profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
de vedere biologic în clasa de calitate A2. Gradul de eutrofizare al lacurilor este procesul natural sau artificial de îmbogățire cu materii organice și cu substanțe nutritive (nitrați, fosfați etc.) a apelor lacurilor si a bălților. Prin acțiunea sa pe termen lung, acest fenomen face ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna acvatică (pești etc.). Gradul de eutrofizare al lacurilor Cuibul Vulturilor şi Râpa Albastră, la nivelul anului 2009, este prezentat în tabelul cu acelaşi nume prin comparaţie cu celelalte lacuri din judeţul Vaslui. Calitatea apelor uzate În perioada ianuarie-decembrie 2009, au fost prelevate probe de apă uzată, punct evacuare finală în emisar de la 4 staţiile de epurare orăşeneşti, 8 agenţi economici şi 5 spitale ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul judeţului Vaslui. La nivelul municipiului Bârlad au fost identificate depăşiri ale limitelor admise în cazul Laboratorului Veterinar Bârlad în ceea ce priveşte următorii poluanţi specifici activităţilor veterinare: MTS, amoniu, CBO5, CCOCr, sulfuri totale şi detergenţi. Bârlad pentru epurarea lor în staţia de epurare a municipiului Bârlad, cât şi colectarea selectivă a apelor pluviale”, cu obiectivul specific „Reabilitarea sistemului de canalizare menajeră şi canalizării pluviale prăbuşite din municipiul Bârlad” şi ţintele: → 1.Reabilitarea sistemului de canalizare menajeră din municipiul Bârlad; → 2.Reabilitarea canalizării pluviale prăbuşite din municipiul Bârlad. Factorul de mediu sol Solul se defineşte ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei. Este reprezentat printr-o succesiune de straturi, care s-au format şi se formează permanent prin transformarea rocilor şi a materialelor organice, sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera. Suprafaţa totală a fondului funciar al municipiului Bârlad este de 1.456 ha, reprezentând doar 0,3% din suprafaţa totală a judeţului Vaslui şi 4,2% din suprafaţa mediului urban vasluian. În proporţie de 87,0% (1.267 ha) suprafaţa fondului funciar este teren neagricol, iar cei 13,0% (189 ha) teren agricol sunt distribuiţi astfel: 5,5% teren arabil, 6,4% păşuni, 0,7% fâneţe şi 0,4% vii şi pepiniere viticole În ceea ce priveşte problema poluării apei legată de reţeaua de canalizare menajeră şi pluvială parţial necorespunzătoare a municipiului Bârlad în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Vaslui este precizat obiectivul general „Colectarea corespunzătoare a apelor uzate menajere rezultate din municipiul 78 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad Suprafaţa intravilană a municipiului cumulează 1.087 ha, ceea ce reprezintă 74,7% din suprafaţa totală a fondului funciar municipal. La nivel judeţean ponderea terenurilor agricole este de 75,4% şi în domeniul agricol se utilizează cantitatea de îngrăşăminte utilizată pentru îmbunătăţirii fertilităţii solului. Cel mai frecvent tip de îngrăşământ utilizat este cel natural. Cantitatea de îngrăşământ chimic utilizat la hectar (îngrăşăminte azotoase, fosfatice, potasice) este de 136,38 kg/ha la nivelul anului 2008. La nivel judeţean, 28,0% din soluri sunt afectate de factorul de degradare denumit eroziune. Municipiul Bârlad, aparţine de bazinul hidrografic cu acelaşi nume, iar în Raportul de Mediu al Judeţului Vaslui pentru anul 2008, bazinul hidrografic Bârlad este menţionat ca fiind una din zonele critice ale degradării solurilor. În anului 2008 nu sunt specificate terenuri afectate de diferite procese, dar în anul 2006 la nivelul municipiului Bârlad a fost identificată o suprafaţă de 180 m 2 poluaţi cu hidrocarburi provenite din activităţi industriale şi de la un depozit de carburanţi local. Întreaga suprafaţă poluată a fost supusă unor programe întreprinse pentru reconstrucţia/remedierea ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor, finanţate din bugetul unităţilor responsabile (unităţile industriale, respectiv depozitul de carburanţi).
