade -
senza dubbio per via della serie di emottisi che avevo
avute negli ultimi otto giorni. Io ero comunque un privilegiato
e il comandante se ne rese conto ben presto:
tra le decine di tubercolotici che c'erano nei campo, ero
I'unico di cui Bucarest volesse "esser tenuta aI corrente"
>> (29).II 25 ottobre, dunque, Eliade lascid il campo
di Miercurea Ciuc per il sanatorio di Moroeni. Tre
settimane pit tardi veniva rimesso in liberti.
(27) Ibidem, pp. 39-40.
(28) Ediz, francese: Noces ai Paradis, Paris 1981.
(29) Ibidem, p. 46.
20
71
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

L'ultima possibilitir della Romania>
Il 13 dicembre 1937, da Parigi, Emil Cioran scriveva
al una leltera in cui, oltre a sottoscrivere
un abbonamento a e ad offrire
la propria collaborazione al giornale di Nae Ionescu
e di Mircea Eliade, (1) nel
1933, esponeva le proprie vedute poiitiche. Il tono della
iettera induce a supporre una sostanziale omogeneiti
di posizioni tra Cioran ed Eliade.
Infatti, se Cioran gravitava nell'orbita dei legionarismo
(2), Eliade era candidato nelle liste elettorali del
partito legionario

cratico (5). Il ventiseienne filosofo paragonava la gioventu
francese con quella romena, ritenendo

Eliade ?
Un sedicente con sede
in Gerusalemme pubblicava nel 19721l primo numero
di un bollettino in lingua romena dal titolo ebraico:
().Ilpezzo forte di questo numero
uno era un dossier su Mircea Eliade, nel quale
venivano riportate alcune righe apparse il l7 dicembre
1937 sulla rivista iegionaria e attribuite
da a Mircea Eliade (1).
< Pud la stirpe romena porre fine alla vita sfinita dalla
miseria e dalla sifilide, invasa da ebrei e indebolita da
stranieri? (...) La rivoluzione legionaria deve giungere
alla meta suprema: la redenzione della stirpe>. Cosi
Alfonso Maria Di Nola traduceva in italiano le parole
attribuite a Eliade, divulgandole in Italia tramite un foglio
d'ordini israelitico (2); quest'opera di erudizione
dei g6jim veniva proseguita da un ( inteUettuale dt razza
rara> (3), Furio Jesi, prima sulla rivista fondata da
Adriano Olivetti, poi in un saggio sulla

mortali) (5).
In realtA, il brano in questione appartiene a Eliade
solo nella seconda parte, dopo i'omissis, mentre la prima
parte della citazione i redazionale. Ioan Petru Culianu
ha dunque ragione solo per metA., quando, il base
ad argomentazioni filologiche un po'forzate, giunge al-
Ia conclusione che si tratta di un < falso grossolano >
(schlechte Ftikchung) (6). Pit avanti, riporteremo il
brano di Eliade nella sua integritA, senza nessuna
aggiunta.
Qual era lo scopo di questa iniziativa di < Toladot >?
Ce lo spiego, apertis verbis, il defunto Furio Jesi:
< per denunciare la Cs.ffe dt uno dei piu prestigiosi docenti
dell'universitA di Gerusalemme, Gershom Scholem,
che ha ritenuto opportuno rendere omaggio a Eliade
contribuendo a un voiume in suo onore > (7). Si era
trattato, insomma, del tipico awertimentO ricattatorio.
Ma intendeva aaghs nenifgstare, nello
stesso tempo, il veto sionista alla ventilata candidatura
di Eliade al premio Nobel. N6 Jesi nd gli altri portavoce
della lobby parlarono ovyiamente di questo piil
riposto intento del .
(5) S. Moravia , drt. cit.
(O I.P. Culianu, Mircea Eliode und die btinde khildkrtite, n Die
Mitte der W'elt. AuJsdtze zu Mirceo Eliade, herausg. v6q llans pgter
Ducrr, Frankfurt am Main 1984, p. 234. (Non po3scdendo I'originalc
inglcsc dcilo scrino di Culiauu, citcrqno scmpre da qucsa traduzionc
tcdcsca).
(7) F. Jai, Cultura di dqtra e religione dello morte, cit., pp.2l-22.
E interessante notare come deil'affare dei Nobel interdetto
vi sia una traccia in un romanzo di Eliade che
presenta alcuni eiementi autobiografici e sui quale ritorneremo:
Noudsprezece trandafiri, uscito in traduzione
francese nel 1982 (8). fuportiamo due brani nei
quali compare il motivo del Nobei che doveva essere
assegnato al protagonista, A.D.P.: che in Itaiia fecero
conoscere ia di si collocavano
sulla scia di Ambrogio Donini, ii quale gii nel
1949 aveva fulminato contro Eliade un rozzo anarema,
cosi riassunto da Jesi, trent'anni dopo, sul settimanele
bibiiograf,rco di Levi: (11). Ma
le nuove accuse erano un po' piir articoiate. Secondo
i pit recenti inquisitori, oltre ad avere scritto il brano
(8) Ed. it.: Diciannove rose, Mi.lano 1987.
(9) Op. cit., p. 170.
(10) Oo. cit., p. 184.
(1 l) F. Jesi, Un caso imbdrazzonre, in , 2l aprile 1979.
28
'29
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

in questione Eliade < si considero in lutto quando Cornei
(sic) Codreanu fu ucciso (30 ottobre 1938), e con
pari coerenza non vide nulla di obbrobrioso nel rappresentare
all'estero, come addetto culturale, il governo
romeno che nell'estate del 1942 firmava con il deiegato
di Eichmann, Gustav Richter, I'accordo per la deportazione
di tutti gii ebrei romeni nei campi di sterminio>
(12).
Innanzitutto Corneliu (e non Cornel) Codreanu fu
ucciso non il 30 ottobre 1938, ma nella notte trail 29
e il 30 novembre di quell'anno (13).
Quanto all'imputazione sostanziale formulata da Jesi,
che accusa Eliade di una sorta di
nelia deportazione degli ebrei romeni, Cuiianu
ha scritto una trentina di righe che ne mostrano tutta
I'incongruenza dal punto di vista storico (14). Da par-
(12) F. Jesi, Cultura di destro e religione della morte, cit., p. 21.
(13) Nel volume indtoiato Cultura di destra, cit., che ripropone, con
-altri articoli gii apparsi su < Comuniti>r, anche il saggio Culturo di
destra e religione dello morte, il nome di Codreanu e la dara della
sua mofte compaiono ancora una volta in maniera sbagl.iara.
(14) < Io non comprendo in che modo un adderro culturale possa essere
tenuto responsabile dei prowedimenti giusti o sbagliati del suo
governo. Ciononostante, nel caso presenle non abbiamo a che fare
con una questione di al genere, perch6 la nomina di Eliade ebbe luogo
nel 1940 e non nel 1942, come afJermano > e Jesi. ll fi
aprilc 194O, meno di un mese dalla mone di Nae Ionescu, Eliade
fu mandato a Londra. Da chi? Non fu il governo Anronescu (che
d'altronde, come stabilisce M. Nagy-TaJavera, non sottoscrisse mai
la convenzione sollecirata da Eichmann), poich6 Antonescu gunse
ai potere il 14 seuembre 194O. Semma"i, era sralo il governo di I. Ci-
te nostra, ricorderemo che, in una recensione di Cu/-
tura di destra apparsa su (La Repubblica>, Eliade e
diventato addirittura reo di avere ( consegnato alle SS
gli ebrei romenil>l (i5). Affermazione grorresca, che
traduce in termini adeguati al livello medio dell'inrelligenza
democratica Ie insinuanti proposizioni di Jesi,
secondo il quale Eliade fu (1.P. Culianu, .l1lrceu
Eliade und die blinde Schildkruire, cit., p. 236).
(15) E. Filipprni, Quando Liala inconrra Julius Evolo, in < Le Repubblica>,
4 maggio 1979.
(ib) F. Jesi, Un caso imbaraz;onte, cit.
(17) E stato lo stesso Eliade a detinirlo coSi; cfr. Lettera di.\firceu
Eliode, in I.P. Culianu, .Vircea Eliade, Assisi 1978, p. 5.
JU
jl
,y
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ca.lunnia cosi micidiale. Ein Antisemit ist Eliade zweifellos
nicht gewesen (18), sostiene egli recisamente, sottolineando
la certezza della propria affermazione mediante
I'uso dei caratteri corsivi. Certo, Eliade non i
mai stato antisemita (19); ma a noi pare che Culianu
(18) i.P. Culianu, Mircea Eliade und die blinde Schildkrdte, cit., p.
L)t.
(19) Dcl resto non si pud certo dire, a rigore, che fosscro alriscniti
ncrnmeno lcgionari 6t..11e pnSo quali Vasilc Maria, chc sposd un'ebrca,
o Vasilc Novcanu, , dopo avcr racconato al suo pubblico chc la Guardia
di Ferro fu (sic), ccrca di mcttere sullo
stcsso piaro Mircea Eliadc e autori comc

Dottrinario del guardismo
Richiamandosi alla Foresto proibita, dove $tefan Viziru
viene spesso confuso dalla gente con il celebre scritcore
Ciru Partenie a causa della sua somiglianza con
quest'ultimo, Ioan Culianu afferma che Mircea Eliade
ha dovuto subire la medesima sorte di Viziru: in altre
parole, non solo Toladot & Co., ma anche lo stesso
governo romeno avrebbe commesso l'errore di scambiare
Eliade per Nae Ionescu, il quale era realmente,
lui si, (l). Nel medesimo
errore sarebbero poi incorsi alcuni < neolegionari >,
secondo quanto scrive Culianu in una lunga nota che
traduciamo qui di seguito.
< Ha scritto all'incirca I. Merii che Eliade appartenne,
in qualitA di militante, a un 'nido' della Guardia
di Ferro (nella sua Nota introduttiva a I.I. Mola, L'uo.
mo nuovo, Padova 1978, p. l1). I neofascistitaiiani
credono che Eliade stesse al fianco di Codreanu. Adriano
Romualdi scrive che J. Evola 'fu a Bucarest, dove
vide Codreaau e Mircea Eliade, allora facente capo agli
ambienti della Guardia di Ferro' (Julius Evola: l'uomo
e l'opera, Roma 1968, p. 43). Io non so se Evola
abbia mai visto Eliade in Romania. Quando andd a Bucarest
per incontrarsi con Codreanu, probabilmente incontro
anche Nae Ionescu ed d oossibile che in tale oc-
(l) I.P. Culianu, Mircea Eliade und die blinde Schi&krcjte,cir., p. ll9.
35
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

casione abbia visto anche ii discepolo di quest'ultimo,
Mircea Eliade. Ma nd Ionescu n6 Eliade/ecero capo,
in nessun periodo, aila Guardia di Ferro> (2)
Nella Nota introduttiva a L'uomo nuovo,Ion M5-
rii ha effettivamente detto che Mircea Eliade ( appartenne
a un cuib della Legione)) (3), e cid nel contesto
di alcune sen5ldslezi6ni sulla dottrina legionaria del
sacrificio, la quale si spiega, secondo Ion Mdrii, < alla
luce di queila che Mircea Eliade (...) ha chiamata la
'teoria arcaica della rigenerazione periodica delle forze
sacre' (Trattato di stoia delle religioni,Toino L972,
p. 359)> (a).
Per quanto concerne l'appartenenza di Eliade a un
cr,riD legionario, Ion Mdrii ha semplicemente detto quello
che noi stessi abbiamo appreso da altri vecchi miiitanti
della Guardia di Ferro che non possono certo essere
liquidati come > (5), ossia che I'eminente
studioso fece capo a un cuib bucarestino denominato
e appositamente istituito per raccogliere
personafita di rilievo culturaie. Ma anche il richiamo
all'opera di Eiiade come punto di riferimento
(2) I.P. Culianu, Mircea Eliade und die blinde Schildkrdte, cit., p.
243. nota 95.
(3) I.I. Mola, L',uomo nuovo, cit., p. ll.
(4) I.I. Mo!a, ibidem.
(5) D'altra parte, nemmeno lon Mlrii pud essere definiro .
Nei settembre 1938 egii era inquadraro nell'organizza.done
giovanile legionaria (Frdlii de Cruce) dt TimiSoara. Cfr. I. Mdrii,
Omul din manifest, in , 25 agosro - 25 ottobre 1974.
per I'esposizione di una dottrina legionaria d periettamente
piausibiie, poiche/u lo stesso Corneliu Codrea'
nu, quarant'anni primo di Ion Mdrii e della sua Noia
inrroduttiva. a citare Eliade come dottrinario della con'
cezione guordista.
Infarti il 3l maggio 1938, prima giornata del processo
celebrato contro Corneliu Z. Codreanu davanti al tribunale
miiitare dei secondo corpo d'armata, I'imputato
diede lettura delle diverse risposte che numerose
personaiitA romen€ avevano fornite, sulle colonne del
giornale legionario , a una domanda
cosi formulata: La cronaca processuale dice che venne dato particolare
risa.lto alla risposta fornita da Mircea Eliade
e pubblicata su > di venerdi 17 dicembre
1937 (6). Aveva scritto Eliade:
< Oggi il mondo intero si troYa sotto il segno cieiia
rivoluzione, ma, mentre aitri popoii vivono questa rivoluzione
in nome della iotta di ciasse e del primato
economico (comunismo) o dello Stato (fascismo) o della
razza (hitierismo), il movimento legionario e nato sotto
il segno dell'Arcangelo Michele e vinceri per grazia
divina. Percio, mentre tutte le ri'roluzioni contemporanee
sono politiche, la rivoluzione legionaria e spirituale
e cristiana. Mentre tutte le rivoluzioni conlemporanee
hanno come scopo la conquista del potere da
parre di una classe sociaie o da parte di un uomo, la
(6) Si tratra del numero citaro nel dossier di .
36
JI
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

:: I
rivoluzione legionaria ha come fine supremo ii riscatto
della stirpe (7), la conciliazione deila stirpe romena
con Dio, come ha detto il Capitano. Percio ii senso del
movimento legionario si distingue da tutto quelio che
d stato fatto fino ad oggi neila storia; e ia vittoria legionaria
porteri con s6 non solo Ia restaurazione deile
virtu deila nostra stirpe, una Romania attiva, degna e
potente, ma creerd un uomo nuovo, corrispondente a
un nuovo tipo di vita europea. L'uomo nuovo non d
mai nato da un movimento poiitico, ma d sempre nato
da una rivoluzione spiriruale, da un grande cambiamento
interiore> (8).
Queste vedute di Eliade, manifestate nell'imminenza
della consultazione eiettorale che avrebbe visto il
trionfo della Guardia di Ferro e i'elezione aila Camera
di sessantasei deputati iegionari, tra cui lo stesso Eliade,
erano cosi conformi alla dottrina guardista, che
Corneliu Codreanu le avrebbe sostanzialmente riproposte
come riassuntive del significato del legionarismo
e della sua peculiaritir in rapporto ai movimenti politici
dell'epoca.
Infatti, nel corso del colloquio avuto nei marzo del
(7) Queste parole (in romeno: revolulia legionard are drept lintd sttpremd
mdntuirea neamutui) sono riponale da nel.la seconda
parte della cita'ione artribuita a Eliade: classico esemprrr, come
si vede, di mescolanza di verirA e menzogna.
(8) Migcarea Legionard, Adevdru! in procesul Cdpitanuiui, Colecgia
Traian Colea, USA, 1980 (ristampa anastatica dell'originale
dell'agosro 1938), pp. 76-77.
1938 con Julius Evola (due mesi prima del processo),
il Capirano aveva detto: < In ogni essere vivenre possono
distinguersi rre aspetti (...) queilo del corpo come
forma, quello deile forze vitali, quello spirrtuaie.
Anaiogamente, ogni movimento politico rinnovatore,
malgrado la sua rotaiitarietA. puo, a seconda della eredira,
cieila tradizione e della speciale dotazione della
stirpe da cui si rrae, dar maggiore risalto a quel che corrisponde
all'uno o all'altro di tali tre aspetti, pur senza
esciudere gli altri. Nel Fascismo, secondo me, r'iene
soprattutto in risalto I'aspetto
'forma', nel senso di potenza
formatrice, plasmatrice di Stato e di civilti, secondo
il grande retaggio romano. Nel Nazionalsocialismo
spicca di piu I'elemento biologico, il mito del sangue
e della razza, che d la corrispondenza deli,elemento
'virale' di ogni essere. La Cuardia di Ferro vorrebbe
invece prendere le mosse dall'aspetto puramente spirituaie,
religioso, e di l2i procedere alla sua opera> (9).
Tornando al brano di Eliade, d evidente che Culianu
commette una inesattezz allorchd nega recisamente
che il suo maeslro abbia (10), tanto piir che egli cita quesro numero
del 17 dicembre 1937, nel quale si trova il brano
(9) J. Evoia, Nella tormenta romena: voce d'oltretomDa, rn,,
ll dicembre 1938, p. 6; poi in: Codreanu e la Cuardia tli
Ferro, a cura di C. Sburiari, Roma I9?7, pp. gl_g2.
(10) I.P. Culianu, Mircea Eliade und die btinde Schildkrr)te, cit., p.
:35.
38
i9
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

letto da Codreanu davanti ai giudici. E commette un'inesattezza,
Io abbiamo visto, anche quando nega che
Eliade abbia fatto capo a un cuib della Guardia di
Ferro.
Quanto alla seconda parte della nota di Culianu, concernente
la questione dell'incontro di Julius Evola con
Codreanu e con Eliade, essa viene integrata da un Postsciptum
di Culianu del 1983, pubblicato nell'edizione
tedesca del suo saggio come risultato di una verifica
successiva. < La mia supposizione - scrive Culianu -
b stata confermata da Mircea Eliade stesso' Fragments
d'un journal II 1970-1978, Paris 1981, p' 193 seg. Effettivamente
Eliade si incontrd con Evola, e cid avrrenne
nella casa di N. Ionescu. Evola aveva aYuto, al mattino,
una conversazione con Codreanu eci era rimasto
molto impressionato dai suo misticismo' Eliade nota
con fine ironia nei proprio diario le reazioni di Evola
aiie argomentazioni del suo iaterlocutore, dalle quali
traspariva la completa mancanza di criterio politico di
Codreanu. Il rapporto di Eliade con Evola viene descrirto
con distaccata ironia. Eliade non b mai staro disposto
a prendere sul serio 'injziati' come Evola e Gu6-
non, poichd egli, come ha detto lui stesso, ha scritto
per un altro pubbiico> (11).
Qui Culianu contraddice quello che aveva scritto neila
sua tnonografia del 1978, dove ritene'ra (12) tra gli autori
che hanno < contribuito in maniera decisiva alla formazione
della teoria storico-reiigiosa di.Eliade), (13).
Comunque non d questa la sede piir opporruna per vedere
fino a che punto Eiiade abbia preso sul serio Evola
e Gudnon, nonostante i riferimenti espliciti a questl due
autori non siano numerosi nella sua opera (14): per le
< concordanze tra il pensiero eliadiano e queile di noti
maesrri della Tradizione, come Juiius Evoia e Rend
Gu6non (...) ne casuaii n6 marginali> (15), il lettore
potri consultare gli studi di Piero Di Vona e di Crescenzo
Fiore (16).
Quanro alla che Eliade, stando a Cu-
(12) I.P. Culianu, Mirceo Eliade, cir., p. 146.
(13) Ibidem.
(14) Su Gu6non, cfr. M. Eltad,e, Occultbmo, stregoneria e mode cut_
rurali, Fil:,erue 1982, pp. 72-75. Su Evola, cfr. le recensioni di /l va_
Iore cieii'occahismo neila caltura contemporanea (, a.
XVI, fasc. XI, nov, 1927, vol. XX,\, pp. 250-269) e di Rivotta conlro
il mondo moderno (Milano 1934), rispettivamente uscire su < Cu_
vintul>, n.9.3, I dtc. l92i,pp. l-2e su r, n. jg2.3l marzo
i935, p. 6. Non va inoltre nciuro che Evola, sotto lo pseudonimo
di C. d'Aitavilla, tradusse per Bocca, nel 1953, Lo sciamansmo e
le tecniche dell'esrasi. Infine, si vedano le lerrere di Evola a Eliade
in Mircea Eliade e !'Itotia, c.r., pp. 252-25.1 .
(15) C. Fiore, op. cit., p. t4.
(16) P. Di Yona, Evola e Guinon. Tradizione e Civilrd, Napoli .19g5.
C. Fiore, op. cit. - Relativamenre ail'inreiesse di Eliade per I'alchimia
e all'intluenza che doyertero esercirare sulla sua indagine i precedenti
lavori di Evola. si veda M. Pucciarini, J. Evola. t'alchimio
ed il rradizionatbmo, rn < Vie deila Tradizione>, 67, luglio-sertembre
i 987.
40
al
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

lianu, manifesterebbe nel proprio diario nei riguardi
di un Evoia affascinato dall'impolitico Capitano della
Guardia di Ferro, confessiamo di non essere in grado
di rilevaria nel brano richiamato da Culianu, che traduciamo
qui di seguito:
< fJulius Evola] Io avevo conosciuto nel 1937, in casa
di Nae Ionescu. Oltre a noi tre, erano pure presenti
Octaviu Onicescu e la compagna d'allora dei nostro
professore. Quei mattino stesso, Evola aveva avuto
l'occasione di intrattenersi con Codreanu, e quell'incontro
lo aveva colpito parecchio. Siccome Evoia gli
aveva fatto deile domande circa la tattica politica che
egli contava di applicare e circa Ie possibilitd della Legione
nelle imminenti elezioni, Codreanu gli aveva pariato
degli effetti deil' incat'cera zione sull'individuo, del-
I'ascesi che essa suscita, delle virti contemplarive che
possono manifestarvisi, in una solitudine, un siienzio
e un'oscuritir che sono altrettanti mezzi grazie ai quali
I'individuo si rivela a se stesso. Evola ne era ancora abbagiiato.
Mi ricordo vagamente delle considerazioni che
egli allora fece sulla scompzrsa delle discipiine contempiative
nella lotta politica in Occidente> (16 bis).
Esiste inoitre un'autorevoie testimonianza, dalia quale
risulta un atreggiamento molto diverso dalla < fine
ironia> e daila quale appare evidente anche quello che
non d detto in maniera esplicita, ossia che Eliade fu pre-
sente all'incontro di Evolo con Codreana, incontro che,
stando a questa testimonianza, avrebbe avuto luogo
nella stessa Casa Verde, sede centraie del movimenro
legionario.
La testimonianza d di Vasile posteucd., il quate racconta
che Evola, venuto in Romania per conoscere Codreanu,
si era recaro preliminarment; da Eliade. < Non
posso qui trascrivere eslesamenre _ dice posteuca _
quello che mi ha riferito Mircea Eliade (forse ne scnvera
lui da quaiche pane); mi limitero a rijevare che,
dopo un coiloquio di dieci o dodici ore, Evola rirorno
totalmenre conquistato dal.la forza spiritua.le dei Capitano
(...) Non scordero mai le ore parigine in cui Mlr_
cea Eliade, con la sua benevolenza e la sua cainra cosi
caratteristiche, con la sua voce echeggiante suonar di
campane e trisrezza dj doind, mj riferi quesro episodio
delio storico incontro di Bucarest. Egli mi confermo
tutto quello che gia sapevo sul Capo deila Legione, ma
in una luce e con parole che fino altora mi erano srate
ignote> (17). Conclude posreucd:

de) per la Guardia di Ferro > come frutto di < entusiasmi
giovanili > (19); tesi, questa, che b palesemente contraddetta
da colui che l'ha formulata allorch6 dice che
nel 1939 (20'). Ora, nel 1939 Eliade aveva
trentadue anni, e non sappiamo fino a che punto sia
lecito addebitare a (entusiasmi giovanili> |e posizioni
di un uomo di tale etir. Ma c'6 un'altra contraddizione
nella tesi di Bussagli: se nel 1939 Eliade non era ostile
aila Guardia di Ferro, in che cosa consiste allora la
(21) da Nae Ionescu, il cattivo
maestro che, con la sua , ( coinvolge,
in maniera assurda, un suo allievo che ne rester?r marchiato
>> (22) ?
Alle esequie di Nae Ionescu, morto il 15 marzo 1940
in circostanze oscrue (23), fu Eliade a tenere il discor-
(19) M. Bussagli, Mircea Eliode: ricordo e valutazione storica, in

