14.11.2014 Views

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Cultură<br />

Cultura este definită ca tot<strong>al</strong>itatea<br />

v<strong>al</strong>orilor materi<strong>al</strong>e și spiritu<strong>al</strong>e<br />

create de omenire și a instituțiilor<br />

necesare pentru comunicarea<br />

acestor v<strong>al</strong>ori.<br />

În prezent în „capit<strong>al</strong>a Moldovei de<br />

Jos” există o instituţie de spectacole<br />

cu o capacitate de 300 locuri, 24<br />

biblioteci, din care una este publică<br />

şi 2 muzee. În anul 2008 numărul<br />

spectatorilor, auditorilor din teatre<br />

<strong>si</strong> instituţii muzic<strong>al</strong>e a fost de<br />

19.080 şi numărul vizitatorilor<br />

muzeelor loc<strong>al</strong>e a tot<strong>al</strong>izat 77.422<br />

persoane.<br />

În municipiul Bârlad este<br />

recunoscut prin activitatea sa<br />

Centrul Cultur<strong>al</strong> „Mihai Eminescu”<br />

Bârlad ce funcţionează în imobilul<br />

Casa Roşie, pe de Bulevardul<br />

Republicii şi care reuneşte<br />

activitatea Centrului Cultur<strong>al</strong><br />

„Mihai Eminescu” Bârlad, Academia<br />

Bârlădeană şi donaţia de carte a<br />

prof. univ. dr. C. D. Zeletin.<br />

români, casete şi discuri cu muzică<br />

pe versurile poetului naţion<strong>al</strong>, etc.<br />

Centrul este organizat pe opt secţii:<br />

bibliotecă, spaţiu expoziţion<strong>al</strong> cu<br />

operele de artă, secţie de filatelie,<br />

cartofilie şi med<strong>al</strong>istică, „Eminescu<br />

şi universul copiilor“ (lucrări de<br />

artă plastică re<strong>al</strong>izate de copii),<br />

„Laureaţii Festiv<strong>al</strong>ului Naţion<strong>al</strong> de<br />

poezie de la Ipoteşti“, „Eminescu şi<br />

scriitorii bârlădeni“, „Eminescu în<br />

secolul XXI“ şi „Eminescu şi creaţia<br />

muzic<strong>al</strong>ă“. În momentul donării<br />

celor 500 de obiecte care aveau să<br />

creeze lumea lui Eminescu în<br />

prezent, Constantin Teodorescu<br />

declara: „Nu vreau ca acest centru<br />

să fie un loc mort, unde două zile<br />

pe an, pe 15 ianuarie şi 15 iunie, să<br />

se depună flori în memoria<br />

poetului. Vreau să respire viaţă<br />

prin activităţile ce vor fi aici. Un<br />

copil care face o lectura de<br />

Eminescu să o facă acolo, iar<br />

profesorii vor avea tot ce le trebuie<br />

la dispoziţie pentru o lucrare de<br />

grad sau de doctorat. Eminescu<br />

trebuie să fie o permanenţă. Cu el<br />

nu se poate glumi, pentru că, dacă<br />

nu e Eminescu, atunci nu e<br />

<strong>al</strong>tcineva cu care să începi în<br />

cultura românească“.<br />

Colecţia Centrului Cultur<strong>al</strong> „M.<br />

Eminescu” <strong>al</strong> cărui „certificat de<br />

naştere şi de creştere“ este semnat<br />

de Prof Constantin Teodorescu<br />

cuprinde peste 500 de cărţi<br />

(aproape tot ce s-a tipărit până<br />

acum despre şi de Eminescu, ediţii<br />

princeps, cărţi rare, etc.),<br />

manuscrise, cartofilie, fotografii,<br />

med<strong>al</strong>istică (120 de med<strong>al</strong>ii, din<br />

care cinci sunt bătute la Bârlad),<br />

timbre, documente, circa 100 de<br />

lucrări de pictură, grafică şi<br />

sculptură <strong>al</strong>e unor mari artişti<br />

Răzăşeşti şi Moldova.<br />

84 | Profilul <strong>demografic</strong>, soci<strong>al</strong> şi <strong>economic</strong> <strong>al</strong> Municipiul Bârlad<br />

Societatea Cultur<strong>al</strong>ă Academia<br />

Bârlădeană, prin întreaga sa<br />

activitate, a marcat un moment de<br />

referinţă pentru cultura<br />

bârlădeană, în speci<strong>al</strong>, şi cea a<br />

Moldovei meridion<strong>al</strong>e, în gener<strong>al</strong>.<br />

Printre ziarele şi reviste tipărite<br />

sub auspiciul acestei societăţi<br />

cultur<strong>al</strong>e enumerăm: Făt Frumos,<br />

Florile D<strong>al</strong>be, Graiul Nostru, Scrisul<br />

Nostru, Răzeşul, Documente<br />

Activitatea cultur<strong>al</strong>ă a <strong>municipiului</strong><br />

Bârlad se desfăşoară în cadrul<br />

următoarelor instituţii: Muzeul „V.<br />

Pârvan” în cadrul căruia<br />

funcţionează Planetariu şi Teatrul<br />

„V. I. Popa”, Pavilionului Marcel<br />

Guguianu, Biblioteca Municip<strong>al</strong>ă<br />

„Stroe Belloescu”, Casa de Cultură<br />

„G. Tutoveanu”.<br />

Person<strong>al</strong>ităţile bârlădene care au<br />

participat sau care participă la<br />

viaţa cultur<strong>al</strong>ă a <strong>municipiului</strong> sunt:<br />

Ioan Antonovici (academician),<br />

Constantin Chiriţă (scriitor), Ioan<br />

Chiricuță (doctor oncolog), Al. I.<br />

Cuza (domnitorul Principatelor<br />

Române), Elena Farago (scriitoare),<br />

Marcel Guguianu (sculptor), George<br />

Ivașcu (filolog, publicist), Tudor<br />

Pamfile (folclorist, etnograf), Va<strong>si</strong>le<br />

Pârvan (istoric), Al. Philippide<br />

(filolog), V. I. Popa (scriitor), Ştefan<br />

Procopiu (fizician), Stavre Tarasov<br />

(pictor), Nicolae Tonitza (pictor),<br />

George Tutoveanu (poet), G. G.<br />

Ursu (critic literar), Al. Vlahuţă –<br />

(scriitor), Ghe. Vrabie (folclorist),<br />

Iorgu Juvara (academician), Eugen<br />

Simion (scriitor), Nechita Stănescu<br />

(scriitor), Cezar Ivănescu (scriitor),<br />

Ion Hobana (scriitor), Corneliu<br />

Va<strong>si</strong>lescu (sculptor), Dumitru<br />

Ivănescu (istoric), Gh. Platon –<br />

(istoric), Gh. Buzatu (istoric).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!