Deşeuri Cantitatea deşeurilor generate la nivelul municipiului Bârlad pe parcursul anului 2008 este de 67,9 mii tone, din care 55,2 mii tone (81,3%) sunt deşeuri municipale şi 12,6 mii tone (18,7%) sunt deşeuri din activităţi industriale. Reprezentarea vizuală a evoluţiei deşeurilor generate la nivelul municipiului Bârlad evidenţiază trendul negativ al cantităţii de deşeuri industriale generate la nivel municipal: în anul 2004 cantitatea de deşeuri industriale generată totaliza 51,9 mii tone, iar cinci ani mai târziu, în anul 2008, cantitatea acestei categorii de deşeuri se cifra la 12,6 mii tone. În anul 2004 structura deşeurilor era de 63,2% deşeuri industriale şi 36,8% deşeuri municipale. Trendul negativ al evoluţiei cantităţii de deşeuri industriale generate poate fi explicat prin scăderea activităţii industriale în zone municipiului Bârlad. În perioada 2004-2008 cea mai mare cantitate de deşeuri municipale generate a fost înregistrată în anul 2005 (59,8 mii tone deşeuri municipale) fiind cu de 1,9 ori mai mare decât cea înregistrată în anul precedent. În anul 2008 din cele 55,2 mii tone deşeuri municipale generate un procent de 86,1% au fost colectate (47,5 mii tone), iar 13,9% sunt deşeuri municipale generate şi necolectate (7,7 mii tone). 140,0 120,0 100,0 80,0 60,0 40,0 20,0 0,0 70,0 60,0 50,0 40,0 30,0 20,0 10,0 0,0 82,1 51,9 30,3 metal 0,1% hârtie/carton 0,2% altele 0,1% Evoluţia deşeurilor generate la nivelul municipiului Bârlad , în perioada 2004-2008 - mii tone - 115,1 59,8 59,4 55,3 50,3 109,7 54,0 37,4 91,4 67,9 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 30,3 5,5 55,2 12,6 Total deşeuri din care, deşeuri municipale din care, deşeuri din activităţi industriale Evoluţia deşeurilor municipale la nivelul municipiului Bârlad , în perioada 2004-2008 - mii tone - 24,7 59,8 59,4 54,0 53,5 5,8 5,9 7,2 54,0 55,2 46,8 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 47,5 7,7 Total deşeuri municipale generate din care, deşeuri municipale colectate din care, deşeuri municipale generate şi necolectate Structura compoziţiei deşeurilor menajere generate la nivelul municipiul Bârlad, structură comparativă în anii 2007 şi 2008 Anul 2008 Anul 2007 altele 34,0% hârtie/carton 7,0% sticlă 7,0% deşeuri biodegradabile (vegetale şi animale) deşeuri biodegradabile (vegetale şi Profilul demografic, 99,6% social şi economic animale) al Municipiul Bârlad | 79 35,0% textile 3,0% plastic 11,0% metal 3,0%
- Page 28 and 29: Pentru terenurile intravilane arabi
- Page 30 and 31: Lungimea totală a reţelei simple
- Page 32 and 33: 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0
- Page 34 and 35: naturale doar 7,0% sunt în exploat
- Page 36 and 37: 36 | Profilul demografic, social ş
- Page 38 and 39: Transport public Serviciul de trans
- Page 40 and 41: Iluminat public În perioada 2004-2
- Page 42 and 43: Evoluţia şi structura agenţilor
- Page 44 and 45: Rezultatele agenţilor economici lo
- Page 46 and 47: Topul firmelor din municipiul Bârl
- Page 48 and 49: muncă; măsuri pentru stimularea a
- Page 50 and 51: Servicii de asistenţă socială Co
- Page 52 and 53: Evoluţia medie anuală a copiilor
- Page 54 and 55: Sănătate Infrastructura sanitară
- Page 56 and 57: În Bârlad, numărul medicilor de
- Page 58 and 59: 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000
- Page 60 and 61: post liceal, universitar). Astfel u
- Page 62 and 63: Bârladul este un veritabil centru
- Page 64 and 65: momentul în care a început reorga
- Page 66 and 67: Case memoriale şi alte clădiri de
- Page 68 and 69: Colegiul Naţional „Gheorghe Roş