La tragedia inedita
Forse, il auspicato
da Posteuctr d gii stato scritto da Mircea Eliade.
Si tratterebbe di un dramma teatrale, una tragedia sulla
Guardia di Ferro e sul suo Capitano mai pubblicara dal-
I'Autore. La fonte di questa notizia d Julius Evola, che
la comunicd oraimente a una persona di nostra conoscenza.
Tale notizia potrebbe essere confermata dajla
voce (da noi raccolta in ambienti dell'emigrazione romena)
secondo cui Eliade avrebbe lasciato, tra le proprie
carte, un'opera manoscritta riguardante Corneliu
Z. Codreanu.
Nelle prime pagine del romanzo Diciannove rose, al
cui vaiore autobiografico abbiamo giir accennaro, I'attore
Laurian Serdaru chiede al celebre scrittore Anghei
Dumitru Pandele (correntemente menzionato come
A.D.P.):

Orfeo ed Euridice fosse un lavoro brutto, fallito, e non
ho mai avuto la curiositi. di rileggerlo... Pero non so
che m'ha preso, ma dopo la telefonata di Nicuiina ho
cercato il manoscritto e I'ho messo in vaiigia. Ebbenel
L'ho riletto per due volte e il lavoro non mi sembra
niente maie. E, evidentemente, un lavoro di gioventu,
con i caratteristici difetti dei principianti. Ma se avessi
continuato, avrei scritto sempre megiio. Ogg! sarei stato,
non mi vergogno a dirlo, un grande attore drammatico.
Ma d intervenuto quaLcosa, qual.cosa che non
riesco a ricordare, ma che ha svolto il ruolo di un trauma.
Da ailora...> (3)
La tragedia di A.D.P. era stata provata a.l Teatro Nazionale
di Sibiu
(4); e in , dice
A.D.P., accadde (8)? Notava Jesi come l'< orf-rsmo > degli antichi
Traci fosse un tema ricorrenre nella cuitura degli
< inteilettuali dsl ll2.lizisnalismo > che operavano < alie
spalle della Guardia di Ferro> (9). Effettivamenre, il
richiamo ad Orfeo e alla tradizione orfica non manca
nella letteratura romena tradizionalista (e spesso fiio-
Iegionaria) degii anni trenta: in una serie di articoli usciti
tra ii 1936 e il 1937 sulla rivista < Etudes Traditionelles
> e raccolti recentemente in volume. Vasile Lovine-
(6) Guardia di Ferro, Al passo con !'Arcangelo. Ritmi legionart, cir.,
p. 57; M. Ebade, La foresta prcibiio, cit., p. 179.
(7) M. Eliade, Lo foresta proibita, cir., p. 199.
(8) Op. cit., p.2N.
(9) F. Jesi, Culturo di destro e religione della morte, cir., p. i9.
48
49
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

scu, alias < Geticus >, indicava in Orfeo una delle ipostasi
mediante le quali la tradizione dacica designo la
funzione del Re del Mondo (10).
Eliade, che dedica all'orfismo ii capitolo XXII deila
sua l{istoire des croyances et des iddes religieuses (11),
fa.dire al proprio alter ego A.D.P.: , Eliade rivendica
a s6 ii periodo di vira trascorso in connessione con
I'epopea legionaria.

giovani discepoli; > (4), egli
attribuisce la propria infermiti ad un errore commesso
nel passato: (Da qualche parte, ho fatto uno sbaglio;
da qualche parte, non so dove, in un ruolo che
ho-recitato a vanvera, in una messinscena errata, non
so...> (5) E difficile che ii lertore non pensi a Julius
Evola, alla paresi da lli riportata in seguito a un bombardamento
e alle spiegazioni di tale (contingenza)
fornite da lui e da aitri._, si dice
convinto che la causa vera di quel fatto dovrebbe essere
cercata al di ld degli accadimenti contingenti, ( in
sede prenatale> (7). (9). D'altra parte, Td-
(4) Op. cit., p. 80.
(5) Op. cit., p. 8t.
(6) J. Evola, Il carnmino del cinobro,2' ed., Milano 1912, p. 163.
(7) Ibidem.
(8) Ibidem.
(9) M. Eiiade, Diciannove rose, cit., p.81.
nase sembra anche riecheggiare le posizioni transidealistiche
dell'Evola fiiosofo (l'),
nonch6 quelle dell'Evola studioso della Tradizione che
< di. valore alla stessa storia per quel che essa puo fornire
di mito> (10). Dice infatti Tdnase: attribuita a Evola e da questg respinta come
.
)t
53
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

anamnesi realizzata da A.D.P., allude aila rievocazione
della figura di Codreanu fatta da Evola (12) e al-
I'interesse per la Guardia di Ferro coltivato negii ambienti
evoiiani o comunque influenzati dail'opera di
Evola - tutte cose che si sono imposte all'attenzione
di Eliade, contribuendo, anche se non in misura determinante.
alla maturazione della sua anamnesi.
Si tratta, io ripetiamo, di una semplice ipotesi; ma
si converra con noi che non d un'ipotesi peregrina. D'aJtronde,
se volessimo diiungarci in un'analisi interpretativa
di Diciannove rose. vi sarebbero numerosi elementi
da rilevare quali motivi attinenti al mondo ideale
della Guardia di Ferro, nonch6 al rapporto che Eliade
ebbe con esso. Il titolo stesso del romanzo potrebbe avere
una connessione simbolica coi diciannove membri
del < gruppo di comando > legionario processati nei fati'lico
1938. Ancor piir indicativo, in quanto collegato
al simbolismo guardista, ii ruolo dei numero tredici:
< Sono dunque rimaste tredici rose... Tredici, numero
fortunato> (13)-
esclama sorridendo ii segretario di
A.D.P. Ebbene, si sa che il numero tredici era il nu-
mero emblematico deila Guardia di Ferro e del suo Capirano,
come risulta dal manuale dei dirigenti legionari
(14), dal fatto che i membri di un cuib potevano essere
al massimo tredici e dal seguente brano di Vasiie
Posteucd, ii gii citato inierlocutore di Eliade: ( Accanto
c'd il corpo del Capitano, moltiplicato per altri i 3 corpi.
Li contiamo, per convincerci che ci sono Iutti. Si.
Sono 13. lvli attraversa rapidamente la mente il significato
misterioso del 13. Anche nel sepolcro il Capitano
ha avuto parte del numero i3. E stato seppellito insieme
coi suoi ' 13 sepolti vivi' : i Nicadori e i Decentviri.
Ed e morto a 39 anni: 3 X 13> (15). Corneliu Codreanu
era nato ii 13 settembre 1899.
(12) < In Romania, feci la conosceirza p€rsonale di Comelio Codreanu,
il capo della Guardia di Ferro romeno, una delle figure piir degne
e spiritualmenre orientate che io abbia incontrato nei movimend nazionali
del tempo. A Bucaresr conobbi anche Mircea El.iade, che dopo
la guerra doveva acquisrare una notorietA per molte opere di storia
delle religioni, e coi quale sono rimasto turlora in contarro. A qucl
tempo egli faceva pane dell'ambienre di Codreanu > (I . Evola, II commino
del cinabro, cir., pp. 139-l4O).
(13) M. Eltade, Diciannove rose, cit., p. 42; cfr. anche p. 193.
(14) Nclla Cdrticica seJutui de cuib di C'2. Codreanu, ii punto n
l3 di un elenco di argomenti desrinati all'approfondimenro da parte
dei studenteschi e de.lle d lasciato ln
bianco. Questo perchd era noto che aJ n. l3 cornspondeva ii Capitano
della Legione. Cfr. C.Z. Codreanu, Il copo di diD' Padova
1914, p. 26 c nota.
(1-s) V. Posteuci, op. cit., p. 11 .
54
))
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

INDICE
Nota introduttiva..
.. pag, ,5
In campo di concentramento ........
'7
pag.

,::::;
cRQlrJcA F,D'T'[LOR .dt Z:'"ORNEA ".: .
:,.
' +!. l-
- .i4-'-. \
l!lti.t_
ri,
I ;:.
. r.ia
lui
:,.t-"
ir': , "
liode
A M'CITIT zllele
..
astea. tncordat ol llteratulut. CA gstAzl ele se reediteaztr i].;1te&l. devtne asistent al luJ Nae lones-
.
'
A fascinat. Memoriile lui Mircea cu repcziciune si in avalan$i.compacti r..' cu. lunctionind aici, la Universitatea din
J, IEliade.. aperute, de curind. Ia... e explicabil. dup6 cinci dec€nii de lnt€r--:;: Bucuresti, timp de cinct ani. pjerzindu-sl
. '
Ed :: .,Humanitas" su! .ln-grijl- : , , dictie stupidA..Nu .toate aceste reeditEll ::r;r postul
'
odati cu excluderea din invitirea'dlul'Mlrcea
l{andoca. Ce-i drept, l :, servesc insl'memoris autorulul. {Dupl ;,'-mint
. (1939) a Drofesorului sAu.'Generatia
, ' mal cltisem: tectlunl tntregl qin 'aceste ...' ce moda vs trece si lucrurlle ge vor a-.,,.: lul Eliade avea Bi se impune cu stralu-
memoril.:Prtn 1970-1971. profesorul
' AL s€za. se va produce selectia valorilor.."'.. cire. Comarneicu, animaiorul sener.atiei.
Rosetti, tnegalabilul ,,cher ami" - protec- dup6. critefii estetice. si atunci vor rE- .... a avut idcea intemeicrii unef grup6rl. A
. torul din tlnerele al-lul Euade_.- cel Sare
:' , mine scrierile cu sdevarat rezistente. E .. fost .,Criteiibn" lfglZ). sulintitutdta -e-
- l-a.salvat efectiv. -ln 1940, gdstnd-r'-i un, -.vreme pentru tot
'
sl-toats
sociaiie de arte. iiterl si filosofie,.: ;Au
post diploFatlc la-Londr-a. Inila iqt_qry :.,' .r
. mutaf un. exemplsr dln amrnrrrl (Ivbo)r ' 'f.
''
T-448. cred. rost a[ repovestesc, , cluri de conferinte in sala Fundaliel Reconstituind
-o3r!ea intli din aceastA .mer- . ' l\ | aici, rnemoriile. rel6cin4 rezuma- _ g.t", apoi sl la DaUes. expozitii, c\onturisire.autobiograficd.
Apoi am citit. a- : . L\ tiv.-tryriectul uhei-"ieti '"i""ptii ,
'la ' .' ierti. o etemei* reviste. iici. aceste
cum ci[ivs ani. capitolul.despr3 egiggdyt. nare.Larreaeunexlraordinardo- conferinte-simpozioane. s-a piodus si-Elondonez;$f
.lusitanpublicate
in E.I.T.L. cument. ua"sea si- emotiiiffif .iAeif-c"i- iiade. recoltind mari iuccese de public.
tot de dl: Mlrcea Handoca. Mat $tiu- qeq-- tea e strisS-la rec€). deipre o oerlonaU-
: Devenise. intre timp. $i un cunoscut pro-
. .tule,-,ca-brlle- Bc-rlltqr, dgspfe-lnegalabila . tiil-ei o epoce f"til.ce.--i"tu.-d-pdi.ti" , ,ator, prin Isabet si apete tliavolutui
viate'a-llul-5liade. $1. totu$i,'le-c-tura an- mine. ca. istorle literar., prezint5 nu atit. . (l9t0j.'trtaitreyi tfs*1. Uuiig"-i
samblului
tig3ii
continue si tulbure. Nu - mA .
dtb"n-;j;pfi1r peniiu finuta esteric-d #*1"'"'f""y3ls" L T'jl3: . """x1,lifl*u il,t]lE ?i il3i:li:tilJ :l l:""'"1T,"""x"";:
. s-biografiec.i Ea. de fapt. e -absente. -total , . n6iogie. p"itlcipaiile la toate reuniunil€
, ritl cetebrei yosa, aperutf. in frantu-
Memorille acestea fascineazd prin altceva. :l- . si .qgngresele tnternafional,e de isloria re- : zeste. la Bucureqti, in colaborare cu 'un
Inainte'de; toate dacd -riu exclusiv. prinr'.'r., ligiilor (Si grandoarea
-ain'6"eiJti-;;ti;r;:- nu numai). Singurul interes efortulul aproape suprauman
, editor francez. Eliadc evocd nostalgic De_
aeroi- nieiij;$il I r:ioada confreriei de la .,clacrion,,. slmpode-autoconstruirs
a-unel marl' exceptio- .,
este 6ovada proeesului de impunerealul .zioane
nale personalitdli' tematice in care tineri competenti
Harul a fost dublat de Dtiade in mediul academic
'
de speciali- expuneau. in contradlctoriu.
o Duncte de
lmensa munc6'
'
disciplinati'. metodic{
.tate cA o valoare unanim pretuita, E iz- v€dere deosebite despre o personalitate.
de lnvdtare- fdrd odihntr, fdrl- obosealtr,
binda un€l valorl nationale si ssta nu un curent sau o orientare literarA. otiin-
4
.fArl deldsare ln boemd, urmdrlnd un
;;;; ;il;;;;":'; iiiut 14 ajungd. poate
gt lSsa ln blazare pe
q
oriclne elmte $i tifici. filosofici sau politici (Candhi. Le-
'gindegte
. a:tuns.sus...sus ae toi. cioiin.-'piie-tunu'i
lemAnegts. Apot invitarea sa ca nin, Mussolini). A fost. are dreptate me-
.au ae-o-iliii i&fi ri moiit""i"i-nlia:-
titular al catedrei de lstoria relisillor la morialistul. ..o experiente culturala semae,
ca savaiiui;i,,i'"." tnnt"i-un fei-un
Universltatea din Chlcagg. -ln 1956. $l . nificativl sl de mari proportii". Politica
rata1._ refgza
"ri.iilir;
sa ,e p"istrdluclrea
datA acestul piofesorat. crea. oi dihonis intestina au spiut. ln 1935.
Fu;h-;=fost ;i"i"-ar "initae"" pirti" uiria"rc?liitor
de seoalA, este lardsl rr mare eveni- . grupar€a ,.criterion". unii dintre com-
: '
tre nol:Nu;i'd;i;tCnstul, nici;up;a;ti_ ment care - prin Ellade - este o lzbin- panioni s-au descoperit advcrsari Dolitici.
, .tia egeiutPt; nu;cuno-ttea
.
i;il;a;; a;-.;
d[ a'cugetuliui romtnesc. Dar lmpllnirlle Au fost, desisur, si rivalitati personale
tO"rtO.;.i1-L"-'. p-iu"t. nicl volupta-.
acestel perioaQe dtn s doua viretA a cre- (urita campanie din Credinta lui Sandu
tea loereite ;ii"i.pi"' fdpG ;lr;;il:
aHei lui Eliade sint conseclnte ale celel Tudor -
--:p,iti"".
Zaharia Stancu impotriva Iui
. niie,.. "nUaOe.-..siv- tul---iirat
diltll. Adici ale, perioadei de_ formatie Comarnescu. Vulcenescu. Tell). Dar sruproaitorutj.:,eite
printre cei' putini'cire. spiritualE,.S_l -ea_s.a
petrecut-ln Bucu- parea se zdruncinase mai inainte l'a Efirau
demoristrat. ialsititea-- aforili--tristi. -
lesti
(partial in India). in snll de dupl situl lui 1933. cind doi dintre criterionistl
htaae .:"-celuta' iornanlisca nu-"- 1-l2ij--. ,. ';. Marea- Unire din 1018, Aicl se niltl. peq- . . (Polihroniade Si TcIl) ._au Iost aresl{rtl
t6".. Reziste. dacA J triirita-
t_ru mlne (sd fle oare o obsesie [ranlacalll dupi asasinarea _de citre lcgionari (nlgle'ten€ce;
cu mult. penlbil, travaiiu; "u-en"r-. d;- . de lstoric ltterar3), cercul de atracti€ e- cadorii) a lut I.G. Duca. Cuvintul suscd
studiul-de biblloticd gi inlepeniris la -.fectiv (si chiar afectiv) al memoritloi lul - pendat. arestat fiind $i Nae loncscu. Ti-
. r masa deltrcru.iau locul'cafenelel st;ir-i , Mircea Eliade. Generatia sa - a,spus-q .r,' n{ra generatle se diversifica politic, unti
' ciumit $uetarde gi gierzdtoare in aburit, :1:nu o date in artlcole
",..pptind
sl o reoetl in me-
pentru legionarism, altii vlzin'
alcoolului..$i. mai ales. d8ce lecturlle se '.,morll.- a fost cea dlnttl eliberatd
'
de a- du-Ut de clrturaria 9l literatura lor. Si
lndreaptfi'apre sursele prlmare, funda- .,, pbsarea unel'misiuni lstorlce eoglal-poli-,r., nenoroclrea venea bhiar de la profesorul
.' qrent'ale .El nu.sore ugurftatea scrierllor ...'tice. Generafille lhtelectuale de plni.la Nae Ionescu care, din toamna iui 1933,
de comPila_fle.''Eltade a $tlut, poate.'din ..a se avuseserlrniSiUnoa nationSlA a t€ry Lic-tlndreptat spre leglonarlsm. ceea ce
. \
p.ragu-l' adolescentei, cs vre6 9i a avut td- : intreglril tAril. .El I 'tntel..1u"1i
tlnerli
' 6Lr-ii.. lt va adule maii neplecerl arestare. disria.s6.
Inwjng-iidificultdfile ioate pentru:::;-tanilot'doutrz6il, car€'au devenit:stun"i ..itparitia gazetel sl blqmul ofidalttltil. Din
a-ajungelaqolo.unde'lj,nteB. Norocirl. tn.l,r1 ,rtrrdertfl.'crar-f ttber{_i!creeze'dbmar.lritf':.w'.i[ea'tc:icest dlscredlt s€ va rAstrlnEe 8l
ii:i
leglonaroide in care i-a eloeiat pe Cc.
dreanu. pe Mota gi Ivl:rrin. As nutea cita
din aceste elocvcnte articole. clar sp;tfiul
nu-mi ingdduie. In 193? Eliade a Darticipat
(dupi mArturiilc jurnalicre ale lul
Sebastian sl o irrscnrnare din lluna Vestire
din 6 dccenrbric) in echipa care ficea
propagandii electolali. in juclctul
Ploie$ti, penl.ru partidul .,'fotul pentru
Tare". Oficiosul lcgionar lluna Vestire a
deschis. La ? deccrnbric 193?. o anchete
sub titlul ,,De ce crcd in biruinLa legionali".
La 1? dccgmbrie e inscrat s,i rirspunsul
lui Mircea Eliade. Aici tinirul
Eliade (avea 30 d6 ani) scria : ..Cred in
dcslinul ncamului romiinr:sc - de aceca
cred in biruinkr mipt:irrii lcgiot)are.., In
timp ce tonle rcvolutiilc contcrnDoranc au
ca scop cucerirca pulerii de cdtre o clas5
sociali sau dc citre un om, revoluiia legionarA
are dlept. tinte suDrema : mintulrea
neamului. impiicarca ncamului rom&-
nese cu f)umnezcu, curn a spus Clpitanul.
f)e accca. scnsul rni$cirlii lcgiollard
6e dcosebcsl,c de totr o(r s-a f.{cut pinA
astlzi in istorie...." $tiu cd Bliade. lenat.
a negat. apoi ()ral) p:tlc|nitatca acestul
text. afirmind ci l-a sct'is prietenul sdu
M. Po:ihroniade si amicitia nu i-a ingedult
o reitractare publicii. f-a spus asta
biogralulul siu Mac Linscott Rickctto
care mi-a povestit-o, prin 1986. la- Bibliotcca
Academiei si aroi a relatat-p in
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
blografia publicatd in S.U.A. (1988). Versluiea
nu se veriflcb. Am flcut un atent
examen ggrnparat al accstul credo cu alt€
artlcole qle-lul EItade. Indubltabll. memorlalistul
noslru e autorul..Apol mal
cinf ct olt^ favla lnf n+'+ i^

.it
'r':{'
.t.
_: ,:
.j :.'.
L:.,,.. . - .
i_-l ,:
:,,.- .-:--yva s*a carte.nrstov,"l*tipl,r-15
ClIe, Iulndu-si
;##;'X.d'r,:;i$,.i"T:',1,$lt"dl,,in"i3
lote ni'rir
. mll,i#lii',^""Jfili:# l*i,iFJi'*,
p.iricipiuipJ:c-;;:'n;:i'-:''rodrrdurr'
qupa..... itl,glt^i_9,""+qci. aittl de la lumltatea l- Fentru asta si dato.ita taptuiui ci er&
rror
";i
trebuie si scrie,, .*r"it1""l^llln.,:::lnilor.treizeci,-cu
constiinta aatqriet-u"-a irr-nos.ut ca discipot at lul Na€ ronescu
Stia bine cd nurnai
:::- rvslq vrd!4' ' recladl'
D;t;'
moral gl poUtic. '
tara lnt-regitd' va suferl o detenlie in lagdrul de l€
. za acel ansarnutr submtnati. ciigiirti
ae oottticla-
' . lvl.iei.rrr"r Ciuc. lndepartat

' l\';
I,\
Ndf;/REPtmuc
/;\
\g'
A llraA\.lountnl oJ Opinion
ttl tt"u n4 )h 4 a n I (.hut rnn n
\1.\tit l\ tl.Rl 17
llL\l)Rll
L..l ttt,
I ll.N I /llLR(i trrr lrerrt
.lttn: Iilitut
.\\lll{t \\ \( Ll.l\"\l
ltlaun tiilot
u.{ )\ Ntt.\tLlltR
.lhnrytng l:.lint
U)Rolll\ \Uctl.\l)E\
9uiot Fitunt
Ftil) I\R\L\. StD\Et 8L[ IrE\Tlt.\L.
r\\ ltuLEERI. I|te[t) li\| 5.
lil(:l L\!.1 N\SLE\. Ir{ )l{TO\ tio\DR-\(.lit.
.l\(:()0 \rtlSBtR(;. ROBERT 1l Rl(;ll1
tLlttor. .\'at Ftlntlli. rJ.rrr (l!\k &',1.1
PETIR BFJ(;tR
Eatnnmta
ROSIR'T [UTT\[R
Filn:
Thnta
sT.\\Lft L\[ FF\r \\\ ROI]!-RT lrRt STII\
.llrrrr
ED\I.\RDn()Tli\TEt\
Ad
!t{Rt sTl\t\s
nPl^
Rj()L\RDllO\frRI)
ilIRBERT lli v]H.\\ll
(hnrnl^ttih{ Elto6
lLloT .\ coilt\. RoBERT coLll.
sT.{\Llr (-Rot- clt.J.\It5 [ cL\ss\Lr\.
JOH\ I JrDt5. CHARLTS lR\tTlL{\t\ttR.
\1\-T L\\T.t\(:t. LOUS Irt\,\\0..\Dr\r ItK:il\lti,
ROBT X I B nEt(:H. JO\.\T|l.\\ RltDEn.
\H(:{;tt. v:\RF. RO\.\LD SIEEL E. \" TH.{r\'.
.t\\t nLLR \rcHoLLs |o\ Ho[Tlr.\\.
vl(.rl\El- $.ulEK c. \l\|ir rfooD\f.\RD
Ed I lon o l -(),rya nl. O pnli n a t or
LrUR.{ t OBOLE\SKI'
Atluhnl l0 lh Aib6
JU\E H.{rEl'
Asurohl Edito6
Ii\RE\ LEHR\I"{\. LTO\A IIIR.\OIiT ROTH
Asithnt Lit-ild E/tit6
.rlE\t\DtR sTrR
Prdlu.tion Dirxlot
BRt'CE 5TEI\KI
M.uction .\lnnaga
l(RlSTl\ (;()\Ri\Dl
Mtaron ..lsnriau
DO\ }L\RRIS
fu|,na.Rtvare hns
JLSSE R n\|"{\. BRt.\\ HtCHT.
\L{I POLL{C}i T!\TTH E\I' REL!.
bT\D] ZIER!!R
hardat
FFFR[\'L D!.{RTH
Publisha
JO{\ Il. STAPLEIOT-
Attocio u Pu btilra -ltlaAain g
PAt LJ. \1zzr
Astocia I r P u Nuln -Cira la tion
H. EDI\ {RJ) \I)I,'\G
Qnlrolla
JL\\ CA\D\'
Adtaising
Dirrtor
JE\\rFER 8{RRETT
Acrounting llnnaga
CIIRjSTI\A R O\TRJIOLSER
Cirrulntion llanaga
P,{Tn \tD,\
.4dfriting .lt.itbnt
C[Ct!lr, v STEP]IEi\S
Aa.ounting AsLstdnt
CHRISTI\-t sCld.\LT
Barl lsues and Rrrptioa
c\RoL)\ Prnlt$l
ba d a hi p s* e twrl tl d {d ir i n g
ROBIRT '. SL\\OTTJR
AUGUSI 5, 1991 FOUNDED
I
A
a
Gocr phoio by Tmy O'Brian/
JB Pictuc. Artlcl" 6 p.tG 16.
C0RRESPONDENCE The KGB's factual problems, &c.
MICHAEI XINSLEY TRB: IT'S OK TO.{SK The Senare needn't brn'a
Strpreme Court.
I9I4
WASHINGTON, D.C.
lssuE 3,9!x
-
Prgin a poke for rhe
5 THE EDlT0Rs Souru ArRlcA's WNDo\t President Bush lifted sanctions at rhe righr
time, brrt he shouldn'r leave it a( thar. NoTEBooK The l\Iafia and Earrh Dar', &c,
7 FRED BARNES \{'HITE HoUSE \\'.\TcH:\\'EIRDO
AI.ERT Brrsh's real \rorD. abour Thomas.
8 SIDNEY BLUMENTHAT ApRtL's BLUFF $ho is responsible for \,Is. Claspie's Iies?
10 ROBERT D. I$PLAN Cot-o TuRxrt' The uncannv parallels berrteen the dearhs of rhe Soviet
and Ottoman empires.
l2 ALFr HEIRD E\HUIIED INNoCES The alarming ne\{ craze for digging up rhe dead.
14 RoBERT s. BovNToN BRltrsL,$'.,r PostcrRo: CzEcH tr{-{TEs The Sloraks ger anrs}..
16 cHARtEs trlost(0s Ho\t' Do THEY Do ITi A guide to horv the Armv wenr from race rioc
to integradon in rh'enq'lears-and the lessons for rhe rest of us.
2l tax sunumA THE EL'RoPLr-\S The Bridsh are right ro Norrn abour the dangers of
European r'11116', but rvrong to think that the narion-state is srill rhe answer. The
case for a unified, liberal, and democratic EC.
26 srnxlsv XAUFFMANx Os FrLrts: Ac'ToRs. Now ,$iD THE\ From Harlem ro Ulr.ersron
to Zagreb, memorable acting gets its due.
27 NORMAN MANEA FLA,PPYGullt The scandal of rhe Romanian inrellecrual Mircea
Eliade's past is greater than Paul de iVlan's, and belps explain rhe rragedl, of his
homeland.
34 CYNTH|A ZARIN PoE\t The Vestal Birches
36 BRAD IEITHAUSER SL)'\rtStTOR Selected Poens b1 John Cro$'e Ransorn
40 WALTER LAQUEUR DTSTNFORIL{TI O\ CoA Vtarior: James Jesus Anglzton b1, Tom }Iangold;
Ten DaTs to Destinl'b1'John Costello
43 MORTON XONDRACXE \A'ASHI\GTO\ DLTru$: PRUDE,{\D PREIUDICE
THE \E\f REPL'BL,lC, \'ol. ?05, Nrrmber 6, lssue 3,994. August 5. 1991. (Prinred in the L'.S. onJulr 17, 1991.) Published
reellv (cxccpt for combincd issucs datcdJan.7 & l,l,Julv l5 & ?i1,.{ug. l-o & 26, and Scpt- l6 & 33, l99l) at l9?0 lgrh
Strecr, N1\', l{ashington, DC 10036. Telephone (?0:) 331-7{9{. Lcadcrship r..ctworl advcrrising (21?) 68+5500. }'carh
subscriptions, 569.97: foreign, S99.971 Canada, SE4.97. Bac\ issues, 53.50 (includes postagc & handling). 91991 bv Thc
New Rcpublic, lnc. (ISSN 00:S-6583). Second-class postagc paid at $'arhington, DC, and addirional mailing officcs.
lndcxed in Rcaders' Cuide, Iledia Rctien Digcsr. Vicroform, CD-ROII, issu< and articlc copies are available rhrough
Universitr Ilicrofilms Intnl..300.r". Zeeb Road, Ann Arbor, !tt.18106. Tclcphonc 1400-5214600. Ilembcr..{udit Burrau
of Circulations. Unrolicitcd manuscripLr can bc rcturned onll if acconpanicd br a stanpcd, self-addressed envclope.
Subrribcrs: Plcasc scnd all rtmittances, charrgcr ofaddrrss. and subscriprion inquiries roSub*riprion Scnice Depr.. Thc
Ner Rcpublic, P.O. B,rr.i65l5, &ruldrr, CO 8032!. For subscriDtion problcms call 8ff127+6686.
AUGUST 5, 1991 THE NEw REPUBLIC 3
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'l
heighr and in larer vears rvhen illness
forced their reriremeirt. ,trnd rhere is a
Dutch n'documenmn' abor,rt the museum,
rdth English commen[an'. rvhich includes
a bit rr'irh Cubin.
.fun' quesrion abour horr' a famous
clorr'n came olrr of this small northern
torrrr is ansriercd bl the fact thar he
didn't reallv come from here. in a sense:
his parena'rvere busv theater folk rvho
rrerejusr roosring in Uh'ersron for a rshile
rr'ith fanrilr'. Sun lefr Ullerston rvhen he
rtas a bov.'Bur the town has made what it
could our of his sojourn: rhere's a plaque
on his binhplace, and nearbv is a pub
called The Stan l:urel, rlirh his endearinglv
foolish face on rhe pub sign.
Some friends and I stopped for cream
teas in a snrall tea room lusr across a narro\v
streer front a grocerl' shop calledJ. J.
Gillam & Son. One of the friends, Eiglish,
said rhar rhe shop and its windorvs
looked exaclh'as she remembered such
shops from her childhood. I glanced
through a book I had boughr ar ihe mu.
seum abour Stan's earlv divs, and rhere
was a phoro of Gillam's looking exacrh
the same, rvhere he had boug[r roffee
rvhen he rr'as a bov.
I'r'e alrravs been a limited Laurel and
Hardl' enrhusiasr, rhe limitarion being
not their ulenr but their choices of mate--
rial. (Torrard rhe end, laurel said, "\4'e
should hare sraved in *re shorc-film categorv.
There's just so much we can do
along a cerain line and rhen ir ger to be
nnfirnnr'.") Blrr as rr.e srrolled through
Ulversron afrenlald. I couldn'r helo
thinking (odd tlrough rhis connecrion
seems just norr') of Zagreb.
In Zagreb I once sarr a L-aurel and Hardv
feature, Fra Diavolo. in Enelish rr'ith
Croarian sr,rbrirles. I liked ir: buirhe auciience
was absolurelv screaming rrirh jov.
lbung alrd old rvere bouncirig up lnd
dorrn in rheir seau. applaudin-g as rhev
nearlv choked rr'ith laughter. I rras much
more moved bv them than bl rhe film.
\\trat thev rveie loring, or 'half of it
anl1€v, had originated in rhese ntisw
sreer of grav stucco houses. Fil;
ias made some porvers global and. granring
the -suv
of film-srock com:ption,
immoral. o
Mircea Eliade, fascism, and the unhappy fate of Romania.
Halfiy Guilt
Bv Nonmnx MnHgA
I.
hen he died in 1986, in
Chicago, at $e age of 79,
Mircea Eliade *zs a famous
scholar of religion,
the Sewell L. Aven'Disdnzuished Senice
Professor in rhe Dirinin'Slhool and orofessor
in the Committee on Sdcial
Thought at rlre Universin' of Chicago,
and a rr'ell-known rrriter. He rrzs the author
of some fifn'book, including short
srories. nor'615, plars, essavs, stud-ies on
philosophv and religion, and a coundess
number of anicles. A Histu,\ oJ Rch$ous
Ideos, in four volumes, is probablv his
most famous worl(.
Eliade's rare of intellecrual oroduction
was, from his youth, extraorb.inam. His
n'ork is extensive and rzried. from arr!
cles on popular science ro erudite, scholarlv
books, from cheap novels ro important
rr'orks of fiction. from r:sLl2l
commenls on casual subiects to very sophisticated
and knowled{eable research.
A man of enormous learning, he also was
a restless, "rr'andering" reader and
rvrirer. In his fiction ai in his scholar-
Nonlax.\tlxtr is a fellow of the Inrernarional
Academv for Scholarship and the
.{ru at Bard College. He is the aurhor of
a collection of essars, On Clouns: Thc Dictator
and tht Artist, Essa$ on Romania, and
a collecrion of stories, Octobq Eieht
O'Ctoc)r, which *'ill be published fiis f;ll
bv Grove lf'eidenfeld.'
ship, we find the same rhemes: rhe mwh
of the erernal rerurn, rhe coincidentia'ob
positorum, the crisis of l{/estern m"n, the
sacred and rhe profane, the archaic roos
and rhe cosmic feelins of rhe human
condirion, rhe role of riiual and mrth. of
magic and archenpes. The mosr imporanr
rheme of all, probablr', is rhe theme
of lniriarion, and his book were srages of
his own endless initiarion into whlt he
believed to be rhe inexhausrible mvsterv
of the human being and rhe world.
Eliade's passion for knowledge, for
reading and uridng, dared back- ro his
high school years in Bucharesq where he
published his first ardcle ("How I Found
the Philosopher's Srone") in 1921, at rhe
age of 14. Afier receiring his master's
degree in philosophv in lE28 at the Universiry
of Bucharesr, he rvent to India for
three years, to srud,v Indian culrure and
pirilosophl'ar rhe Universiry of Calcutra.
He considered ir his sreatejr spirirual experience.
"In India I discor,eied rvhar I
later came to refer to as 'cosmic religious
feeling,' " he wrore in 19?8, in Orrt-eal bl
Labyinth.
Eliade received his doctorare ar rhe
Universiry of Bucharest in 1933, wirh a
dissenadon on Yoga. (lt became a srandard
work on rhe subject.) He was ap
pointed assisunt to Ntae lonescu, a h-
mou: professor of logic and meaphrsics,
and began his reachine with a courje on
"The Ploblem of Erilin Indian Philoso.
phy." Eliade was fascinated by his mentor
and friend, even when Ionescu became
a propagandist for Italian fascism
and German Nazism, and a passionate
supporrer of the lron Guard, the Romanian
exueme-right and ulrranadonalist
movement.
\ihenFi*lQ some of rhe leaders of
the Iron Guard, includine lonescu, were
imprisoned, Eliade-himlelf a supporter
of the lron Guard-ran into trouble rr'irh
the authorides. even though he rras alreadv
an imponanr figure in Romanian
cukure. Sdll. he was appoinred cuhural
atachd to the.,Rop4nian leqadon in
London W.
A v"ear larer.
when Romania enreied the r^ar on the
side of Germanl', Eliade had to leave
London, and rr'as senr !o rhe Romanian
Iegation in Lisbon. \4hen rhe rrzr ended,
he remained abroad, in Paris, rvhere he
taught at the Ecole des Hautes Etudes,
and later at rarious EuroDean universities,
before serding, in 1956, at rhe Universiw
of Chicago.
Eliade's Journals and Autobiography
cast an inreresring lighr on his life and
his work, uhich parrook of rhe uoubled
culture of rhis troubled cenruFy.
Unfortunatelv, they do nor in anv \^?v
excuse or demvsdfr' Eliade's ideological
and polirical t irtoi during rire ficist
period. Eliade once r,rrote, in another
contexr, rhar "a [demrsti$ing] atdtude
is altogether too facile," thar he preferred
"the camouflage adopted by rhe
sacred in a desacralized world." "I
made the decision long ago," he confessed
in Ordeal ul to-;;"in, "ro main-
AuGUsT5. 1991 THE \Fw RFPI-'FLIC 27
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
,{
.: t,
.i r :::
---. .: . t'

tain a kind of discreet silence as to tuals in those newlv liberarcd sociedes srateg-ies of erasion are somedmes aban- -
what I oersonalh' believe or don't rvho speak about the necessiw of "good doned. ln the enrn' for November 19.
believe. "
docrine" and "iron discipline," about 1983, for example, we find rhe follorsing
In 1936, however, he had rvritten the need for a powerful sate, a sacred admission: "l can'r lifi hearl books from
that "to me, ir is a matter of complete authorin', and so on. The fight against rhe shelves, I can't rummase rhe file folders.
. . . \4hv have I been plnished for-
indifference *'hether Mussolini is or is the canonization of porver is as difficult
not a nTant. Onlv one thing inreresS as ever. Had Eliade tesrified truthfullv to and through-those things I have loved
me: that this man has transf6rmed Italv
his involvement with totaliarian ideas all mv life: books and r+ridng?" \lelanrate
in fifteen years, turning a third-
and acdons. his testimonv would have cholv is us.rallv connecred ro lack of en-
countn' inro one of the world had a great impact, especiallv at this ergr': "I suffer from melancholv provoked,
powers of todar'." That rvas five vears moment.
as usual, bv . . . rvhat I rnrrst do
before Paul de lVlan, a voung and addled
intellectual on rhe make in Bel-
u.
The reader of Joumal lllis often arrare
norv, immediatelv."
gium, penned the anri-Semitic, pro
fascist newspaper arricles that recently
he founh volume of
of the burdens of age and illness, the
diminution of the extraordinan capacin'
provoked such a furor. But Eliade
r+as older and r.rise6 and not least for
that reason, his views of the rime,
Eliade's journals, a book
of modest length, ends
shorrlv before his death in
for work that Eliade had miinriinei
throughout his long life. The presendment
of the end is stoicallv reared rr'ith
when he believed sincerelv in Mussolini 1986. It fits smoothlv into the series. and
and in Corneliu Zelea Codreanu (the has the same stnrcture: the most impordailv
intellectual activiw, and an oflen _
Oli'mpian effon at reuospecdon. "l'm
"Capain" of the Iron Guard, the Romanian
terrorist Chrisdan-Orthodox move-
afraid mv exaggerated [candor] and
ment), desen'e the same cold scrudny. Journal I, 1945-1955 [modesw] minimalize a cenain conduct
(from earliest youth) which rras
bv Mircea not lacking
in grandeur and nobiligv," Eliade
Eliade
Of course, Eliade could not predict the ranslated bv Mac Unscott Ricketts
terrible conseouences of hii liervs: he (Universiw of Chicago Prers. 224 pp., S2a.95) wrote inJune 1980.
had been obsessed since his vouth rrith
the reladon benveen rhe sacrid and rhe Journal II, 1957-1969
y f there are underlring themes
profane. And it is difticult to know
bv Mircea Eliade
whether his views evolved in the manv
translared bv Fred H.JohnsonJr.
| running through the feverish
years that he lived in the rrl'est. (Universiw ofChicago Yet we
Press, 3{4 pp.,
I dailr: acririw described in the
L.
512.95 papcr)
Jwrnal they are the rwo sub
fl know, through his ortn writings, that his
jecu that obsessed him, in this last
lIskepticism rornard the \4restern model of Jwrnol In, 197&1978 period as in his whole life: book and
l\democracv never left him.
bv Mircea Eliade
Romania. As \4'endv Doniger correcdl'
'
Eliade's brilliant scholarly work concerned
mlths and archetrpis, and so it (Universiry of Chicago Pres, 376 pp., 524.95) to Journal II1 "The primalv focus is
translated b.v Teresa l:vender Fagan emphasizes in her aiTection-atepilogrre
is not surprising that, despite his persistent
anri

desrroved his ofiice libranv at Chicago's
lleadrille,/Lombard Theoiogical Schtol
in Decernber I985, four monrhs before
his death. Dream and realin'seemed to
join in a somber rvarning that rime was
nlnnrng out.
IP t seems probable, as Doniger
I strggesrs. that Eliade consid-
I ered his rvork more imponant
I than his life. and thar he sarv
the destruction of his books as a warning
rhat "it is not long now." Srill, he did nor
conclude that his life had lost iu meaning,
and he published his manv memoirs
and journals. This perdurabilir,v can also
be seen in the reladonship that Eliade
mainained with Romania. and wirh what
might be called Romanianism. To the
end of his life, he wrote his literary worics
and-his memoirs in Romanian. His reladonship
wirh the Romanian language
and with Romanian culture (as well as
rrith Romanians living ar home and
abroad-it is notable how many Romanians
he mer with, or kept in touch with,
from like-minded thinkers to Communist
ofiicials, from admiren and srudents
of his work, friends and relations, to all
kinds of strangers) reflecs a livel,v and
lasdng interesq and more, a deep sense
of affrliadon.
In a medculous monograph on Eliade,
Ivliraa E6a"dz: The Romanian Rootl, which
appeared in 1988, Mac Linscott Rickets,
who is also the translator of some of
these volumes, made a useful obsenation
about Romanianism:
Romanianism ... war a rcrm that in the
mind of the [Romanian] public was associ-
11ated with the uba-righr*ing political phif
/ losophies and programs. All the panies of
'r thc exrcme right . . . invoked ir in thcir pro
paranda\Ordinarilv it simifi ed chauvinism,
fffiitism. policies ior restraint of mi-
/ noridcs. anri