- Page 70 and 71: grenada în mâna dreaptă. Este tu
- Page 72 and 73: specialităţi tradiţionale, speci
- Page 74 and 75: 74 | Profilul demografic, social ş
- Page 76 and 77: Factorul de mediu aer Orice schimba
- Page 80 and 81: Ziua Pământului -concurs de poste
- Page 82 and 83: 82 | Profilul demografic, social ş
- Page 84 and 85: Cultură Cultura este definită ca
- Page 86 and 87: → elevi din toate şcolile genera
- Page 88 and 89: şi 42 de filiale teritoriale la ni
- Page 90 and 91: Administraţia publică este organi
- Page 92 and 93: SET DE INDICATORI DE LUCRU PENTRU R
- Page 94 and 95: 94 | Profilul demografic, social ş
- Page 96 and 97: 96 | Profilul demografic, social ş
- Page 98 and 99: 98 | Profilul demografic, social ş
- Page 100 and 101: 100 | Profilul demografic, social
- Page 102 and 103: 102 | Profilul demografic, social
- Page 104 and 105: 104 | Profilul demografic, social
- Page 106 and 107: 106 | Profilul demografic, social
- Page 108 and 109: Dezvoltare urbană Puncte tari - Is
- Page 110 and 111: Infrastructură Puncte tari - Exist
- Page 112 and 113: Dezvoltarea economică şi competit
- Page 114 and 115: Dezvoltare socială Puncte tari Ser
- Page 116 and 117: perfecţionarea actului didactic -
- Page 118 and 119: Mediu Puncte tari - Existenţa a 7
- Page 120 and 121: Cultură, tineret şi societatea ci
- Page 122 and 123: 122 | Profilul demografic, social
- Page 124 and 125: 1. CONDIŢII DE LOCUIRE 1. A. Mediu
- Page 126 and 127: 3. B. Forţă de muncă indicatori
de vedere biologic în clasa de<br />
c<strong>al</strong>itate A2.<br />
Gradul de eutrofizare <strong>al</strong> lacurilor<br />
este procesul natur<strong>al</strong> sau artifici<strong>al</strong><br />
de îmbogățire cu materii organice<br />
și cu substanțe nutritive (nitrați,<br />
fosfați etc.) a apelor lacurilor <strong>si</strong> a<br />
bălților. Prin acțiunea sa pe termen<br />
lung, acest fenomen face ca apele să<br />
fie din ce în ce mai sărace în oxigen,<br />
distrugând în fin<strong>al</strong> fauna acvatică<br />
(pești etc.). Gradul de eutrofizare<br />
<strong>al</strong> lacurilor Cuibul Vulturilor şi<br />
Râpa Albastră, la nivelul anului<br />
2009, este prezentat în tabelul cu<br />
acelaşi nume prin comparaţie cu<br />
celel<strong>al</strong>te lacuri din judeţul Vaslui.<br />
C<strong>al</strong>itatea apelor uzate<br />
În perioada ianuarie-decembrie<br />
2009, au fost prelevate probe de<br />
apă uzată, punct evacuare fin<strong>al</strong>ă în<br />
emisar de la 4 staţiile de epurare<br />
orăşeneşti, 8 agenţi <strong>economic</strong>i şi 5<br />
spit<strong>al</strong>e ce îşi desfăşoară activitatea<br />
pe teritoriul judeţului Vaslui. La<br />
nivelul <strong>municipiului</strong> Bârlad au fost<br />
identificate depăşiri <strong>al</strong>e limitelor<br />
admise în cazul Laboratorului<br />
Veterinar Bârlad în ceea ce priveşte<br />
următorii poluanţi specifici<br />
activităţilor veterinare: MTS,<br />
amoniu, CBO5, CCOCr, sulfuri tot<strong>al</strong>e<br />
şi detergenţi.<br />
Bârlad pentru epurarea lor în staţia<br />
de epurare a <strong>municipiului</strong> Bârlad,<br />
cât şi colectarea selectivă a apelor<br />
pluvi<strong>al</strong>e”, cu obiectivul specific<br />
„Reabilitarea <strong>si</strong>stemului de<br />
can<strong>al</strong>izare menajeră şi can<strong>al</strong>izării<br />
pluvi<strong>al</strong>e prăbuşite din municipiul<br />
Bârlad” şi ţintele:<br />
→ 1.Reabilitarea <strong>si</strong>stemului de<br />
can<strong>al</strong>izare menajeră din municipiul<br />
Bârlad;<br />
→ 2.Reabilitarea can<strong>al</strong>izării<br />