ll
j
{
A
I
II
I
It is undersandable thar Eliade ofren
thousht, tos'ard the end of his lile. aborrr
his relariorrship r'irh rhe courrrn. rhar he
lefr but colrld' never abandon. "l kepr
rhinkinq of rvhar I rr.ould har.e suffered
had I remained in the homeland as DrG
fessor and rrriter," he nored on October
I0, 196-1. "lf ir hadn'r been lor rhar /a/r.t
rulba'. mt adoration for Nae Ionescu ind
all the baleful consequences (in 193a40)
of thar relarionship," he conrinued rr.irh
odd candor. The ihouehr rras reoeated
(and rhe formularion ibour his 'thnpp).
guilt," too) in rhe lasr pages of this3lorrrnal.
on Augusr 29, 1985: "I rhink of mr'-
self: r''irhout that fetix catpa l'd have remained
in rhe homeland..{r the besl I'd
have died of tuberculosis in a orison."
ow, Nae Ionescu (no relation
to Eugdne lonesco)
was. in the words of Professor
\lrgil Nemoianu of
{ Catholic Universiw, "a minor bur livelr.
lJ Socraric thinker '[who] advocared a
[i kind of vialisric exisrenrialism (an irl]rarionalism
lhar rdas nor foreicn to con-
[j cepa borrowed from OrthoJox Chris-
\. danin') . . . and ended up as a supporr-
\r of'the Iron Guard...." tr trout'd b.
naive to imagine rhat Eliade's adorarion
of rhis menror of *re fascists in
Romania *as rhe onlv reason for which
he could have been'arrested and con.
licted during rhe posrrr?r period (although
it rr'ould have been suffrcient
cause). If an excuse for his arrest and
conviction bv the Cgmmunists tr'as
needed-rhousands were arresred rrirhou!
ever knowing what rheir supposed
crimes 1es1s-i1 could easilv have been
found in his journalisric acririn' during
the time rhar $e legion of rhe Archangel
-\lichael, and after it rhe lfon
Guard, rr'as active in Romanian polirical
life.
The Legion of rhe Archangel l\,tichael
was dre original name of rhe Romanian
fascist movemenr thar later became famous
as the lron Guard. Among rhe
manv crimes ir commitred was thE barbarous
"rirual murder," on January 22,
1941, of 200 Jews ar the Bucharesr
slaughterhouse, as the "mvsrical" murderers
sang hrmns. (),Iarshall Ion Anro
nescu, once the fasciss' allv. eventuallv
dissolved rhe Iron Guard in 194i,
though and-Semidc murders did not
cease under his miliarv dictarorship.)
At that rime rhe left-rving press calied
Eliade a "fascist" and a "Legionnaire."
Indeed, a number of serious charges
could have been brought againsr h-im
after the rmr b1'the Corimunfsr aurhorities.
There were his attack on communism
and on rhe Soviet Union, his dis.
putes r*irh rhe lefi-wing press, and
his scandalous sancdficirion of the
"marr,vrs" of the Spanish Ciril War
cardon sanitahz
But Eliade never rerurned ro Roma-
(those rsho forrehtor Franco. natr.rrallr'). nia. ln the \\'est, his sratus as an arrri-
.{nd just as serious rvas Eliade's etrloelr Commrrnist probablv prorecred lrinr for'
o[.{ntonio de Oliveira Salazar. rhe dicrator
of Ponugal, rr'horn he apparentlv his relationship'to fascism. In rhe cnci.
a rvhile frorn unpleasant ouestions abour
rranted to propose as a "model" for rhe horr'ever, the questions came. Thev rr'ere
Romanian dicraror Antonescu. His book raised not bv the Conrmunist enerrir. btrt
on Salazarvas rrrirten and published in bt the dernocraric socierv that Eliacie had
19.12, when he rvorked ar rhe Romanaian alrtars regarded witli deep skepricism.
Embassv in Usbon. Eliade's file would .{nd thel,requireci a reph', nor leasr because
public opinion is sdmulared bv un-.
have been filled to bursting, in other
rsords, if the Communisr authorities had sadsfacton ansrr'ers to probe frrlther.'
rranted to jusrifi' severe pr.rnishment. Of Eliade's confronarion rtirh his Dast lr.as
the accusations of "fascism" conrinuallv not pleasant, even if it rr?s no! as'dramatic
as it might har,e been under a roaliar-
brought againsr Eliade bv rhe lefr-r.'ing
press, Rickers rvrires shrervdlv thar "in a ian svstem.
's
sense, Eliade critics-unjusr though
they' were-saw more clearlv than he
m.
himself rhe direction in rvhich his rhinking
u'as taking him."
y f his heahh had wirhsrood rhe
I hard vears of imprisonmenr,
I Eliade rvould have been freed
I in the '60s. like orhers rvho
shared his rrav of rhinking, and like
them he rvould have been iire "beneficiarv"
of rhe far more malignanr poliq'
of iretrieved" ralues *rat'formeb *ri
basis of the new culrural polio' of Romanian
communism. He rvould hat'e been
allowed to publish ar least some portions
of his old or his new book. He
rvould have been favored with respect
and with the "rolerance" reserved for
"useful" Romanian inrellecruals. He
would have received even t}le caiculated
"encouragemenr" of Communist ofticials,
for whom rhe old ideas of rheir
former fascist opponens prorided use.
ful sources ofjustificadon for their orrrr
replv to it; and he invokes Buchenrrald
in
a nr,v. tone that is, le! us sar',
rnaPProPnare.
A fert'rveeks later, on Julv 4, 1979. he
For the ideological appararus of Ceauscu's
Parw initiared, in the mid-1960s, an erasive replv in his JournaL "Barbi-
has resumed his blas6 mask. and rve find
a svsremaric studt of the Iron Guard experiment.
The Communiss envied the said to him recenrhl rhar from Israel rhev
neagri relares to me thar Jean Senier
Guard's former popularirv, and thev have received Drecise insrructions thar i
adopred is slogans as their own: "rhe am to be criticted and arucked as a fascisl
etc. Jean Senier, savs Barbineagri,
national revolution" in place of the "internadonal"
one; the roalitarian stare uas indignanl . . . I believe iL but there's
centered around a "Conducitor." or norhing to be done." Is this annolL
Leader; the discredidng of democragv; ance-passed off as irony, transmured
anti-intetlectualism; rhe repression of lib inro dred self-piw-a sign of rrulnerabilin',
or guilt, or some higher deachment
eralism; and so on- The enemv of Ceaulescu's
fascist{ommunist Parn' r,r?s not from the claims of ordinan' life? To
extremism. it rras democracfil rhose rvho knerv Eliade as an affable 6mi-
'-arin --J ..+:^-^l:-' .r:---{
e democradc and radonalist direc: 916 of delicate sensibilities and snlized
ions in Romanian rhought (that is, *re civiliry, aluavs sociable and recepdve
principles of the democratic-bourgeois ("the last man in the rvorld to hare a
revolution of 18{8. rhe sarcastic humor toralirarian thought," said one of his
of the grear Romanian writer Ion Luca friends), such accusadons l\'ere inconceirable.
But it is not easv to riumph
Caragiale, the legao' of rhe imporrant
literary criric and social rhinker Eugen over such an accusa[ion, if you cannot
Lorinescu, and so on) came ro be a favorite
taqget of the "n'itch-hunrers" in Bu-
The infa.mous human experiment
prove.ir false.
charesq along with the "decadenr influences"
of the West, around which the propaganda, its arroganr brutalin', its
knovm as Nazism-rvith is hysterical
omnipresent Securitate tried to throw a derzsaring warfare, its extermination
choes of these confronradons
appear in tle last vol.
ume of the Journak. On
June 6, 1979, Eliade rrrites:
I learnt thar FurioJesi has devored a chap
ter of calumnies and insults to mc in his
book that has come our recentlr'. Cultura di
dasrra [Culture of the fught]. I learned long
ago thatJesi considers me an and-Semire.
fascist" lron Guardist, crc. Probablt hc accuses
me also of Buchenrvald. . . . h makes
no differencc to me if he abuses me in his
book (l shan'r read iq and therefore I r.on'r
respond ro it).
His annorance is so great that he drops
his cool scholarlv aidtude and denounces
as libelous a book thar he has
not even read, lhat he does not even intend
to read, so as nor ro be obliged ro
camps'

cconomic. political. moral. atrd intellectual
crisis. it offered a simplisric. r'iolerrr.
"radical" soluri

I
i
I
I
I
II
I
probablv few are sufhcientlv clear

a r_
gionan' Ilovement." Finallr', RjcLetu
summarizes Eliade's yiew this u'ar':
Dcmocracv has bcrn unable ro inspirr irr
the peoplr a spirrt ol fcrvcnt nationalisnrto
makc of rhem a srrong, r'irile, oprimisric
natit-rn. imbued I ith a scnse of missron arrd
dcstinr. Bcing a forcrgn import, dcnrocrac'
is cr-rrrcemed with matters [ha( arc not sDecificullv
Romanian concerns: with "abstractiuns"
such as indiridual rights, righrs
of minonries. and freedom of oolirical
consciousness-and rhese, Eliade savs, do
not stnke at rhe hean of "Rornania's
problem."
examPles:
ickers also provides rhe
English reader lrirh significant
quoutions from
Eliade's journalism. Some
We know of several r,vranrs who have trang
formed stupcfied countrics into powerful
sates: Caesar, Augustus. and Mussolini. To
me, it is a matrer of complete indifference
whe*rer }lusrclini is or is not a qrant-
To me, then, ir is entirely immarerial
what *ill happen ro Romania afier rhe liquidadon
of democracv. tf, bv learing democracv
behind, Romania becomes a srronq
Satc, armed. conscious of its power anJ
desdnr'-hisrory will take accounr of rhis
deed.
The Lcgion membcr is a new man, who
has discovered his own will, his own desdnv.
Discipline and obediencc have given him a
neu digniw, and unlimited confidence in
himself. rhe Chief, and the greater desdny
of*re nadon.
Therc are a grear manv revoluriona-n impulses
thar havc been waidng for thousands
of 1'ears to be pur inro pnctice. Thar is whv
the Son of llan descended: ro reach us oeimanent
reroludon.
And there are sdll orher pieces, nor
included bv Rickerrs, thar Eliade pub
lished in rhe Romanian press of rhe time
that could have been cired, such as this
remarkable commenq which appeared
in the newspaper Vrttrca on Deiember
18, 1937, in an article called "Democracy
and the Romanian Problem":
In rhe namc of this Romania rhat began
many thousands of ,vears ago and urill not
end until rhe apocalrpse, social reforms will
be enacred rryith considerable bruulir,v, e*
ew corncr of the prorinces nos'over.run
with foreigners will be recolonized, all rraitors
will be punished, rhe mlth of our Starc
will exrend all across rhc counuy, and rhe
news of our srength rr.ill strerch beyond its
borden.
Or this one, from an arricle called
"The Ghosts," which Sppeared in CuvintulonJanuary'21,
l93d:
From f165s rr'lto have suffcred so much and
bcen humbled for centurics by thc Hungarians-afier
the Bulgarians thc most imbecilic
people evcr to have existed-from
thesc poliricd lcaden of heroic marmed
Transrivania. we axait a nutionajist Rornanra.
frenzred and chaurinisuc. armed and
vigorous. rufrlcss and venqeful.
And still more citarions from Eliade's
wridngs of the 1930s can be adduced.
about the "terrifiirrg murders" of
rvhich the weak, cornrpr, powerless, and
still vouthful Romanian democracv was
guiln'; abour "the adrance of rhe Slaric
elemenl from the Danubian and Bessarabian
regions," or rhe fact thar'Jews have
overr-un rhe villages of \Iaramureg and
Bucorina, and have achieved an absolure
majoriw in all the cides of Bessarabia."
In sum, there are coundess such pronouncements,
some even more ridiculous
and even more disgusr.ing. Todav these
phrases sound absurd and infanrile and
aggressive, but we must no! forget that
such "irrationalirv" ra?s made legidmare
in ir time by a'summarv and-devianr
"logic" that furnished insant "solurions"
to long unresolved social conflicu. k is
no coincidence that, during the confused
and oppressive period before rhe war
in Europe, when even long-esnblished
democracies were toltering, this kind of
extremist impulse turned up in one form
or another even among man)' intellectuals.
Rebelliou spirits, aid those wirh a reacdonary
sociai vision, tvere especiallv
wlnerable to rhis kind of messianic and
simplistic solu!ion. The unhappv specracle
of the fragile democracr in Romania,
panlrzed by internal conradicrion and
by the complicated siuadon abroad, added
to the dilemmas of a long and troubled
narional hisrolv, in which idenriw
crises and easv idendficarions with a ure
pian and roraliarian ideal have rogerher
worked much harm.
ircea Eliade was a wrirer
and a scholar. That is
whv his "case" deserves
our special attendon. It
is certainly true rhat rhe work of the writer
and scholar exists in a separate domain
from that of the milinnr reacdonary
journalisr of the inrerwar period.
fuain, "Nazism is no more in Kant, in
Fichre, in H6lderlin, or in Nieasche (all
of whom were thinken solicired by Nazism)-it
is, at the exrreme, no more
even in dre musician \{tagner-than dre
Gulag is in Hegel or in Marx. Or the
Terror, r+'irh all simpliciw. in Rousseau."
Eliade's literarv wori is eirensive and uneven.
His sch6larly work is rtrirren for
specialiss. To draw a connecr.ion berween
his scholanhip and his "fascist"
period, to casr an inquisirorial eye on
"suspect" der"ils in his many learned
srudies, would be ro provide'a perfecr
example _of rotaliarian methodolbgy.
Indeed, during rhe period benveen
the wars, the lefiist Romanian press labeled
some of Eliade's novels "fascistic,"
an example ofjust such abusive and fa-
PSYCHOTHERAPY
BY CORRESPONDENCE
trom a Jungirn Perspcctive Strict Confidentialrty
lVritr or crll: 0liva 8. Copcrnl, M.0. P.0. 8or 881780
St.rnbo.t Springs, Colondo 8048813031
8796700
Hanerd E tn,ned. Eortd Ccnilizd n Psrchiatry
HOW TO EXECUTE AN AGENCY
by E. Waterhouse Allen
Wicked, informed satire about Bureaucratic
Tvoes vou should recoenize! Distilled
fr6m 50'vears work in hriman service
agencies. Gt edit., 53.95.
BARK.BACK
P.O. 8or 235, Glenshrw, PA 15116.
PROTECT YOUR COPIES OF
NrifuRrpueuc
[ris{:.rn
A
=-
;iii,Eifi'J"
-_.*
Yea/s issues (may vary -;q-:--:*
with issue sizes), construded with
reinforced board, and covered with durable
leather-like malerial in flag blue. Title is hotstamped
in silver and cases are V-nolched
for easy access.
1-$7.95 3-521.95 6-539.95
The New Republic
Jesse Jones Industries, Dept. TNR
499 East Erie Ave., Philadelphia, PA 19134
Enclosed is S_ tor _cases. Add
$1.00 per case lor postage and handling.
Outside USA 32.50 per case (US tunds
only). PA residents add 6% sales tax.
Print
Name
Address
City
Stalerzip
NribRrnmuc
SOUND OFF LINE
1 -900.726-6671
Ifulc Your 0pinions A ltrttcr 0l Record!
€ach call costs f1.25 oer minulo, bilted
lo your phone bill. Net procoeds are usgd
to tund editorial int6?nrhips and othet
speciel editof ial .proiects.
No P.O. Bot Num'€,/s PbBe
CHAFGE ORDERS (Minimum tl5): AmEr, Visa,
MC, DC accepted. Send cad narne, t, Er9. date.
Call Toll Frcc 7 day!,24 hrs,l€OO82S590.
AUGUST5, 199I THE NEW REPUBLTC 3:t
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
',
,,
't:,;.
, ,:

natical simplificarion. (ln his monG
graph. Rickerrs ablv rejecrs distonions o[
this kind.) \4:riring abour rhe case of Paul
de I'{an, Denis Donoghrre recenrlv ob
served that "it rvor,rld ansrr'er initrsdce
rvith injusrice if one rr'ere ro asseir that
Deconstruction is cr-xnoromised bv de
\{en's rrarrinre journalisnr. The cuirenr
atrempr to smear Deccnstruction bv denouncing
de Man'is sordid." The same
The Vestal Birches
\{'on and spagnum rib rhe lichen frieze
where messenger on a Greek urn
an orange
newt balls steadilv. lbu down
below in )'our new house! A world
glides ro rthire, as aurumn misrs
turn the mounrain rhrenodial. irs
flaring nores rhe birches' sropped cold
flame! Out pasr
vour neighbor's gravel pic, rve
soned rhrough furred junk on someone
else's porch: shoe trees, a child's
blue chair, a hurricane lampa dun
flv-swatter was a magic wand:
aloft, a
begging arm in creeping dark.
What snresman's lodge did we rwo srop
at once, freighred rvith sorrow
on our way North? Pirched rens of gnarled roses
filled the shudden parlor,
dreir v'izened
blossoms kitten faces. Thev
mewed behind us as r!'e drove. rhen
turned to birds--gold in *re black
birches flew. Now your lerrers whisde
on their own, blorrn glass blooms
above *reir
finished stems. "It was Granr's
house," you rrrite, "where he spent his last
months r.rriting dorrn his life. And
here's another detail of rhar daythe
grounds are now inside a jail."
Vy dear, my
mind had lefr thar embrace our,
and gende, kept rhar summer's day
a dreaming if not tearful
eye. In is attic gaze I had us
walk rhere sdll. I'd nvo deer
_
_ir doesn'r
matler now-intelligent,
who broke rhe woods and turned. Any
place is where we could nor live.
C\onnnZmrx
rrrav be said of al)r' attempr to smear
Eliide's scholanhip'rtith hii politics.
\lanv literan'critics in Romania and
elservhere have stressed. moreover. the
hrrmanist raltre of his literan work: the
stimrrlating and mvsrerious ambigrrin' of
his prose. his magical fanlasv and enigmalicallv
coded realiw, the free plav and
the dreamv conrpassion of his wriring.
But this does not diminish rhe ouesrions
that nnrst be raised.
Quite the conran', it aggrar?tes
them. Li terature
mr$t mee! primarilv aes.
thetic criteria, not moral
ones. just as scholarlv
work must meet scholarlv
sandards. But journalj,
memoirs, autobiographr:
such srricdv personal
reckonings cannot
avoid rhe erhical test.
The contrast berween
Eliade's ticrion and his
fascist journalism is as
pronounced as the contrast
koveen Eliade the
supponer of the fascist
Iron Guard and Eliade
the resoected inrellectual
of laier vears, rcmembered
by his friends in
the cordial and cosmo
politan atmosphere of
his American home. alwavs
hosoiable and affaSle
wi'rh colleagues
and acouainnnces of all
races arid faiths. No one
could see (and perhaps
Eliade himself managed
to forget) the hovering
ghost of another time,
another penonaliry.
And so the issue rhat
the Jounab avoid returns
persistendy to
haunt them. Eliade's
"h"ppy guilt" does not
refer onlv ro his remembered
adorarion for Nae
Ionescu; in old age, after
all, the nosalgia
for youthful joys and
passions often goes beyond
accepnble limiu.
(Eliade's friend, the
Jewish writer Mihail Sebasdan.
was also in his
youth an admirer of
Ionescu. but he would
probably have recalled
his admindon differenrly
in 1985.) It is harder,
however, to excuse a
passage like this one
from the Autobiography,
I don't know how Corneliu
Codreanu will bc
jrrdged br hisron. The facr is rhat tbtrr
months :rlier thc phcnorrrenal elcctoral srrccess
ol'the l-egionan nlovenlrllt. its ht:r

-i1-..*k, -"*-*.:,n.r-;l,'i^ 4 ;..1::!;.ri
y n ir evendav, domesdc as-
I pecr, rhe realiw of "roaliari-
I svstems such as Nazism
I "r" and communism has been far
more complicared than is suggesred bv
the classificadons and the denunciations.
Honesw requires those who have
lived with "true socialism" to reiect simplistic
recrimination, which is mlre hke.
ly to cut off than to help an understanding
of the trurh. The current specacle of
millions of former Pany members in Re
nrania now madlv recidng and{ommunist
slogans is m6ving, bjcause ir forces
us to think rwice before rerurning to our
comfonable caregories. How quickly
these people forget not onlv their oun
guilt, not onlv rhe unhappiness of those
*'ho were truly oppressed or marginalized
by the toaliarian powers, but
also the many "h3ppv" momens enjoyed
during rheir somnolent compliciry.
Guilry pleasures? Happy guilt? It would
be hard for these opponunisLs, pasr and
present, to admit to rhis kind of ambiguous
happiness,jusr as hard as it probably
*zs for many Nazis, genuine and "convinced"
Nazis who only in rerospecr
were forced to acknorvledge the horror,
over "protochronism." This deblre rvas and to speak of their happv \azi vourh.
launched iniriallv to enrphasize rhe R of rhe denronsrarions, the balls, the lcctures,
and rhe other ecstasies-of rheir
manian contribution ro world crrkure,
and more generallv the role of snrall isolated
cr.rltures in srimularing inrpornnt An honest and crirical analvsis of the
I rhe \\'esr ro unmask
own felix ailpa.
intellectual achieremenrs. Ir grirduallv significance of Eliade's life rvould lrare
L llircea Eliade's des to
degenerated, horr'ever, inro odiotrs. ideological,
"parriodc" pressure, similar to nian culture. Banned ;;,r Romania for the nveen the lArars," rr'rote the Romanian
been imponant to rhe whole of Roma-
the extreme right during rhe period be-
the pressure of Stalin's requirement rhat first decades after ihi war, Eliade began dissident Dan Petrescu in rhe final vears
rhe Soviet press discover nerv aspecrs of to be "rerieved" in rhe 1970s. fhis before Ceaugescu's falt, in an Lrsau
the "supremacv" of Sovier culture over rr'as nol withotrt complications: though smuggled to the $'esr. "This mau ai
Western culrure. This debare occuoied Ceauqescu's "Nadonai Sralinist" regirie leasi lead, as it did for Heidegger, ro
the Romanian culrural scene for sbme sought the kind of nationalist legirimao' increased popularin, for his work."
fifteen vears. and led ro one of the mosr that the Legion had enioved, rhe lasr Petrescu wenr on ro exclaim. "lf only
sinister campaigns againsr rhe intelligentsia
by the Ceau5escu regime.
could not forger the polirical orienrarion tuals with the present regime-which is
leaders of thle Communiir "'old guard" the collaborarion of Romanian inrellec-
The political schemen, of course, of their old enemr'. It is now knorm. for anvthing brrr lefiist--

;
I t
I
,l
!
i
)
would it not tr appropriate also to ana- | lesson. Thc Romanian Parliamenr s relrze
the voluntan,'invoir'.m.nr in the f:rs- | cenr rehabilintion of lon .{nronescu. Ro
cist movement. the "hopp) guilt" wirh I mania's rnardme dicraror and allv of Hirall
ia consequences. ofwriters and intel- | ler, is a scandalous and unprecedenred
lectuals like Mircea Eliadei Instead. dur- | evenr in posrrrzr Europe and a dark
ing the past vear, lhe sacralization of the I
warning abour rhe polidca.l furure o[ rhe
thinking of Nae lonescu and l\lircea I counrr'.
Eliade, with their lasting guilt, h* | And yer Romania means more r.han
proceeded apace in Romania's large- | just Cea'ugescu or Codreanu or Antonescircularion
right-wing press (though a I cu, more rhan the green-shirred rer"orcridcal
approach to thal generation mav I isu of rhe Legion or lhe miners of the
be found in the new democratic press, as I Securitate. There sdll lives in Romania,
in rhe recent and imporant essavs bv I or so we musr hope, a legao' of deme
Alexandru George, especiallv the essay I craric thouehr. Ir was stifled for manv decalled
"\A'hite Bo"lshevism").'
I cades bv ri"ght-wing and lefr-rn'ing dica-
All this is more important now rhatl[ rors, but it reains a deep relationship
communism is no longir a real danser in lll uith A genera-
.eXry-qu;..
-ne*
Romania In a sense] indeed, ir "neter ll' ,ion .t"t a oeep rnlrsr lor treedJm and
was: Ceaugescu's Salinism graduallv be-,11[ prosperiry. Thire is hope for Romania,
came a camouflaged fascism. But the\{tbur it can be nourished onlv bv a clear
forces of totalitariinism in Romania sdll \1 'commirmenr ro democracv '*a - ,nappear
srrong. The bankrupr collapse of I ambiguous rransidon ro iiuil socierv.
the toalitarian "left" has much to teach "
I
tlre "right," even if the narionalisdc | -trarulatcd from tltt Romanian Q Abxanright
seems not vet ready to learn the I dia Blryl'rmnan
S/y Visitor
Bv Bmo LenxrusgR
Selected Poems
by John Crowe Ransom
lXrop{, 159 pp, S22l
Ir n one of his sonnes John
I Crowe Ransom conjures up a
I pairof loverswith the phrase "a
I broken whispering by night,"
words that might also describe the pasr
ing of the cenrenary of his binh rhree
years ago. So far as I know, the anniversar,v
came and went almost unmarked by
the cridcal retrospecrives, literary sympo
sia, and ceremonial hoopla that would
seem the due of an anisi of his novelry
and disrincdon. Is he sdll widely read? Or
has this poet of whom Randall Jarrell
once said, "HJs Sclzd.n Potms may be
compared, in number, to the poems of
Andrew lv{arvell, and are likely to be as
imperishable," undergone an eclipse?
Such dererminations are chancier
than ever these days, given the impossiblv
wide arrav of literary "litrle magazines"
and rlrt uphearal'in English iepanments
across lhe countrl-, but my
suspicion js that for some dme now Ransom
has been on the wane. The quickest
test of a poet's status is a crassly commercial
one: Can his books srill be bought?
Although Ransom's letten and essays
have remained alailable, his verse has
not-an absence now happilv, and quite
handsomel,v, recdfied by linopl's reissuance
of the hbacd Porlrcin hardcover.
It would be lovelv if tlris occasion were
ro signal a belated re

Mircea Eliade, fascism, and the unhappy fate of Romania.
Haffy Guilt
Bv NonninN MANEA
I.
hen he cliecl in 19u6, in
()hicago, irt the age of 79,
Mircea F.liarle wlrs a fanrous
scholar of religion,
the Sewell L. Avcry Distiugr.risherl Service
l)r

t
IJ
nin a kind of' discreet silence as ro tuals in those newly liberatcd socicties stratcgies oIcvasiorr nrc somctirnes irbar
what I personally be lieve or clon't who speak tbout the necessiry of "good donecl. [n the cnrry lbr Novernller lg
believe."
doctrine" and "iron discipline," abour l9tt3, lor exarnple, we tincl the frrll

dcstroyed his oflice library at Chicago's
lvl circlvi lle/ [-onrbard'[hcological.Sc
hool
in Decerrtbcr [9ttl'r, tirttr ttrotttlt.s belirre
his rleath. l)reatu,ancl reality seenred to
join in ir sonrber wanring that tinte lvas
funnlnl{ ()ut,
If' t s('('rns proballlc, ls D

It is r.rncterstandable thar Eliade ofien
thought, t()warcl the e nd of his lil'e, altout
his rclationship rvith tlte country that tre
le{i but coulcl never abartclon. "l kept
thinkirrg of what I wor.rkl lrave strffelcd
hurl I remairred in the horneland a.$ plotessor
ancl rvlitcr," lre notecl on Octobcr
10, lgft-t. "lf it hadn'r been fbr rhatli,/i.r
rtrlpa: ny a

(.c()tl()illi(', p()liticul, ur()r'ul, iln(l int('llectu:rl
clisis, it ollt:r'c

:riudied. "Mar,y of .tire idea,ls tbr the Legion
were identical to those Eliade hacl
long been adv

-"-
gionary Movement." Finally, Ricketa
surnrrtarizcs Uiade's view this way:
Dernocracy hus been unable to inspire in
tlrc pcople a spirit of fcrvetrt naliortalistnto
rrrakc ol'thcrrr it srong, virile, optirnistic
rration, inrbucd with a sctrsc of rnissicln attd
rtt'stirry. llt'ing a lbrt:igtt import, democrucy
is r orr(t'r'il(.rl witlr rilitttels thirt arc tu)t sper
ilitirlly Rorrriuriirrt (()n(('tus: witlt "itbstlitctiorrs"
srrclr rrs inrlivirluul rights, riglrus
ol nrinolities, arrrl licedom r.rl' political
consciolrsrrcris-arrrl tltcsc, llliatle says, do
rrot strike at t.hc hcarl ol " ltornartia's
ploblt:rtr."
icketts also provides the
English reader with signilicunt
quotations frorn
Eliade's journtlisrn. Sorne
exampl('s:
We know of scvcral tyrants who have trans.
lblnrc
lisherl in tlre Rom:rnian press of the time
ttuli coulil !:ave b:en citcct, si;h as this
rernarkable comnrent, which appeared
in the rrewspaper Vrttwa on D(:cernber
Itl, 1937, in an article called "Democracy
lurrcl lhe Rorrrarrian l'roblem":
Irr thc numc of tlris Ronrania that bcgan
nrany thousantls of years ago and will not
cn

nutical sirnplilicittion. (ln his nront>
graph, Ricketts irbly rejects distortiorrs of
tlris kinrl.) Writing about rhe case ol paul

over "protocltronistn." 'fhis clebatc was and to speak of their happy Nazi youth,
larrrrched initially to crtrJthitsize tlle Ronrtnian
colrtribtrtion to wollcl cultttre, turcs, arrd thc other ccsrasies-of rhcir
ot the dctrronstrarions, thc balls, the lec-
and rrrore gcnernlly the role ol srnall isolatecl
cultures in stimrrlating inrportartt An honest and critical analysis of the
own Jblix culptu
irrtellectual aclrievemenrs. lt gradrrally significance of llliade's [if'e rvorrlcl have
clegcu e ratecl, ltclrveve r, i rr ro odir I rrs, icleological,
"pltriotic" pressrlre, sirrrilar to nian cirltirre. []annecl in Rornlnit lor thc
bcen irrrportant to the whole ol' Rorna-
tl t c plessu re ot'.Stal in's requirerrtert t thirt. llrst clccarles ulier the rvirr, l)lia

would it not be appropriate also to analyze
the voluntary involvcrncnt in the fascent
rehabilitution ol'kln i\ntonescu, Rtr
lessr.ln. Tlrc Rornanian ltarlianrent's recist,
nrovernent, lhe "huppy guilt" with rnani:r's wut rilne dictator iurd ally ot'I lit.
all its consequences, of writers and intellectuals
like Mircea Eliade? lnstead, dur-
event in poslwar Eur.ope and a dark
ler, is a scarrtlalorrs arrd urrprecedentecl
ing the past year, the sacralization of the wirming about the p

DAN PAVEL
:. Abla prin aparitla lr'Edifura Hu'
, : rnanitas a celor doui volumc de Me'
rnorii se contureeztr lmsginee do rn'
srmblu a operel lui Mircea Eliade' Artfel
iac lnauSiuresttr cdliortd roccpta'
rea'celel de-a treia dimensiunl a Gfea'
tiel sale: cea mcmorialisticd. DDc6
' ixistl dcia o viziune asupra scrlsrllor
'rt,cu. sale stiintilic€, altupra color de flcfiune'
privire la literatura auiobiografici a
i'T,ANGENTE
:MIRCB\. ELIADE:85 de'ani de la nagtere
T PUIUI NO$TRU
- Note despre: hermeneulica pluralismului -
lul biologic Ai Dsihologlc (revin obse'
dant relatirlle despre diminuarea numnrulut
rte ore do somn in tlecare
noapte, cxperlente ttust plnl ln Dra:
tul tulburirilor congtiinlei), plni la - cel
' ontologic : -trece timpul sl, trecind'
ceva illn noi, oson$lal" 8c rlslpc{t€' lre'
metliabll'. Scurgerer tlmpulul arc un
scEs precls. marcrt ln contrapunct fatl
rte eeea ce l'llade num€o -timpul cind
nu yom mal li libed str facem cc Yrcm",
'' -de a crea itr contormitate cu Pro'
priite noastre vocalil $l posibilil5ti*.
tlmpul trtrit insemna libertatc' dar nu
o llbertate anarhictr st antlsoclali. ci
,libertatca - de o face culturl'.
Teroarea Lstorlcl marcbeazi atit ilevenitea
genera{iel salc, cit Sl via{a
lntcrloartr a lul EUatle. Intcrlorlzarea
. lmporatlvulul categoric al creatlel, cll
unici modalitate de svitare a ra(Xril
individuale si coloctlve, conduce l8 constituirea
unul microcosmos sustra€ in'
fluentelor i.storice : ,,Pentru mlne. stilul
existentel erg o croatic continutr, ln-
, terloarrl. core n-avoo nimic

'f
Totugi lubireo pog. 6 I
I Nr, 79110 - mortie 1992 a
LUMEA CA.LUME
o's(RrsoARE
DEs0{lsA
D-NH trt0l{lcA' tovlNEscu
DRAGA.DOAMNA
Am citit foaxte trwnosul d:t:,orticoldin
tetsisto ,,2i". tn opdrsreo lui Mircea
Eliod.e. i4-om bucuiot mlttt de od,eo(ttul
ie care it suslineli, de lnlelepciuneo i
.itit de nobilo-pdrtinite ctt csre strili in
bdtdlia pentru Eliode. Atb este .' ,,Din cei
?9 de ahl de exislenli, decl peste 60 de
ani de savant 9i literat, cu zecl de cirti
de igtorie a rellgiilor, de lletiune (Fomane
!i nuvele) de MEMORII gt JURNALE, de
irublicistici, Norman Manea ca tl alli
.detractorl ai lui Mircea' Euade, retine
doar 2 sau 3a,ni Gnoepind di,n lSfD c6teva
rrticole favorablle asupra , dreptel . romAnegti".
$i, nif.el moi deporte, eu oceeagi
dteptote, rcrie$i : ,,MaI este denuntat fl
-rom(tnismul" Iul Mircea Ellade, care s-a
manlfeatat prin lnteresul constant lat5
de soarta tirii rub comunism vl prin laptul
ci a continuat eA-$i rcrle llteratura
,ln;lb. romAnA - ceea ce a fost cazul nu
aL ,,lasciftiktr". cl al multor exilati din
Ert".
. Slnt ile dcord, il,oamnll Monlca rl cu
pre anr.bu lut disculiei,' ternna,t ile Gobric Ia
Afumegteonu, cu etceplia ideii cal ,,O
astfel de micA eroare I fAcut rl Mlrcea
EILade, luind, (o 3t8tie),.trenul I'storlel in
rens lnvers". Eliode ru poote ll fudecat
ofi..Docd un om de genfu $i de perlectd
btttti, cred.intd; cd Mirceo Eliade, a putut
luo ttenul .Jrr sens inoett, lnseamnd cd
.ttenul ocelq trebuio luot, lie 9i o sfofie,
'ln sens inoets. Vd moi tefetili'. la ilisctetiq,pc
core o pdstro Mirceo . Eliode ln
.legEhtrd. cu oceostd petioailf din oioga lui,
Nu este ed, justilicatd, ? Este. Chiar iht..
doo-mrit Monico Lorsinesct, erplicoli erceptionol
meconislnii. Dor' ninnl' pi'tti
tntr-un punct. In Occident, pd.cotul de a
li tdst comunist nu ad,uce nici tn prehtdi-
.clu, dif adetarea Ia o formd sau.qlta ile
,"lattinn repiezintll o patd,ln sta.re tt curma
orice corierd intelechtald. Nu o-am te-
'produs
cursint ctr. anint mottltalia, dor
om teztmat-o ctt proptiile du. c,uvinte.
Ntt sint lln.ontisemrt. Dimpotivd. odrnir
"gi iubesc inteligenlo mreilitr, ctlti*ra lor,
'rrrl. wlttl lor ln lstorie. Dt''tu ta ooah .A
tnlelegefi, doomnd Moaica L6ohrcscu,
ii riiiii
-'ariieia'-"i- pcnt;e' tr ter.atd
Un rom6n din Amcrica.

. .],::
|.F ro a.e*w.w -4 a*
2r?irt..,U .ac.ri&c aed"A\. : Dot.. '/;nA
atnnci. u-dm ntgo.t8 ^e eratlcafl:ln' c.
alticole din,,I'otu-tl lublrea-:.Di' rcsizot
ao,,pe."icohl
'
Stni1ianwld, r9o- clrr rd
ff,lLil, * s*ibli,ss :tt::i"1',.ct19-".a 1.'u
Pocp , F.. *Tw, pre.leloli td rlrnaili
ptopriul do. .tlat c.ztrimist'ci Wciivri-
.,ar democra!,4--sd teclama,,tn catP|pa'ii. de
p19cd.. grAa.nizotc., .itterzicere1 i*r pu_
. ot col,u.i .prqqwry o n,oastrd' Vsi, &,arland
lrltonrc.a, lo otit.sd sp.li rcdts bpto do.
Vnpotrtut cenzurti .comvnilte ?,.b. ;orgo_
.nEcre!' unot ceizwi care ill excliild.tot
92- ily -Dd,,convine du. ? 'Sii lie interdiet;-a
. t reahLt cet mai tnalt. tl . !;trui, botdior
.leltlocrot ? LI-ali atocot de .rnun; oricto.qnlnd,
Monico, cpc cd bdrluierc cii ftif.i
elte ccDo drn .ce om rctis.. Vteat -miii td- ,ts6.
lntreb d.oatotit : rn-aqi atnit
greod,atd ' oi
c.erl-nd, intetzicerea'. vreunui
tcrntot ?. Aueli gararrlia c6 c dtett ceea
ce pretand,eli ? . Dar. .m6cat. .oiotrdnta . cli
aA ,obseite dv., eo noi $, lim irtdzzisio
aueliT. N.:t cuntxo oeti -ii'aipA piiii, tn aeeaiti
.D ert ualitote, -ce.-ali rdht
cdderei
..qgar u lul so L-Lo lrst.. ltuondiol, . cinil aetio i_
ufieo 'ctp: ertrdmwos, .,de lo ,,Europc
lib er t',.' o' d.e ts e nit' tnio r i, . in"t+i' iib-del
,qlat4.? Stnteli. ned"eaptL doo;;d.. Ji-=,
:lr(tcat'bet
_Weat ca'tntt-un
-
tntt,-ry artidOl'de anidor' tie apadii, dpdrate i: a' lui
Lli.rcea.. Eliade,'cniiitl'
t:ui
amoti6root. Ja o.i
eoboriti pind ta abjectd plalcere ai iTari
9 Tlnpa$q dc ,presi-. .qflGANIzA.l'A
.!J:!t)L..?,), pentr{t inte*icarea' -vnor }u-
.gneat.\ . pr.r*re 'eare
gi. 7e.o.ista. noaitrd
,,ifotqi iubirea.. Mi-c ieanfi eA ie,laieli
.rLn otn.e, doorrtnd,'ti {.-ot li ctclis co
ycls_r
,!"u.r.r!i ctrtd tru mai .aoeli absoht
tioi o' j u stil ic ar e sa' am.iil.;ii : i" titii-' ii
,1c-t: ; oa!. l.gre. nu vd "' c.q!ct.' pe ti
_coirsin, ii ;;it-l r''.ri,"- tii" o"i
W.latnicd,"rca cu do:-Nu pitt liiin'iii{Aet
cote) numai pcntrtl ed_l'. tniird. iiiii"'-
te:apu?d si eI rd lniure ln d.irfcl4. cota.',
t;ayd..D-ar md, calcaii. pe neri:i) itrin n_.
Uclenlo ctl cate primili tezimatd si crrri_.
tefi j_'ttd.-ecdf.i delinititse. V.d progln, asadar,.
'rn.d.ialoq in reoista
-Nu' -A--s;
'pote.dentttt'ratic?
'}o

i$
_t
iil
,i
il'-'
I i:
:'. I
il;
riliii
it:
;1!
rll '
tfl
Ir
'
TRIUMFUL
PAPARUDEI
Jol, 12 martie, la libriria"Satlovcanu i
rvut loc ltnsare& cnrtit TRIU\IFUL PA-
FAIIUDEI tle foana leronim, ani'ruti la c-
ditura Litcra. Au vorbit criticii litelarl
'-
Iltircea llartin li Ion Vartio..l,-
.MIRCEAMARTIN].'.
Epocc Morii derlve: ; ,.
Ioana leronl'm ntt sc- nfl5 l.r prima. cl
la h $apten ol carte. 'fotuol. ml 8c p'1rc
trnrroriant sh amintesc un delaliu semnificatis
de gcografie arti

l:l
iiji
Iri
iil
i.'si ;"-o'i.!ii.- de' scrialir. :de etr)'.rienta
toia,litarigmrtlUi enl'e sc !crificS si la a'
coasti virstl. de' foa.rte rnrtlte rTi{ic'rllirti.
tIrr:\rtiti. impnstr.ri. ltrr

;
I
MIRCEA ELIADE,
TAN GENT E
r '1
l!
. .t
I
I
1
\ I(
t
a
CULTURA 9l |NCH\ZITIILE
GEORGE CARPAT.FOCKE
'
Stim astdzi cd latura barbarS a totalitarismului comunist.a
constat in vldguirea culturil prin ideologizare,.
ci aceastd deza,utonomizare, aplicatd metodic.. a fost
sinonimd cu sfirsitul spirituaiitStii. Cultura. alungatd
de'pe tdrimurile de adevir. a fost siliti se aieag5 int;.'e
anihilaie $i ancilaritate. Siqgura ei pavdz.i. aulonomia
- in rapor-t cu politicul. cu drctrinele zilei, cu reliAia
$i morala:-..S-a- farimitat sub loviturile'unei metafizici
vulgare.lirrtimeiate pe reductionism si teroare. ln
trivialitatea ei ordinari. puterea cornunisti Sl-a'imagi-
.nat cd poate instrumentaliza cultura, pestrindu-i'intact
prestigiul, Or.'rnediatizarea cultulaii rispunde unei cu
totul alte loBici d€cit rlediatizarea ooliticS. Tot cu ce
s-a albs a fost lmpletirea prin ritual $i parafraza. o
cochilie- goal5. in care vuia un ocean inexistent. '
. Sd, retinem aceastd iconstatare, aparent bqpald. Jiindci
ea 'circumscrie o ipotecd pe care cultura romaneasci
va trebui sd o iezolve intr-un efor:t indelungat
$i statorqic. Nu pentru a repara, c6qi'nimic nu poate
,fi reparat.. Nu.pentru ,,a invdta din istorie", cdci doar
,contabilii si nerozii cred cd se poate invita din contin- "
,gent. Ci pentru'a recistiga, in deplinltatca ' ei neslirbitA'
dimensiunea libertdtii spirituale.
l
. S-a.ivit mai demult. in Statele Unite, iar acu'm la
noi. o contrbversi in jurul figurii lui Mircea Eliade'
Discutia se 'vreA intranziiivS. dar. In pofida aparentelor,
evolueazi consecvent in aria politicului. 'FiindcA '
. argumentele avansate 3int .de ordin. nurnumai moral.
ci .si ideologic:, in timp ce toposul tine.incontestabil de '
cultur6. Avem.'asddar. de-a face cu o inttuziune de criterii
strSine.'cu o alti incercare de dezautonomizare a
culturii. .
. Ni sb spune id Mircea Eliade a simpatizat cu Garda
de Fier, cA a scris articole prolegionare $i fascisle'
' lucruri perfect adevdrate si de-el insusi necontestate' ln
ulUmul volum al-,,Illcmoriilor', apAr'ut postum, 5ljade
i$i mirturisea fir6'ocol $i cu un calm bdrbatesc regretul
pentru ,.imprudentele si ororile din tinerete".
'stituire Ni se sugereazb insi - si aici incepe o suspectd subde
criterii - ci intreg demersul spiritual al
- lui Mircea Eliadc. ca filosof, ca istoric al religiilor, ca
rotnancier. poartd stigmatul iluziilor lui politice pasagere.
Cd n'u poate fi el, cu alte cuvinte. o veritabilf,
instant6 a culturii. din pricina avatarului sdu doctrinar.
DacA altul ar fi .substratul. ce sens ar mai avda
gontrovdrsa ?
'Prroblema inviti la stdruinte din douA motivc evidente.
Intii. ea pune in cauzi mai multe epoci de mare
implinire din cultura noastre, in care se,manifesti o
dlsonanti similar6 intrc inscrtia unor cilrturari in po-
IiticA si traiectoria lor intelectualil.
Al doilea, ea are o incidentre directd asupra dcscifrdrii
El"ului'mediu comunist. in. orice caz asupra iootccii
pe care a lesat-o mostenire dictatura,
lntrebarea de neocolit care s,e pune aici, din nou,
este dacS viziunea unui autor sti sau nu sub sernnul
ideiior lui politice. Din precedent nu ne vin rispunsuri
univoce. Hegel nu numai ci a considerat Prusia vremii
i'ui ca pe un produs al spirltualului universal, dar
a contribuit decisiv la aglutinarea ulterioari a Germaniei
in jurul statului prusac monarhic, Victor Hugo a
fost. pild la moarte, tribun al revolutiei si a intretinut
acea seditiune. care a purtat istoria l'rantei vreme
de,aproape un secol de pe o baricadi pe alta. [n
schimb. palddlsul arti{icial ai lui Baudelaire n,u reflecti
inversunirile lui antiburgheze. Dtrpi cum l)osloievski.
fiind in potiticd intii revolutionar, apoi slavotil.
reconstituie ln romanele sale altceva : tragica Dicrdere
a transcendentei ig lumca modern6. Cert apare
doar .cI se poate face culturA din pornire p.olilicA, nu
insd politicA in cultur6 sau prin ea.
'Opiniile agonale ale unui ginditor sdu literat nu-i
exprimA esenta. fiindcd nu-i struciureazd originar mediatizArile.
Obstacolul consti in gradul diferit de csen:
tializare si nu numai in lactura mediatizerii. Oricntarea
in spatiul politic nu poate determina o situare anumiti
in aria culturii. }'drd a pretinde cA arta sau cultura
sint a,utotelice. autonomia lor le pune totugi la a-
dlpost de plrtinirile politicului. Abia pitrunderea prin
elractie a cornunismului in aceste

1l: -
l,',
I
oasle cu pugonrtorri. >aqovcarlu ratrrrlle v rrruvd! !u urr
roman anost. Mih:ri Beniuc. in schimb. va da socotcalA
pentru o intreagd viafa de condeier slugarnie; lui si
altora de acecasi/obedientl li s-a datorat ancilarizarea
filosoliei, artci, stiintelor. lmpotriva orictrror exagerirri.
trebuie si subliniem cd vina lor iatd de cul0uri a fost.
si nu fatd de moralS.
Exist5 si.un alt fenomen care condamne conte-starea
lui Mi:cea Eiiade la irelcvanfi. Pe autor il exonelcaz;i
insdsi opera. $i nu numai in sensul ci nu vom reg:isi
in c{rrtile lui niciieri urma exaltirilor politice de tinerete,
necum proiectul vreunei interogari ideoiogice
a realitdtii, Mircea Eliade e un ctitor de rcalitate. Or,
acest rol presupune coorrJonate eu totul aparte ale cogitatiei.
Pdtrunderea fiintei citre fiintare prin intermediul ctugeterii
impiicA inevitabil o distantare fati de istolie.
Cu ciJ dobindeste o luciditate rnai rnare, 'cu atit intelectul
critic se in'strlineazi mai mult de preriisele saie.
Intr-un asemenea grad. incit singularizarea (si lnsin.
gurarea) ajunge si fie senrnul di.stinctiv al constiintr:i
de.sine l€alizate. Fdrd aceasti marginalizare voluntari,
fdrd sjtuatia consecventi intr'-un spatiu $i tirnp apaite.
raiiunea se cantoneazd in productia eulturali, pierzindu-si
aptitudinea de a eoncepe a priruis funJamentis'
\Istoria ideilor g fost Si este. cum s-a spus nu o datd.
in mare misuri istoria ercziilor.
. De indatd ce un autor ,,igi exprimi epoca". ventilind.
cu sirg ideile veacului. incuviintind sau clriar numai
variind (ca mandarin intelectual) prejudecitilc generale
.se impune.circumspectia. Prin el, cunoastclca
doar se autoreproduce, Au existat dcsigur spirite. care
desi au atins o extraordinari luciditate, n-au pregctll
si descindd in arend. sacrificind temp.orar autenticitatea
supremd a vietii contemplative fre altarul vietii active.
Dar. nesocotil€a regulii. s-a petrecut rar $i mai
lntotdeauna. in detrimentul stringentei, iar leintoarce-
'cea a fost resimtiti ca un imperativ.
Cei ce stiu. initiatii, gnoseoforii. los hombres de sa-
. ber n-au istorie. O indr-tre sau o domini. dar n-o ex-
PrimA. Dupe cum. din rafiuni analoge, n-au proDrlo
scnsu nici biografie. nici indlviduatie. Vecinitatea cu
dimensiunea. numinoasd ii imunizeazd la febrele acci.
dentului Si contingentului. Preoeuparea lor cu istoria
reprezintl primul pas c{tre dezistoricizaiea cug€tlrii.
Actrtl de ccrntemplare gi evaluare se consumA Drin de-
.linitie intr-un raport de alteritate. Dar logica csentializ.trrii
este mai exigenti inc5. cere extragerea sinelui
din orlce dat nemijloclt, nu numai din lstorle. cl cirlnr
d.!n pnemisele cugetdril insegl. dicteazd pind la urnrtr
aproape o depersonalizare progresivA' ln spirit se vesteste
altceva decit umanitatea lul
tot Drin d3nunL coo pcnar uus,rru!rL t. qbe"y'
LoLrIitari.
Nu rle ..rcconsirlerirri" avcm ne\toie. ci cle reevaluiri
esteticc si sliinti ticc. Dar acc3lcl merg dc la sinc, in
travaliul intclcctull f ilcsc. tlin a