pluvi<strong>al</strong>e prăbuşite din municipiul<br />
Bârlad.<br />
Factorul de mediu sol<br />
Solul se defineşte ca fiind<br />
formaţiunea natur<strong>al</strong>ă cea mai<br />
recentă de la suprafaţa litosferei.<br />
Este reprezentat printr-o<br />
succe<strong>si</strong>une de straturi, care s-au<br />
format şi se formează permanent<br />
prin transformarea rocilor şi a<br />
materi<strong>al</strong>elor organice, sub acţiunea<br />
conjugată a factorilor fizici, chimici<br />
şi biologici, în zona de contact a<br />
atmosferei cu litosfera.<br />
Suprafaţa tot<strong>al</strong>ă a fondului funciar<br />
<strong>al</strong> <strong>municipiului</strong> Bârlad este de<br />
1.456 ha, reprezentând doar 0,3%<br />
din suprafaţa tot<strong>al</strong>ă a judeţului<br />
Vaslui şi 4,2% din suprafaţa<br />
mediului urban vasluian. În<br />
proporţie de 87,0% (1.267 ha)<br />
suprafaţa fondului funciar este<br />
teren neagricol, iar cei 13,0% (189<br />
ha) teren agricol sunt distribuiţi<br />
astfel: 5,5% teren arabil, 6,4%<br />
păşuni, 0,7% fâneţe şi 0,4% vii şi<br />
pepiniere viticole<br />
În ceea ce priveşte problema<br />
poluării apei legată de reţeaua de<br />
can<strong>al</strong>izare menajeră şi pluvi<strong>al</strong>ă<br />
parţi<strong>al</strong> necorespunzătoare a<br />
<strong>municipiului</strong> Bârlad în Planul Loc<strong>al</strong><br />
de Acţiune pentru Mediu <strong>al</strong><br />
judeţului Vaslui este precizat<br />
obiectivul gener<strong>al</strong> „Colectarea<br />
corespunzătoare a apelor uzate<br />
menajere rezultate din municipiul<br />
78 | Profilul <strong>demografic</strong>, soci<strong>al</strong> şi <strong>economic</strong> <strong>al</strong> Municipiul Bârlad<br />
Suprafaţa intravilană a<br />
<strong>municipiului</strong> cumulează 1.087 ha,<br />
ceea ce reprezintă 74,7% din<br />
suprafaţa tot<strong>al</strong>ă a fondului funciar<br />
municip<strong>al</strong>.<br />
La nivel judeţean ponderea<br />
terenurilor agricole este de 75,4%<br />
şi în domeniul agricol se utilizează<br />
cantitatea de îngrăşăminte utilizată<br />
pentru îmbunătăţirii fertilităţii<br />
solului. Cel mai frecvent tip de<br />
îngrăşământ utilizat este cel<br />
natur<strong>al</strong>. Cantitatea de îngrăşământ<br />
chimic utilizat la hectar<br />
(îngrăşăminte azotoase, fosfatice,<br />
pota<strong>si</strong>ce) este de 136,38 kg/ha la<br />
nivelul anului 2008.<br />
La nivel judeţean, 28,0% din soluri<br />
sunt afectate de factorul de<br />
degradare denumit eroziune.<br />
Municipiul Bârlad, aparţine de<br />
bazinul hidrografic cu acelaşi<br />
nume, iar în Raportul de Mediu <strong>al</strong><br />
Judeţului Vaslui pentru anul 2008,<br />
bazinul hidrografic Bârlad este<br />
menţionat ca fiind una din zonele<br />
critice <strong>al</strong>e degradării solurilor. În<br />
anului 2008 nu sunt specificate<br />
terenuri afectate de diferite<br />
procese, dar în anul 2006 la nivelul<br />
<strong>municipiului</strong> Bârlad a fost<br />
identificată o suprafaţă de 180 m 2<br />
poluaţi cu hidrocarburi provenite<br />
din activităţi industri<strong>al</strong>e şi de la un<br />
depozit de carburanţi loc<strong>al</strong>.<br />
Întreaga suprafaţă poluată a fost<br />
supusă unor programe întreprinse<br />
pentru reconstrucţia/remedierea<br />
ecologică a terenurilor degradate şi<br />
pentru ameliorarea stării de<br />
c<strong>al</strong>itate a solurilor, finanţate din<br />
bugetul unităţilor responsabile<br />
(unităţile industri<strong>al</strong>e, respectiv<br />
depozitul de carburanţi).