ROMANIAN SERVICE
September 15, 1988
Author: Dorin Tudoran
Adaptor: Dorin Tudoran
Voiced bv:
Code(s):2R086
Editor: ab
Lines:
Time:
Title : INTE RVIEW WITH PROF. MACLINSCOTT RICKETTS
BRIDGE
----------t--
-
-"'.=-----\*
{
-r'
(9'
- Domnule profesor Ricketts, pentru inceput v-a$ ruga sb v5
prezentati ascultitorilor noStri. Amintind ci predati la LOUISBURG COLLEGE,
in Carolina de Nord, bSnuiesc5 ascult6torii nogtri ar vrea s5 afle ceva mai
multe detalii privind domeniul dumneavoastr5 de activitate, felul cercetSrilor
academice pe care le intreprindetin prezent...
CUT ONE, RICKETTS:
VOICE: - Sint profesor gi din 1971 predau lstoria Religiilor la acest mic
colegiu universitar din Carolina de Nord. Mai precis, cursurile mele se ocup6
de istoria religiilor 5i interpretarea Bibliei. in 1964, mi-am luat doctoratul la
University of Chicago. Am studiat acolo timp de cinci ani, sub indrumarea
profesorului Mircea Eliade 5i a altor cadre didactice universitare. Profesorul
Eliade a fost conducitorul tezei mele de doctorat. Dizerta{ia mea de
doctorat a avut ca temi
Fiqurile mitoloqice Tn reliqiile bSstinase ale
indienilor nord-americani.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

: - Cred cd nu m5 ingel cind spun c5, sinteli unul din speciarigtii
americani cei
Din cite gtiu,
texte
spre
cunoagtereadvs. despre Mircea Eliade bazat6 pe scrutarea texteror in
original?
mai bine documentati in cercetarea operei lui Mircea Eriade.
ali invitat limba rom6ni, intocmai ca un filolog specializat, pe
a putea citi gi avea acces direct la surse. Spuneti;ne, este
:
CUT TWO, RICKETTS:
€-
VOICE: - Am socotit cE se cuvine sE studiez limba rom6ni spre a putea
avea acces la scrierile rom6nesti ale lui Eliade. in 1971, Mircea Eliade m-a
rugat si-i dau o rnini de ajutor la traducerea in englezi a primului volum
al Autobiografiei sale Acceptind, am inleles in acel moment cE trebuie sE
invit mScar si citesc rom6negte spre a fi cu adevirat de folos in
acesti munc5. A5adar, am inceput invilarea limbii romSne acolo, la Chicago.
Am continuat Tn anii ce au urmat, iar in 1981 -- adici zece ani mai tirziu
- mi s-a oferit posibilitatea sE merg in RomSnia pe o burs5 de cercetare
Fullbright. Am avut ,astfel, posibilitatea si mi documentez la Biblioteca
Academiei. Am cercetat acolo toate articolele publicate de Eliade in
periodicele romSnegti de pini Tn 194i. in acelagi timp, am putut face
fotocopii dupa multe astfel de materiale ; pe altele le-am transcris-- pur
5i simplu -- de min6. Am putut astfel aduce in America toate aceste texte,
pe care le-am studiat indeaproape timp indelungat. De asemenea, am cite
un exemplar din toate cdrtile pe care Eliade le-a publicat in rom6negte ori
Tn englezS.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

3
[6]:
- in ultima vreme, qrfost din cTnd Tn cTnd evocatp pozilia gi orientarea
I \-/ tl --. 5--
i nolitica a lui Mircea Eliade la mijlocul gi finele deceniului anterior celei de a
aor" conflagralii mondiale. Unii autori au scos ?n relief sprijinul pe care -
I
| - aga cum reiese din anumite texte risipite in periodice -- tinirul Eirturar
I
d" atunci l-ar fi acordat unor direclii de dreapta, in speli, Migc5rii
I
I Legionare. inleleg cE Tn virtutea poziliei dvs. de cercet6tor, ali avut prilejul
I
I d" a parcurge nu doar aproape in integralitate opera literar5 gi
--__--#
I
cea gtiin{ifici a lui Eliade, dar 5i astfel de texte neglijate, risfirate printre
I
I efemeridele epocii. Mai intii o intrebare care !ine, pe plan tehnic, de
I
I
I Precizarea paternitSlii: Este Eliade autorul tuturor acestor texte, descoperite
I tn periodicele vremii? 5i doi: ExistS dovada ci aceste articole au izvorit
t-
I dintr-un crez politic?
I-
CUT THREE, RICKETTS:....
VOICE: - Nu exist5 nici un dubiu ci Eliade a scris un numSr de articole de
ztar -- e vorba de vreo 9-10 texte-- apSrute cu incepere din ultimele
lunii ale lui 1936 gi pinS la inceputul lui 1938, in care $i-a exprimat o
puternicE aprobare pentru unele din idealurile Migc6rii Legionare, cit 5i
pentru unii din liderii acestei migciri; in special pentru cei doi Mola 5i
Marin
care au plecat sa lupte pe frontul r6zboiului civil diri Spania.
Repet, nu e nici o indoialS ci Eliade a scris favorabil despre astfel de
oameni Ei unele din idealurile lor. Exist6, totugi, un articol incriminat ?n
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

unele recente lu6ri de pozilie - cel intitulat "De ce cred in biruinta Miscirii
Leqionare", Si care a fost publicat in Buna Vestire in decembrie 1937. Am
vorbit cu Mircea Eliade despre acest articol, dupE ce m-am reintors din
Rom6nia. Eliade mi-a spus foarte rSspicat c5 nu el a scris acel articol
Fusese -- intr-adevSr invitat si scrie un astfel de text pe tema in
cauzS ,dar a ,"frr"$
,-o fac5. La c6tva timp dupa refuzul lui, a fost
surprins sd vadS ap5r6nd un text sub acel titlu sub semnStura sa. Cum
directorul publicaliei respective ii era prieten, Eliade nu a protestat in mod
public, cdci
a5a cum imi m6rturisea nu a dorit sE declan5Eze un
scandal. Mi-a mai spus ci li-a notat toate am6nuntele acestui episod in
jurnalul pe care il linea. Din nefericire, acele pagini au rimas in Romdnia gi
s-au pierd
t
ut/An afari tr
" U*
. afar6 de acest text ce i/se atribuie Eliade, semnatura lui
lt
Eliade apare si sub alte citeva articole de ziar exprim6nd aprobarea sa fali
de Mi5carea LegionarS. Fiind interesat de istoria religiilor gi entuziasmat de
unele idealuri ale Legiunii, Eliade a vizut, la un moment dat ?n Migcarea
LegionarS, inainte de ianuarie 1938, o mi5care spiritualS, capabilS si inspire
pe romdni la idealuri cregtine. Sunt de parere cd in acea perioad5, Eliade
nu
da prea mare atentie unor aspecte concret-sociale ale Migcarii
Legionare, concentrindu-gi interesul numai asupra idealurilor mai inalte
proclamate gi propdviduite de Legiune, si inchizind ochii in fala acelor
lucruri cu care nu era de acord. Cum in primii ani ai studenliei sale i se
vorbise despre aventura spiritului, despre itinerariul spiritual al generaliei
sale -- generatie ce se arita preocupati mai mult de probleme de natur6
spiritualS decit genera{iile care o precedaserS, orientate, dac6 vreti, mai
mult spre probleme ale 5tiinlelor exacte.. -- ei bine, Eliade a putqt vedea
?n Legiune o posibilitate, o 5ansi a implinirii speranlelor generaliei sale.
c5ci, in programul ei, Legiunea punea accentul pe ideea omului Nou, pe
!
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

5
Moralitatea SpiritualS, etc. Firegte, insi, au fost 5i alte aspecte despre
Eliade nu a vorbit, lucruri care nu au fost chiar aga de... admirabile.
!
-
@
Spre a pune lucrurite in perspectivS, v-ag ruga si ?ncerca{i poate o
abordare mai exact6 a raporturilor tTniruluiMircea Eliade cu polaniizArile
epocii: relalia sa fat5 de curentele vremii, de
se reflectS ea in documente. Reactiile sale
hitlerismului gi fascismului; 5i la cele ale
bunSoarE prin incendierea unor catedrale ale
Un text al lui Eliade precum "Contra Drepteigi Contra St6ngei", pare sE fie,
in acest context, o referin!5 util5...
dreapta gi de stinga, afa cum
la violenlele din acei ani ale
stingii comuniste gi staliniste,
Spaniein anii rizboiului civil.
CUT FOUR, RICKETTS:
VOICE: - Da, acesta este titlul unui articol scris de Eliade in februarie 1934,
si publicat in "Credinta", sub pseudonimul lon Pl5ie5u, sub care Mircea
Eliade a semnat tot ce a publicat timp de trei luni la "Credin!a".
Eliade scria in acel articol,
"lncendiatorii comunigti ai bisericilor sint nigte
huligani gi tot a$a sint 5i fasci5tii care-i persecut6 pe evrei. Prigim spre
Dreapta: oameni batr6ni spintecati la c6p, in Germania; ginditori
persecutati, in ltalia; preoti cregtini schingiuiti; evrei expulza{i, din nou, in
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Germania, Privim spre Stinga - preo{i cre5tini trimigi in fa{a plutoanelor
de execulie, in Rusia; intelectuali condamnati la moarte gi acte de
vandalism in numele si interesele Comunismului.Fie sub un regim de
dreapta, fie sub unul de st6nga, oamenii ar urma sa fie impariti in doua
categorii: pe baze de s6nge si rassi, de citre hitlerism, pe baze de clasa,
de cStre Comunism. Tn ambele cazuri scria Eliade e vorba de
aceeagi barbarie cu caracter tribal. Acest articol a aparut la 14 februarie
1934, in ,,Credinla". in 1935, intr-un alt articol intitulat ,,Cuv6ntul
masselor" Eliade sustinea o pozitie
,,cuvSntul maselor este o expresie
simitarS, afrim6nd ci forrfiula
manipulatS deopotriva de rasisti, de
fascisti si de comunisti- ; diviziunile create de ei impart oamenii in
grupuri inamice. In februarie 1937 intr-un alt articol, intitulat ,,Meditatie
asupra arderii catedralelor", Eliade avea sa se refere la violenlele din Rusia
bolgevic6, asemanatore celor din Franta revolutiei, si la violentele pe
atunci in toi in Spania -- unde comunigtii incendiau si profanau biserici si
catedrale El compar5 astfel de excese cu ceea ce numea "regimuri
moderate" -- cum ar fi fost, dupb el, , cel din Germania acelui moment.
Eliade afrima atunci c5, intr-adev6r, hhl.t vorbea foarte reprobabil despre
evrei, dar cE cel putin nu-i ucidea; dupE cum nu incendia locasuri sfinte.
Eliade, mentiona
frumoasa sinagogi din inima Berlinului, la
CharlottenfburO, prin fata careia tocmai avusese prilejul sa treaca zilnic cu
prilejul unei calatorii de studii in Germania --intreprinsa cu un an
t
inainte, in vara lui 1936.llEliadea scria acestea- suntem in 1937 - intr-un
moment c6nd in C.m"lni. nu
se dezlantuisera inca violenlele care,
incep6nd cu sf5rsitului 1938, aveau sa modifrce atat de ad6nc imaginea
regimului... BSnuiesc, c5 un an ori doi mai tirziu, Eliade ar fi avut alte
pSreri
I
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

@
vorbiti
V-a5 ruga, domnule profesor Ricketts,
ascult5torilor no5tri despre ata5amentului Eliade fa!5 de pozitiile
non-violente. MA gindesc la admiralia pe care
civilS a lui Ghandi sau despre rela{iile cu ceeace s-a numit Oxford Group
Movement...
ca in acest context, sE
a nutrit-o pentru revolutia
CUT FIVE, RICKETTS:
VOfCE: - intr-un interviu dat la Paris in 1977, Eliade declara ci se afta la
Calcutta , cind a inceput s5 ia noti de injustiliile politice,realizind in acelagi
timp caracterul spiritual al politicii lui Ghandi. Exist5 o seamE de articole
scrise de Eliade despre Ghandi la inceputul anilor '30 in care
sublinia faptul ci activitatea lui Ghandi era mai degrabE una spiritualS decTt
una politic6, bazele ei fiind, mai degrabS, metafizice decit politice. Eliade
l-a admirat pentru asta pe Ghandi 5i a dovedit-o scriind 5i vorbind despre
il
unicitatea lui in lume//n vara lui 1936, Eliade a fost trimis oficial in Anglia
U
si reprezinte Rom6nia la o conferin!5 a intelctualilor din tbe OXFORD
GROUP MOVEMENT. Grupul era condus de Frank Buchman gi avea sE fie
cunoscut mai apoi sub numele de "Reinarmarea Moral5". Pinb a fi ajuns in
Anglia, Eliade nu gtiuse practic nimic despre exsitenta acestui grup. El a
fost, pur 5i simplu, impresionat de
revolutia spirituala de care'dadeau
dovada cei prezenti la acea conferin!5. Acei intelectuali discutau despre
primenirea spiritualS, o revolutie bazatS pe transformarea caracterelor
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

personale, individuale, modificSri sufletegti ale unor oameni -- totr,rl bazat
pe ?nv5!itura cregtine//Eliade s-a intors in Rom6nia X la t3 septembrie
ll
/'
1936 |
a prezentat
tJ conferin{5 radio-difuzatS. Am textul ei. Titlul era
"Revolulia cre5tind de la Oxford". Participanlii la acea conferin!5 erau
numili de Eliade "autentici revolutioinari", "cregtini adevirali". El afirma ci
aceastS mi5carea ?ncerca sE producS "noul cregtin". Citez " Aceast6 mi5care
creaz5 noul cre5tin.Cregtinul nou creat de MiScarea tf
la Oxford este
singurul capabil si rezolve paradoxele lumii moderne"fin acelagi timp el
avea sE scrie un articol Tn care se refera la idealurile, l{ scopul profesat al
Legiunii, care proclama in cuvinte necesitatea de a crea o revolulie
spiritualS ?n Rom6nia. Mi se pare cE ceea ce a schimbat la un moment dat
felul lui Eliade de a privi Legiune a fost credinla c5, intrucit era o mi5care
ce invoca radacinile traditionale rom6nesti, bazate pe religia ortodoxS, ea
ar fi putut constitui un tip de revolulie spiritualS plauzibil pentru
Rom6nia. in acela5i timp, Eliade credea ci Mlgcarea de ta oxford
bazindu-se prea mult pe ideile protestante
I
nu ar fi avut $anse de
incetatenire ca atare in Rom6nia. Eliade, cred eu, uedea, in acel moment,
in Legiune o migcare spiritualS autohtoni 5i capabilS si transforme, intr-un
sens spiritual, fiinla uman5.
- Anumiti critici l-au acuzat recent pe Mircea Eliade cE ar fi adoptat
o atitudine antisemitS in anii '30 ca gi mai tirziu. Poate fi doveditS o
asemeneacuza{ie? fCu^ ali rSspunde unor afirmatii suslinind cE lliade ar
tl
fi imbrStigat, practic, toate ideile cheie ale extremei drepte rom6negti? Au
fost ingirate, in acest sens, asa cum am auzit: (citez) Cultul Terorii, Cultul
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

9
Mortii, cultul conducatorului suprem, cultul Violen!ei, prea-mErirea
regimurilor fasciste de la Berlin 5i Roma..
t
CUT SIX, RICKETTS:
VOICE: - Asemenea autori sint capabili sd priveasci doar la fraze, frinturi
din articole risipite. Or, o astfel de interpretare nu este cea corecti, cfipabil5
I
si ofere adev5ratul tablou al viziunii lui Eliade in aceea perioader/incenind
cu 1934, Eliade a publicat numeroase articore in "vremea" -- gi alte ziare
9i gazete in care cerea elitelor educate din mediul urnban si tt
dovedeasci un mai mare spirit patriotic, s5 fie mai preocupate de bun5-
starea naliunii lor. Le invita la "romSnism"
cum suna pe atunci
termenul. Nu invita insS nicidecum la acel tip de acliuni comune
extremei drepte, acliuni gi activitSli asociate, de altii, cu acest termen
,,rom6nism". Eliade cerea reabilitare acestui termen, cerea ca noliunea
respectiv5 s5 fie incSrcat5 din nou cu semnificalia pe care o purtase ?n
secolul al l9-lea, mai degrabi decit si fie asociat cu hitlerismul ori cu alte
curente de gTndire din epoc5. Pentru el, "rom6nismul" constituia un ideal
spiritual, bazat pe valorile tradilionale ale ortodoxismului romanesc. In ceea
ce ma priveste cred insa ci Eliade nu a fost niciodatS, antisemit. Cred cE
foarte putinele citate invocate de unii critici ca probe pentru a dovedi
acuzatia de antisemitism constituie, mai degrabS, fragmente desprinse din
context, si anume din locuri Tn care Eliade vorbea despre pericolul ca, in
anumite zone ale Rom6niei, o minorittate indiferent care sE
devind elementul dominant pe plan demografic. Eliade se temea ci, in cazul
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

10
: Lr'! ,4
.\'f"2
?n care rom6nii ar accepta ca aceste minoritSli sE devinS majoritSli , valorile
rom6negti ar fi fost iremediabil pierdute in !inuturi traditional rom6nesti;
era vorba de teama lui ci rominii ar putea pierde din miini linuturi ale
propriei lor !5ri, Maramuresul bunaoara. A$a cum a scris Eliade in
I
acele
citeva articole, i se parea ci acest lucru se si producea in anumite provincii
ale l6rii: la nord -- in Basarabia gi Moldova, dar 5i la grani{ele cu UNgaria
5i Serbia, la cea cu Bulgaria, 5i a$a mai departe. 5i in anumite cazuri,
minoritatea deveniti dominant5 era alcatuita' din evreif4d.
Eliade chiar a scris in unul din acele articole, citez, "stiu c5 voi fi actlzat de
antisemitism, dar nu este adevirat, nu despre asta e vorba". Ag spune, prin
revers, chiar cE lucrurile pe care Eliade nu le-a scris, nu le-a afirmat in
acei ani... constituie o 5i mai buna dovad5 a faptului cl nu nutrea
sentimente antisemite. Spre exemplu: nu se poate g5si nici un singur loc in
care Eliade si fi folosit termenul depreciativ si lipsit de respect al limbii
rom6ne pentru a desemna pe evrei, at6t de frecvent in presa vremii si
at6t de des intilnit sub pana antisemitilor rom6ni din acel timp. Eliade se
delimita demonstrativ si manifesta in acest sens o atitudine de respect.
tl
// npoi - Eliade nu s-a alaturat niciodatS celor ce pledau, pe atunci,
IT
pentru expulzarea evreilor din Rom6nia; el nu a cerut, vreodatS, s5 se
configte bunurile unui evreu. Eliade nu acerut, niciodatS, aplicarea acelui
Numerus Clausus -- ce limita prezen{a evreilor in universititi ori in alte
diverse domenii de activitate, profesiuni. lnutil de adaugat, cE Eliade nu a
pledat, niciodatS, pentru violente impotriva evreilor. Tot ata
i-a acuzat pe evrei ( cum o f6ceau multi
Eliade nu
in scrierile de dreapta ale
vremii) ci fac parte dintr-o conspiratie ^- internationalS. Cind a .publicat
tttt^-t^ /
editia monumentala din Ha5deu, un scriitoi 6#" important, care insa ,in
timpul vielii sale scrisese o serie de articole cu caracter antisemit, Eliade a
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

11
tratat acest aspect al activit6tii lui Hagdeu cu tact
Practic, Eliade a tratat
acest aspect doar intr-o notS din f inalul cErtii, explicind, la scara
proportiilor, ponderea manifestarilor respective in contextul carierei lui
Hagdeu
El s-a delimitat si aici, prin discretie si discernamint, de iesirile
antisemitilor din RomSnia care facusera in acei ani din antisemitismul lui
Ha$eu, un adevarat cal de bataie /ncestea
toate sunt dovezi, spun eu, ci
Mircea Eliade nu era antisemit. I
!
in 1934, Eliade a avut chiar un schimb de opinii polemice cr* wtihail
Polihroniade membru activ al unui grup al G6rzii de Fier
din jurul
publicatiei,, AXA" format din unii intelectuali bucure5teni. Polemiz6nd cu
Polihroniade, Eliade scria c5 a fost intotdeauna un bun rom6n, ci a crezut
?ntotdeauna in "romdnism" , dar cb a suferit, 5i citez, "cind acegti doi mari
savanti evrei Moses Gaster gi Laz5r $eineanu au fost expulzati din
tar5. Se referea, firegte, la expulzarea celor doi oameni de gtiin!5 evrei,
survenitS la inceputul secolului. Eliade mirturisea ci asta l-a ficut sd
sufere, s5-i fie rugine. Cici spunea Eliade .i se considera un bun
rom6n gi credea ci expulzarea celor doi carturari fusese un lucru reprobabil
si rusinos, pe care {ara lui, Rom6nia, n-ar fi trebuit s5-l fac5. ln 1936,
Eliade avea sE scrie un foarte elogios articol consacrat personalitatii lui
Moses Gaster -- care dupi expulzarea sa din Rom6nia, a triit ca rabin in
Anglia Eliade ii aducea un omagiu lui @ster, care tocmai d6ruise unor
biblioteci din Rom6nia anumite documente aflStoare in biblioteca sa
personalE. Eliade scria c5 Moses Gaster dovedise ci stiuse ierta insulta de a
fi fost expulzat din Rom6nia. Mai tirziu, la moartea lui Gasteg, Eliade
publica un foarte elogios necrolog scriind, printre altele, "am pierdut pe
unul din cei mai invStati oameni ai acestui secol. Doctorul Gaster a fost un
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

12
studiu. onest din punct de vedere spiritual, lui nu i-a fost rugine ci
apartine acestor oameni (evreilor) 5i nici nu a renunlat;la credinlele
strimo5ilor sEi". Am citat din articolul lui Mircea Eliade despre Moses
Gaster publicat in numarul din
Regale'
mai, 1939, " al
Revistei Fundatiilor
: - DacS ar fi sA facem o apreciere de ansamblu privind scrierile gi
realizirile lui Eliade -- in anii '30, in general, gi in anul
1937, in special
-- care considerali ci ar fi lucrurile de prim plan, din punctul de vedere
al inf5ptuirilor sale creatoare, lucrurile care -- prin propor[ie 5i temeinicie
--r6min cu adev5rat. ME gindesc ci poate ali dori si spuneli ascult5torilor
nogtri citeva cuvinte bazate pe evidenle documentare despre
proiectele mai importante la care se afla inhbmat Eliade in acea perioadl...
CUT SEVEN, RICKETTS:
VOICE: - in acea perioadS, Eliade era prins in foarte multe proiecte si
avea in Santier o multime de lucruri. Bineinleles, preda zi de zi aproape la
universitate. La inceputului 1937, pregatea scoaterea de sub tipar a ediliei
Hagdeu in doua volume;simultan lucra la romanul "farpele" pe care il
publica in foileton. Mai avea in lucru si o carte consacrat5 Alchimiei. ln
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

13
paralel -- lucra la alte proiecte stiintifice gi elabora un att roman... Tot
atunci Mircea Eliade' incepea s5 publice primele sale articole de istorie a
religiilor, in care utiliza pentru prima oara terminologia gi perspectiva
interioar6 pe care avea s5 le foloseascS mai apoi de-a lungul intregii sale
I
cariere.
/Mi refer, mai ales, la cere / ai" lucrarea sa despre Modele si
(l
arhetip{rri ?n istoria Comparata a n'etigiitor ".f P"4i"1 acea lucrare avea la
baza practic
I
pe cursurire universitare !inute in anul
,36
'37- in total, Eliade a publicat in
cele douaspreze treisperzece luni ale
acelei perioade -- peste 50 de articole, dintre care, asa cum mentionam
la inceput, , 8 sau 9 cu idei si notiuni profesate pe atunci
lA
de Legtuneff tn
perioada de care vorbim, preocuparea de capetenie a lui Mircea Eliade'/era
istoria religiilor, si propria sa afirmare ca romancier; a scris de asemenea
un foarte important numar de eseuri literare.fTn plus, \r!r. acelui an avea si
II
calatoreasca din nou peste hotare. Printre" altele, l-a vizitat pe Lucian
Blaga, aflat in misiune in strainatate ca diplomat, gi ii lua un interviu
foarte important. in mai 5i iunie
1937- pornind de la romanul
Dornnisoara Christina care iritase unele cercuri bigote -- avea si mai fie
dat in judecata si acuzat de a fi scris literatura pornografica. Mai tirziu
acuzaliile avea si fie retrase, dar, pentru scurtd vreme, avea sE fie
confruntat cu ele.
acuzatiile pe
f(D' - Este vorba despre
care i le-a adus Georgescu Cocog, ?n
l "N"arrl Rom6nesc"...
t
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

14
volcEr - Exact- Dar, cum spuneam, aceste acuzalii aveau sb fie retrase gi
nu lSsau nici un fer de urm6ri. in concruzie, putem spune ci 1937a fost un
an foarte prin, foarte agromerat pentru Mircea Eriade.
/
-
E:
ar fi opinia Dvs. despre orientarea
/c"'"
generali a lui Eliade dupi
tt.. /p"rioadi de incruciS5ri de drumuri gi idei?... sau gi mai exact, daci
este posibil: Existi vreun indiciu ci Eliade s-a delimitat de pripitul siu
amestec in chestiuni poritice in anii '30? Fire5te, mE g?ndesc ra o astfer de
delimitare, in m6sura in care este posibili o asemenea ... auto-dezavuare a
unor atitudini de moment...
CUT EIGHT, RICKETTS:
VolcE: -
A
rn "Autobiografia" sa Eriade
despre cotitura Miscarii legionare de dupS 1g3g
pomeneste ra un moment dat
cind codreanu a fost
lichidat (ori executat) de gardienii sai ra inchisoare, si de dupa
desfasurarile din anul urmStor, cSnd alli lideri ai GSrzii de Fier.au fost
executati
// ", mentioneaza deci ci
t//
dupa acea dati, legiunea s_a
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

!
transformat in cu totul altceva decit fusese anterior. $i Eliade, socot, s-a
ruginat foarte mult de faptele acesteia.
15
/l
In anii de dupi rSzboi, Eliade, a reflectat indelung asupra acelor imprejur6ri.
ln 1951, el a publicat in periodicul de exil "Tndreptar"--care aparea in
Germania-- un articol intitulat ,,1-" m6ncat capul politica ".Titlul prelua
un citat dintr-o carte
pe care o citise, si in care unul dintre pers6anaje,
un om de gtiin!5, eguea datoritS prea marf, ,u, implicSririn politicaffn
tJ "r"l
articol , Eliade admitea cd in anii 30, generatia sa gi el insusi se iri5elaseri
tinindu-se departe de politica propriu zisa, considerindu-se cumva
deasupra irnplic6riin astfel de activit5li pSm6ntene de zi cu zi, legate de
cotidianul cetSlii. Partidele politice rom6ne5ti -- scria Eliade
au avut
de suferit de pe urma faptului ci nu au putut beneficia de contribuliile
ideale pe care aceasti generalie le-ar fi putut. aaure./wlai mult
continua Eliade -- din cauz5 ci
ei fuseseri a$a de naivi 5i de lipsili de
experien{5 politicS, s-au trezit descoperiti, predispugi si se alSture Legiunii,
in momentul Tn care aceasta incepuse s6 predice idealuri ce pireau, prin
comparatie, atit de inalte. Succesul Legiunii printre oamenii tineri
scrie
Eliade -- s-a datorat, Tn mare misurS, faptului ce, in anii de inceput, ea
nu pSrea a fi gi a se comporta asemenea unui partid politic. Continuindu-gi
ideile Eliade scria "Cred ci unul din mijloacele cele mai sigure
de-a deveni mai folositori atit azi, cit 5i miine este de-a invSla
ce inseamnS politica in ziua de ili invita prietenii 5i cglegii si
"ri."ff5i
studieze procesul politic, evolutia partidelor politice, pentru a nu mai fi n
rliciodatS atit de naiv,/fin concluzie
tt/
tl
cred ci Eliade admitea ci fusese
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

16
prea naiv in leg6turi
regreta.
cu unele lucrurin anii '30, lucruri pe careacum le
rg,
I forma
ruircea
I
Domnule profesor Ricketts, v-al ruga si ne spunetignd_ li rI!
se vor materializa cercetirile dvs. asupra operei gi
Eliade.
CUT NINE, RICKETTS:
biograTiei lui
VOICE: Ai vrea sE spun ci am sub tipar o lucrare intitulat6 ,,Mircea Eliade
Originile rom6ne5ti, 1907-1g45', care va ieii foarte cu16nd
probabil chiar inainte de sfTrgitul acestei luni -- in colectia East-European
Monographs, publicata de editura universitatii din Boulder, Colorado.
/ Ca.tea va fi distribuit6 de Columbia University Press. Este vorba de o lucrare
I
de peste 1400 de pagini in dou6 volume, scrisa pe baza unoei documentalii
foarte intinse 5i riguroase . $i sper c5 ea va oferi mult mai multe detalii
documentare despre activitatea lui Mircea Eliade in anii 30, perioad5 asupra
cSreia ne-am oprit in aceasti disculie...
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

DT: -... discutie pentru care, Dorin Tudoran vi mul{umegte, atit in numele
secliei rom6ne a Vocii Americii , cit gi in cel al ascultStorilor emmisiunilor
noastre.
i17
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

'i [,es a athletes ,, de,l'flseOse et la solitude
i,lllircea Eliade sur les rioes du Gange
.t :,:*i,';,
lr-,I.
, l..i'r '. ,1.., . ,i
t'IRCEAELIADEav6cu
, ditachdes d'un cahier intime, Ce maniula. On n'apercoit au dibut
i IVI f"!"ii?i"i."1'01,1,i,'l !':'/ ,/,",:;,.0:'rl'./,',K "lj':i'l: I:';!:",",fi1,:,,:i,:n;n:::;l|:z
j des annEcs d6cisives: une passion certe -flr"r"
si ,juste qu'elle dissdminiei soii iei-irtris. tci,
.iamourcus eusclm son plu.s b:au ,authentifie d,embl6e sa d6mar-.",le Gange.s,'largit entre le flanc
I rotnan roman - tat\uttoengatL la Nuit bengaii, dont o9lt-o_l on che ;il;;;;" :." Pour I ma md part, ndrt je ie pen4e ncnsp delamontagneenvahiparlajun-
monraonc pnvahi nnr Ia htn_
: vicnt de tircr ul filr.:_-,:l_::: q"r"i titli;r;;'prii ii,r'i}i ;i;;;;l;;i,i-i)iii'rt, sur ta
j crrances composdre-nt un Journal ;;;;;;; .eix moi' de stinur en rive sauche. une sr)vp dp cnbte
fi4ffifi',1fi"*'t:ijli'"Jffi,
'iiE,!ii'l';
1{f::u;,"il#1i !:"t':i:X,'J !:',':::;,i:,':i::
.._c^".
t:y-._'.
{-ll:ll t-"-l gsj qas :i;ii'pt^ i^sibte. ,
Un' et C'CS[ tres OIen atnsl. tsllacle.
'
o^,,,- .
iil;;;;-xlffii#:i6;?? - Lllnle est en effet le pays - il Soixantc ans. plus tard, cet
ia prefiiJ:.'C;,;;i";;i";;; faudrait dire I'univiis '-'ot t"
envo0tement calme est encore d
un'rccit de voia,ee. ni i;;;^:;i temps pass6 iutiout e ae!3o' I'ceuvre a Rishikesh-et' plus g6n6-
.i
i.' d'lmpressions,
ii;;;;,;i";:,aiiii1#.'ii1;i,- ni un livre'de "; sou- prendre, o,",ia,I- i a iJi;;;-;-J;; d€juger, "ia" l s'en remet- ;".;;I- ratemcnt! ralement, uans dans rou[ tout le uarwal' Garwal, qul qui
i;;;,i;;.-ii-;oiiiiilioit, une s6rie tre i la contradiction ct i ',incertisemble
bien €rre rest6,l'une des
[:'-'iu iit-iii- i;tiii; certaines tude. Le champ au ieeli
dernidres r rdserves de sens,,
i:l dCrites SUr DlaCe, d;AUtreS rACO*
nour s,inscrire danc orrelnrre "riiiop I'Une deS dernidres prOvinces
dcrites sur place, d'autres racorr vaste pour s'inicrire dani quelquf I une qes qernleres provlnces
I, ftet ptus 'tard,' quetqier-iii,
"iar"'"*pfi.utif- Ei d'6veil de l'Inde et du monde.
t;i,'t-qir;i
bonr€duirendcslogiiuei6trdircsA|orsrenait'laquestionsans
Wlf.fH,ftjll,lli,f.$tli'.illtt*tJ,liliit:tlrf ii:i)iti:iit:ttil ce qui 6chappera toujours ou ne se ::f.:::I::
;#i;;i,i"i",iiffi
que par commotion, tiitii,i;ff tlq"r?i"fi
"|?'#::jf i.'""",1;
l:ld.o,,:: illurciiiJii*c"ne.r
ment, Evidence d'au-deta des
mot. i Eliade a nomm6 ce qui,
anon€ vEtrER'
aprls un long p6riplc, change les * JOURNAL HIMALAYEN,
donn€es et les enjeux : . L'indiffi- de Mlrcea Ellade. Edltlons de
rence, le ddtach-ement serein'des' l'Hernc, 246p,,145F.
choses, des fruits de l'action, ce
!, r' :. : . Iiiiiti:iii:!;itltli1| aon gdntal de I'Asie, d c6ti
r'; :"' '
j '' "'+:'
fi#l+iilii.:# | 4ygy't ,t'yprjt otvmpien parait
,,,r ,' , ,. lr,l ,, .', ': ,,'li'#;ii,tlffi'l
ri "ll,I'?iiil?iiiiiiltlit thA,itraleti4fatuC.,
|
Dieaux. pour Drosser 'i;i;i;,1t1;;,,t*
"1---'
| : n" Ccytan A Madras, Calcuua,
fes d'histoire, avec,
'yjllnii!,i,!;i
,1 nenares,bchi et jusqu'f r" i-":
:he; Une icre Saveur-' rt:,:tiilti,l!:!.il4 | tilre afghane, Mircea Eliadc
ertume. D6chirant ef ltili$,i,{ffi |
voyage; mais ce sont les haltes
i':-.''--:-:-;;--..:-'
''
a,::;':j:';--;;i6ft;:, l liiliiliiij *iiilliiiiiii.ili.f l I lui qui ront.le font lc prix du t6moignage.
:' tdmoienace.
{iiiii[ti.;!.i: i I Surtout les mois pass€s ave ceux
'BPawt cbpaea/La r€merqe Monde .iiffiitiiii+l.tlqu'il
ffiftff+jll q;;ii-;;p.lte appelle joriment joliment "* les
; . ' , , Tliiiitjfl.rtin l' . athldtes D moraux de l'ascise et
i;"'..'. ' r, , " .: , tii:,;iiiiffi | de Ia solitude,. Sa description
liTraduit de l'espagnOl par , iitiiii.iiiiiill I des licux a Ie charme d'une lumij
, , , MiCh|fe Gazier; .', ib,Bi#[];fd I ncuse promesse. : < C'est, sur la
,i..,:.t,,1, ,: l. ., ,i -; t-x I rive gauche du Gange, d deux
1,;',,' , ,,, . li{i4fl| #"!!i'il:i!';:1fi::,';I:7,:,
itions du Seuit Wfifl!lf#:'::;, trf|b!;x i:';!{:;-
, /-t l*Lr'4g l*"wtt,-e jJf f
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

\Ll u, i,tr i-r r-. p ':t^* l--- KG
o
L
DESPRE
TINERETE
EGTONA\d,
MtRCfA tHADt
Un obicei din lumsa
animalelor, amintind de
struti gi nisip, conduce
mereuoparteacriticii
istorico-literare rominegti
la adoptarea unei atitudini
gi explicalii stereotipe: "nu
este momentul gi nici locul
de a discuta aici..." Nimeni
nu $tie cind va veni acel
mesianic moment, pentru a
nu mai vorbi de localizarea
lui in spaliu.
Unul din aceste subiecte
tabu, a ciror discutare
serioasi este aminati
mereu la calendele grece$ti
il constituie adeziunea
momentand; in anii '30, la
ideologia migcirii
legionaro-fasciste din
RomAnia, a celui care avea
si devini unul din savanlii
romAni cei mai
reprezentativi ai secolului
nostru, Mircea Eliade.
Mult timp contestatd,
ascunsl, contraficuti,
machiati, opliunea politicd
de tinerele a lui Eliade
este astezi un fapt de
domeniul istoriei. Deqi
recent aplrutul volum doi
al memoriilor istoricului
religiilor' (recenzate in
revista noastri, v. Minimum-
18) nu a adus explicaliile
a$teptate din partea unei
minli luminate, el a avut
darul de a face mdcar
in'discutabili tovirlgia de
drum a tindrului savant,
Eliade cu frazeologia 9i
gindirea fascistd a
RomAnieinterbelice.
In cazul lui Eliade,
lipsili de mlrturiile cheie -
Si linute sub cheie la
Bucuregti - in primul rind
articolele publicate in
ziarele vremii, istoricii
literari occidentali au fost
silili si adopte'tehnica
puzzle-ului. Dupi dosarul
publicat in 1972 de revista
israeliani "Toladot"
conlinind pagini din
jurnalul lui Mihail
Sebaslian, fragmente gi
mirturii rizlele despre
adeziunea la ideologia
migcirii fasciste rominegti
a publicat in urml cu ldoi
ani Vittorio Lanternari in
articolul s6u "Ripensando a
Mircea Eliade" din revista
italiani "La Critica
S'ociologica" (79,
ottobre-dicembre 1986, pp.
67-8D.
Mesajul nu a trecut, in
orice caz, nu in presa
romAneasci, a$a cum o
dovedesc capitolele epurate,
uneori cu f raze
contraficute, ale
memoriilor lui Eliade
publicate recent, "sub '
ingrijirea" lui Mircea
. Handoca, in "Revista de
istorie gi teorie literar6"
(XXV, 1.2, 1987,
pg.l94-217). O singuri frazi
a ediIiei rominegti este
revelatoare pentru
denaturarea sistematici a
adevdrului: Fusesem
urmirit gi arestat pentru
prietenia mea cu Nae
Ionescu gi pentru ci eram
'41 .
\
UN ARTICOL
NEPLACUT, F.
NEPLACUT, CIT SE
POATE DE NEPLACUT
de VICTOR ESKENASY
MIRCEA ELIADE: n-a avut
crrrirl; ogneoi eintgn.
colaborator la un ziar
care reapiruse cu
incuviinfarea guvernutui...
in numele gi pentru
apirarea democrafiei". In'
original, punctele de
suspensie despart in
realitate, mai multe fraze
distincte, vorbind despre
"mii gi mii de oameni care
au fost arestali pentru a fi
aderat, la un partid politic
legal, cu care Iuliu Maniu
nu ezitase sd incheie un
acord electoral". Nu e
nevoie de precizat despre
ce partid e vorba.
Cuvintele urmitoare, "in
numele gi pentru apirarea
" se leagI,
in original, de ceea ce >
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Eliade nume$te teroarea
nordonati
de Carol qi
executattr de Armand
Cilinescu" impotriva
adeplilor migcirii legionare.
lntre care, se afla gi el.
Refuzul de a se dezice de
legionari il conducea de
altfel direct in lag6rul de
lingi Miercurea{iuc.
Era de a$teptat ca un
savant la maturitate, de
talia intelectualI a lui
Eliade si-$i asume pozigiile
politice ale tinerelii 9i si
explice, cu prgfunzimea
istoricului, motivele care
l-au impins, alituri de alli
intelectuali romAni ai
vremii, in bralele unei
ideologii fasciste.'O
discre;ie politicoasi
'vis-a-vis de savarit a
impiedicat unii martori ai
vremii, ca' gi is.toricii
ulteriori'si faci portretul
lui Eliade in uniformd
legionari perorind in casa
lui Petru Comarnescu sau
si-i discute frazeologia
articolelor de epoctr, despre
carc, .pe buni dreptate,
criticul Edgar Reichmann
exclama in "Le Monde' (15
iulie 1988) "Cest navrantl.
O analizl aprofundati
din partea specialigtilor
istorici Si literari .ai
perioadei rimine de
a$teptat, intr-un sens gi ca
o dovadi a unei culturi
mature care dre curajul
si-gi asume pe.de-antregul
rstona.
Deocamdate sl
semnalim cititorilor nogtri
interesali in aceasti
discugie efortul remarcabil
al profesorului american
Ivan Strenski de a
contribui la elucidarea
aga-zisului mister. Ivan
Strenski, profesor asociat
de studii religioase la
Connecticut College, New
London, a publicat recent
volumul Four Theories of
Myth in the 20 th Century
History. (Macmillan
Press: London, 1987). O
demonstralie interesanti r lui Mircea Eliade apirute
'30.
urmlreqte gisirea surselor in anii Temele
teoriei mitului in
experienla existengiali a
sa Yantului romin.
Profesorul Strenski, al
cirui text a fost scris
inaintea apariliei volumului
II al memoriilor lui Eliade,
ajunge la concluzia ci
evolulia spirituali a
acestuia in compa,nia
intelectualitSlii de extreme
dreapt[ 6i experienla sa
alituri de migcarea
legionartr au jucat un rol
profund in viala istoricului
religiilor gi in translalia
operatd de-a lungul anilor
de la lumea reali a
politicului la cea a
ficliunii. In lipsa accesului
la sursele documentare
directe despre atitudinea de
,tinerele a lui Eliade, Ivan
Strenski se mirginegte la
folosirea unor mdrturii
secundare, exploatind insd
la maximum o,pera
romAneasci semnificativd,
de la "Huliganii" (tglS) ta
'Pddurea interzisi' 0955).
Spre deosebire de .Ivan
Strenski, Radu loanid, tindr
sociolog emigrat in Israel
gi stabilit ulterior in Statele
Unite, a avut, acces la
.sursele primare care pot
l5muri atitudinea politictr gi
ata$amentul fati de
migcarea legionartr a
tinirului Eliade. Autor al
unui doctorat la Cluj, pe
tema "Ideologiei fasciste in
Rominia", Radu Ioanid a
publicat recent studiul
'Mircea 'Eliade e il
Frscismo', in revista
italiani citati deja, "La
Critica Sociologica" (84,
g,ennaiomarzo 1988). Scris
in RomAnia, studiul lui
Radu loanid a beneficiat
de.quasi intreaga
documentalie a cdrei lipsd
o depling exegelii
occidentali ai lui Eliade.
De aici tonul trangant al
afirmagiilor, suslinute cu
ample citate din articolele
42
propagandei fasciste revin
in mod obsedant in mai
toate aceste citate gi,
desigur, antisemitismul
ocuptr un loc important, aga
cum lisa si se inleleagi
viitorul istoric al religiilor
in interviul publicat in
"Buna Vestire" la l7
decembrie 1937 sub titlul
sugestiv "De ce cred ,in
biruinla migctrrii legionare".
Este adevirat ci teoriile
sale reluau argumentele
govinismului utilizat deja
de literatura antisemitd
romAneasci, produsd in
abundenli in Romdnia
interbelici, Atagamentul
sdu fal6 de aceste idei nu
este mai pulin condamnabil,
cu atit mai mult cu cit nu
a gisit ulterior nici
momentul, nici locul de a
se detaga in mod explicit
de ceea ce a calificat, prea
adesea, doar o simpli
riticire.
SAPTAX4T NAL
Aileverul
36 de ani in slujb alialei
romane
IN CABE GASITI:
conrentarii politice de toate nuantele
reportaje din lara li din lumea toata
* o pagind cultural - artrsrca
urror,,cwinte incrucigate, curiozitaii
gi cite un scurt rorran
,
* o pagrnde note gi conentarii
,IT TI ECARE V INER I
cerefi ,,ADEVARUL" ta toate
chiogcurile din {ara, Ce la
pn ma ord a Oimirretii !
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

ffii.# ,
e/w exiled jolrrr,al-ists fear' mLu''der' t,y ceausesCrt agerrts
Iorr,lorlr seprternber 3 t.speciat) tfre followirrg r'dg,ep'1 aFFear'e
lorrr-1 orr tirnen, sefrtFrnLrer'3r 1?89!
Itr
Hi
(FOR INFORMATION DNLY)
i
5oa
rr' t l-r e
'. :. By Anrtol Llovcn . .
'
i, ,
Fcrn of r murder camprlgn by Se nfct of tbc BBC lo Lon

I'
ffii.#,
e/w e::iled jolrrrrali:ts fear. mrrr.der, t,y ceauspsCrt agerrts
Iorrdorl , septernhen g r,special) tf,e f ol lowirrg
lor,,.-lorr tirnen, septomber. Sr igGSl
r'dp,qr1 apF\ear.eH irr'the
(FOR INFORMATION ONLY)
1tr {oo
I
I
.. ',
:. By Anrtol Llovcn . ." i, ,
f"."I-of . munder camprlgn by $.tlco ol tbc BBC ln landoa
ttelldcnt Ccrurescu'rccrcl rho rlro nroOo for Rrdlo Frtt
Itrvlccerc gro-*'lngamong lhe Eumpg dld ol .arA tcpti
xoturnrrn crilc conmunlty lo crcmh rtltr r pokoncd pelltt
Werl Germany.
hd bcco fu{ t;io M].C
- .Tbc .rupposcd irrgetr rre rpprnntlylromrannbrlhl'
Furnrlktr _ broedctrtlng_ to At rlc reroe ttrnC u l&ntf. -nir
Rornrnh. froo Rrdlo Frce crl drrt wgr fodd :ll
Europq the Amulcrn-brchd Vlrdlmh Xollov. e Bsimrlln
rhtlon brrcd lo
-
Mualch. Thc rvorlfug for hraf ni
. ruppo.red mrqlod lr crnccr EuropcJq Prrlr, rlo runlvd
lnduclnj ndlrtlon the tht rrttrcL A rllrd Bulnrha.
runoured Pht Radu. rt tlc BBC, nr Ulhf h rd
. The mrmScmcnt of tho rlrprtcntly rccldcoUl frl| rf
.ndlo rryr thcrc lr rl gmrcnt bh homo.
.Do cotrcrclc proof of thlr - r I}t olly dlrtct. tvldcoct
vlct rhrrcd by Wcrl C,cr-.' rbout Oc qrc of ndlrtlon
. csualcr-lniallhrnce. doecr cona lr r book of
..., RonrnJrnr rl thc rlrtloo ncrnoln 'Bd
publkbod cullrr rhh
trc, borrcvcr. docply coIt. !9fr' . Hodwu, by
ctrnt{. Tbc Immrdirlc ceurg Urutcnrat.Gcnenl loa Mlhrl
.:of thrlr conc.rn h tbr dlscoy. Prccpr wbo, rodl hh dcfocdor
ln 197& ru lred of rhc
cry of r bnin tuuour il tbo
dlrector of tbc Ronrrnlu Ser. Rorrlrnha Foroigl Int lU.
rlcr, Mr Vlrd Gcortercq who jcncc Scrvlcc.
h In Amrrlcr for treruncnt. Ho rprlr of t PIan Rala,
Tfu rcrson for rurplclou lr rvbcrtby cacnJcr Of thc
tbrt tk two lmmcdlrtc prcdc. Ccaurcrcn rtglnr rt bonr lnd
cttron rlro dlcd of crnctr. ebrord ql liquktrtod by
Botb *crc conrlnoed thrt thc
dharc hrd bocn rrtMctrtly
Inductd.
In prrt ycrrr. thrc hrvc
btcn o6n rtuclt on Ronrdu
6nlgrh |lr rcvenl corm.
trler, In Munlcb la t975.lon
Chlrlrc of Ledio S'rcc Europc
'ru
rtrbbcd to dcrth. ln t98l,
thc dcputy .director of thc
R,omrnhn rcrvlcc. Entl
Georgmcu, rrr subbcd by tro
Frcocl *blt-r41" In I irrL,
ril mrtody runlvcd Hc
dlcd of crn$r thrtr yc.lf
htcr.
Ia 198{, Wcrl Gcrrneny
'lorrrtr
gxprllcd flvr Rrmrnlrn dlp
ov:r r glol to blot rp
tlc redlo'l hcrdqurrtcrr.
Thrtc yren crrlhr. I boob
dtmollrhed lhc bolldlnj.
'd
rcnlor rrcmbcr of rhc
lomrnhn Scnlcr In Munlch
lold llc fllnrr:sWc'rc ured ao
dcrlln3 rltb thh Und ol
tbelo. Mrny ol u brvc bccr
lhtcrlcncd. Il'r our dry to dry
llft. If Mr Gtoqcrsu dtcr ll
tilll ba loll onG Dorc lhlnS.i
Not rtry long rgo, u ullc
lornccr ednlt, lhe ldcr of
nsrdrr by redlrtlon rorld
hrvc rccrocd the rtuff of
hnbry. Howjy3y, tn l9?Sr
G.orCl lluhgv.- I rcnlor
lournrllrt rlth thr Rulrrrlrt
mcellr o[ ddhdorJndccd
curscr. Prccpr np thrt tbr
nDnt r.lr cborn by hcrldcat
Cteurcrtr blnrclf. lnd thrt
hc.ordcrcd ltr urc rrdut
Rrdlo Froo Esropr -ttrff.
Pa*pr dq.r lot Loicvcr. ny
hoi ssl'Ja rhrt forn lt li
rcrrJly iqployqt la tf,e llctrt,
lt h rppircntty nnourtd h
P,rimrah lhrt P/4r Xrdr lrr
bcrl ued ao cluta brtunl'
dcrlb In ronl olthr ladon ol
lhc rorlmrt rlol h Bnrov hrt
ye!', tbo r.]. rdd to trvc
rlJccdlnppcrnd
Mrny Rounlurdlcr unl
txlcrlr h ttc W:r[ Iorercr,
r.jiho oxbcnc crutlor h
rcu\ Peccpr. Hb boot b
Snncrdly uruud to hrvr
b*cn 3bort-rrlttcr for bln by
hir rrcnton, th: Arnrrtcri
ClA. Itr ccntrl latratlor h
dtrrly 3o dlrr.dlt hcrldcot
Cinurrcu. rnd rdll aon to
fuorfe fbr chrnca ofrocccr-
'rlg_n olhb pnrunrd h.D1 Utr
hltc. Elcor. rod roo. Ntcu.
:^,-lLg81o
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
lffi
ii

-l
N
)-.
T
ss
Antisemitismul de efite: provocare sau realitate?
Conlesloreo ceo moi rodicold o operel
lui Mirceo Eliode s-o produs pe moiurile
Senei. Doniel Dubuisson, indionisl li discipot
ol lui Georges Dum6zil, o publicol un lom
inc6 necomenfol lo Bucuresli. E vorbo de
Mltofoglile secolutut D(. Dum6zil, levis-
Strcnrss, Eliode. Dupo ce-i ocuzd - uneori cu
orgumenle irelufobile - pe Dum6zit sl Levi-
Slrouss c6 gl-ou conslruif sistemele
inchizindu-sa inlr-un model explicof iv unic.
Dubuisson se ocupd de Mirceo Eliode. Ce-i
reprogeoz6 indlonlslul morelul isforic ol
religiilor? C6 opero lui e moi mulf misfic6
decil sliinlilico. Socrul, conceplul fundomenlol
ol operei luiEliode, e nsluroinsesi
c retigiilor primitive. inlregul demers ol lui j
Eliode e cduloreo socrului prin scoofereo ;
din uilore o lrqdiliilor spirifuote onisforbe F
ole umonilofii 9i prin leveloreo mislerelor ?
creotiei. Acesle obieclive urm6de de Eliode p
ise por lui Dubuisson obieclivele unui orofel .f
gi nu ole unui om de Sliinlo verilobil. detoio E
lirului lui Dubulsson esle ins6 mulf moi lungd. ?
Cineoucissensul lundomenlol ol soclutui? s
ldeeo de evolulie lstoricd g de fimp ol lsfodel 3
oto cum ou fosl ele inhoduse de ludeo- 8
cregtinism. Eliodei-orocuzo pe eweicdou p
creol lstorio Sl cd sinl decl responsobili de
oporalio unei lumi co univers desoctolizol.
Or, Eliode gi-or permile s6 scrie cd foqrnoi
islorio si lumeq desocrolizol6'ou produs
Holocouslul. Ceeo ce inseomnd, cu olte
cuvinle, cd evreil ol li responsobili de
exferminoreo lorin$ile - Dubuissonii oplic6
gindirii lui Eliode elichelo de ,.onlotogie
ontisemil6".
Toole olocurile din pleso occidenlolo
indreplole, pino ocum lo odreso lui Eliode,
s-ou leferif lo linereleo so lumullooso de
simpolizonl morconl ot Gorzii de Fier si de
discipol ol lui Noe lonescu. 56 ne ominlim
door de scondolul produs de Normon
Moneo in preso omericond. Esfe penlru
primo dol6 cind Eliode esle ocuzol de
onlisemilism, bozo rechizitoriulul g probele
odminislrole liind extlose din insosi opero
so. Dubtrisson ofirmo co irn lond Mirceo Eliode
sufer6 de un onlisemitism funciorsl c6 opero
so n-oi fi decil o melofizicd ontisemilo.
Romine de dovedil c6 orgumenlul
pdncipol onli-Eliode ol lui Dubuisson - cd
desoclolizoreo lumii or fi, conform lui Eliode.
opero iudoicq - se regdsegfe chiorin opero
stiinlifico o luiEliode. R6mine de dovedit.
-.rt
*'s\
Nrl:' '. i t,' :\
'\
Mircea lovan
Mircea Eliade este atecaL din nou, in
Occident cd ar fi autorul unei ontotogii
anti-semite.
S"
t
t-
s t'
I
*
.\)
o
\,'J
a
-ts
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro
I
W
\

=$$
Hv'H
$$$
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

DOSAR
DICTIONARULUI
E
c
s
'
'qArRE--rAL:',M
LE
| lJ trl AT LJ L.;,,E! E Si T I
t: ."
_
..
c Fl l,sict Ft 1",;A'- L LJ I M I RGEA ELIADE
lRoDAN,.'..
N,
A L-TJ.IV E I
-.i* -
Ne-am obignuit de mr.rlt, de lnchipuie Dorte ci'asemenea
-J ,
mult, cu liahelele"'politice"' . ''3i sari ochii - dornne cEne-a
care .- striduindu-se
-fisut'
crincen
si-gi ecuze- fch.rrite 'picato ... sint apanaiul
de indivizilor' de duzinE, 'al
tineretii, (legionari,-- dupi 23 : gobolanilor .de presi gi
August, pentru
'aperat-.
.infamiile
Eroare.
publicate in Sfar;6 'Mecanismul
"
funcAioneazi h
P,e, !.u. Porwa Vrenii,:. - cel mai indt nivel al culturii,
-. l evrcir-,'pentru. infamii : fiind' utilizat f6re..tresErire de
postbelice la adrcsa Israelului obrei. r i
': :
6tc. etc.): n-am scris nimic,
'au
allii scris (sa
'tn
rostegte :ot1' Ca; de pildi, la eminentul
istoric al religiilor $i scriitor,
un deget ridicat sus, spre
-
MirceaEliade. i-rr-- ,.
tavan) mi-au pus semnitura - Aceqsti 16* -HTn.
firi S mi intr€b... Unii i,si
U..
. ,r Trebuie lsi 'f i,'f ost'. prin cuf5r. imens plin cu scrisorile
'prrmite
martie-aprilie''1984 -' Eram'p,i
pini in 195.1 (data
at unii asistenta'llui ! Mircea plecirri lui Ehade in Ameiica)
Eliade:" la Univeisitatea' .din, urma si fie transporta't de
Chicago:- lPetreceam , amindoi
-' la' Par.is la Chicago abra in
: zilnic cel pulin 6-'l ore inchigi"
,in biroul,'s5.u din'Meadville
Theological Seminary,,intre r pregitir ea''catalogului
mormane de cirli,- manuscrise,. corespondeniei- 1957-19E3, cind
5i mii de scrisori. Ocupllii
mea principalS. era de a clasa'
':.
$l tnventaria' coresponden!a er" de la Alexandru Mirodan,
'care
':
se'"adunase de,Vreo'-27 de' care ' trimetea, alituri de
i .,
,ani; iler a'organiza' t'o1: scrisoare, o fotocopre a seea c€
materialul ,pe care,'Eliade urrla
s 5 - l'' :d'o n""''2 oi u t o{1" c i l'
"*''
Regenstein i de-:13'' Universitatee,^
din Chicago;' gi in fine-''dp -
pregiti catalogul. '. a ceea c,:
".,-'.
urma .si
'l
devinl Arhivele.
' Mircea"iEliade', i.,
t 9ud.ui
' siclrei de "Colect . ri Speiiale"
anul urmitor.
'-'
,,Cred ci lucram tocmar la
Maestrul imi inmini o scrisoare
'
sosrt5 Ctn Israel in ziua aceea.
,'ur-" 'si devin6 Dicltionarul
' Neconvenlional al Scriitorilor
., Evrei de Limbd Romdnd. .
: . Alexandru Mirodan il ruga
p"..'Maestrul Eliade si
comenteze -deppre rubrica
,"prietenie : Mircea Eliade .
lvliha1 Sebastiah". . Erau reluat€
, ale celebrei bibliotecr.
. Scrisor'ile'urmau sI f ie
in .acea rubrici
jurnalul;lui
fragmente din
Sebastian
donate bibliotecii in 1986, referitoare'';la pozilia de
'Maestrul ' folosindu-se'de unele "simpatizant" legionar a lui
scrisori, la . pregitirea celui
de-la doilea volum al
:Autobiogrqfie.i.
De altfel, r-rn
,,]
, Eliade, 'precum 9i pasaje din
' , unul din articolele antisemite
publicatq de Eliade in anii
i47 -
treizeci. Era vorba de articolul
."De. ce cred in, biruinfa
. migcirii legionare", articol in
' care tinirul de 30 de ani care
/ era pe atunci Mircea Eliade
scria, prinlre altele: "Poate
neamul trominesc si-gi
sfirgeascS vlala supt de
mizerie 9i de sifilis, cotropit
de evrei 5i sfirtecat de
strlini?" ScrisoarLa lui
titi.odan, si mai ales
' reproducerea acelui pasal
antisemit scris de Eliade mI
surprinseri cit se poate de
mult. Cici, pe vremea aceea,
'la
eu nu eram curent crr
trecutul de "simpatizgnt"
leiionar al Maestrului.
("simpatizant " era de altf el
titlul acordat legionarilor
membri ai cuibului r"")"t
"Rizletii", in care erau
incor pora t I ma joritatea
intelectualilor legionari ai
capitalei):.
Eliade imi mdrturisi cI nu
el a scris articolul sus pomenit.
Ci t despre prietenia lui cu
Se bas t i a n , ci rc u mst an l ele
politice gi nu septimentele sale
personale fuseser5 cauza
rupturii dintre cei doi prieteni.
De altfel, . Eliade imi mirturisi
ci aceleaqi intrebiri ii fuseseri
deja puse in 1972, de bunul siu
prtetenr celebrul cercetStor al ) .-
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

Adniana Eergen: nu
;tiuse
plnA atunci cA
M.Eliade a scnis niste
articole...cane...cum s{
vA spun...
.1:
I
jl
F
i'
1',
i
li
:1,.
ll
t,,
l,
'
I I:l
i
i,,
,ir'
,,1,l
'lr:
ii
i,
i
Ebrarci din Ierusalim, clruia
:, - Kabalei, prof esorul Gershom
l:'
Elrade 'ii dSdu explicaliile
-.-. Schoelm de la Universitatea
cuvenite
in. citeva scrisori
.'data.te 19'12. lntimplarea 3:
f 5cirt .ins5 ca'Maestrul, care
I
intotdeauna ficia
copii dup5
.,scrrsorile pe care le scria,
rndiierent daci le expedia sau
. nu, si nu gis;asci copiile
, ficute dupi sc':'isorile sale
. ' citre Shoelm, pe care, tocmai
vrota si mi le arate.
Sqrisoarea lui Mirodan,
. nimerise deci cit se' poate de
bine. Invitaf ia hri Mirodan de
r a, colabora la
Diclionarul
'ocazie ideali pe!)tru ,Eliade de
' -a explica public'cititorilor .
. . romlni din Israel, ,qi nu ,doar,
. c.e se intimplase in anii
,. . treizeci, intre el 'gi Sebastian, .
$I cum un autor necunoscut
(si fi fost poate chiar
profesorul lui Eliader.Nae
Ionescu) a indrlznit
sd publice
un articol antisemit pe care l-a
gemhat Eliade. Mai mult decit
atit,
Eliade imi mirturisi c5 pe
vremea _ cind servea drept
Ata5at Cultural al Romlniei
(sLrb dictatura militarS a
Generalului Antonescu)
in
Portugalia., fusese primit in
audientS. de Salazar. Acesta
dorea si transmitl
un mesa j
secret Generalului Antonescu,
prin
intermediul lui Eliade,
care tocmai pleca la Bucure;tt
pentru citeva zlle. Era in vara
lui 1942. tn drum spre fari,
Eliade fScu popas in Gerniania,
pentru o siptiminS. Qdati
a juns la Bucuregti, Eliade f u
primit in audrenf l de
Antonescu. Eliade urma si se
reintoarci in Portugalia;
'48
:,
':rifi
't
oprindu-se iar, pentru o
siptSmini in Germania. In cele
i'
citeva zile petrecute la
t: a:
Bucuresti, Eliade iqi didu insi
&
seama ci era urmirit de
Gestapou. Evit5 s5-gi revadi
:i,
fostul prieten evreu, Sebastian
din dorinta de a nu-l
N
'f.
compromite. lntilnindu-se cu
Eliade care avea Gestapoul pe
rurmele sale, Sebastian risca de
a fi arestat, 9i ulterior
deportat. ($i
.cu toat€
urmirir.ile Gestapoului, Eliade
nu renun!5 la cele 5apte zile
in Germania, in drum spr€
Portugalia). Eliade spera de a
il revedea pe Sebastian la
Paris, dupi rizboi unde avea
s5-i explice tot.
Cum insi Sebastian nu a
t riit s5 apuce si a jungl la
Paris, Eliade hotiri s5 explice
tot cititorilor, in volumul al
doilea al autobigraf iei, la care
lucra in 1984. Ceea ce din
p5cate, il impiedicl si
colaboreze la Diclionarul editat ir
!
i:
de Mirodan, explicindu-se.
i,'
t.
Editorul nu i-ar fi permis.
t t'
!,
Doritor sE comunice ctl
"t;
t:
Mirodan, cu orice pre I , tl
Maestrr.rl mi rug- pe mine si *.
,E .E
rlspund in locul lui, st anume, :!.'F,
''.;!
ci nu el, Mircea Eliade, a fost-*;
s
autorul articolului :De ce ired ;
in biruinfa miScirii legionare"i !
:,
iar cit privegte ruptura dintre
i
el gi Sebastian, totul se va
afla in volumul al doilea'al
.:h
.1.
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro

F
Autobiografiei. . A;propos, aud
cI volumul a apirut deja la ,
'
Paris. Poate in traduc€r€,d
franluzeascS Eliade rispund,e
rispicat intrebirilor.. lui
Mirodan. ln ori ce caz,' in
I
originalul rominesc,, cgle 1tI
liniqtit p1 masa mea de l.ucru,
Eliade Si Sebastian, precum.gi
'lesionarii, rimin invdluili in
mlster, :
' ' Odat5.. scrisoarea gata, i-am
arStat;o Maestrului Eliade.
, Acesta;o citi. mullumit, ti "nri.
rug6, in mod exceplional, si o
dactilogra f iez,, sd o semn€z
Mircea.-. Eliade, , gi si o las
. c.eluilalt asistent sd o expedieze
i*pr; e.uni cu re.sittl
corespondentei.. M-am
conformat intocmai.
r Eliade.avea obiceiul de a
rlspunde personal, unui numdr
-de
destul
ma.re il e
corespondenti, Scria de. mini,
.greu, din cauza artrite;.
.Celorlalf ! .corespondenli le
rlspundea. prin scrisori pe car€
le ,dicta
unui, student, pe nume
Peter Chemery, care apoi le
'dactilografia gi le semna fie
Peter Ch.emery pentru Mircea
.Eliade, ori,'le inmirra
Maestrului pentru a le semna
dinsulj.'- Inilialele' lui, P.c.
apSrear.r atunci_ in collul iti*gal
scrisorii,. i,gdicind numele
celui care a dactilografiat
t.
scrisoa,ria, Du.pi f iecare
scrisoare scris6 se pistra o
. ,.' .:
fotocopie in dosar.
'i
Eliade ttia sS er.a grav
bolnav. Vroia sI mi grlbes::.
'
Corespondenla t984-198S- nu em
..apucat
-
si o clasez. tn
decembrie 19E5, patru luni
"inainte,de."moarte, biroul lui
:Eliade''de
la Meadville
Theological ,Seminary a luat
f oc, distrugind cite qi mai
cite. Mi-am amintit' atunci de
o frazi din Jurnalul lui Eliade:
"Simt din ce in -ce mai mult
nevoia de ,
a t ine un jurnal
-seglet::: Si care va trebui si
f ie ars imediat dupl moartea
mea.".. Fragmlnls d'un
Ioyrnal II (Paris: Gallimard,
L98t): 252 .
Doi ani dupl
moart€a
Maestrului, aflu de la
primit niciodati rispuns de la
Eliade..
.. Starr qi mi intreb dacS-o
copie dupi "scri.soarea
pierdutS" in primivara lui 1984
se aflS astizi clasati in
Arhivelq Eliade ale Bibliotecii
Regenstein de la Chicago, ori a
fost mistuiti in fliclri intr-o
.-noapte,.furtunoasd" de
Decembrie. Oricum, ea trliegte
vie in amintiri,
,..--..' ,,r ADRIANA BERGER
.,. Michigan, iulie l98E
Primarul Kolek {i
Ester Rubin,. vdduvo
' pictorului evreo-romdn, la
. vernisajul expoziliei.
49
FRICA, F RICA.., FRICA-I
.CU BUCLAC
Nr a f ost uqor -
deloc-deloc - sA se
organizeze expozilia "lmagini
din lerrsalim" a lyi Rewven
Rubin. S-a dus o luptd grea
in crlise deoarece mareo
majoritate a picturilor au
f ost vindute evreilor din
strdindtate, Dna Carmela
Rubin, nora defunctului
maeslru, s-a lovit de reluzul
poscsorilor de tablovri care
ryonoaf cd din cauza situaliei
din teritorii, se tem sd trimild
tablourile in larE. Minca-i-ar
mama de caractere ce sinl...
D. Tedy Kolek, primarul
Ierusalimului, furios la culme,
a s pus: " N oi tr dim aici gr
dumnealor se tem sA fiimilL
tablouri!"
Cet care fi-a infrunlal
f rica qi a. trimis pe contul
sdn tablouri, pldtind qi
asigurarea, a fost magnatul
de presd Robert Moxwell,
cumpd.rdtorul unui pachet de
ac(iuni ale ziarului "Maariv".
www.<strong>arhivaexilului</strong>.ro