profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

Bârlad. Astfel, emisiile totale de
gaze cu efect acifidiant s-au redus
cu 50,5% (de la o cantitate totală
de 132,06 tone emisii gaze cu efect
acidifiant în anul 2006 la 65,41
tone în anul 2009), în timp ce
emisiile de metale grele au
înregistrat un regres de 3,1 ori pe
parcursul perioadei temporale
cuprinsă între anul 2004 şi anul
2009, iar emisiile anuale de
compuşi volatili nemetanici au
scăzut de 7,8 ori pe parcursul celor
6 ani de analiză.
Factorul de mediu apă
Starea râurilor interioare
Apele de suprafaţă din vecinătatea
municipiului Bârlad sunt: râul
Bârlad, pârâul Valea Seacă, pârâul
Sohodol şi pârâul Simila, cu debite
variabile. Râul Bârlad are un debit
mediu de 1,7 m 2 /s, iar pentru
tronsonul cuprins între Bârlad şi
Tecuci, cu o lungime de 50 km, are
valori medii ponderate pentru
indicatorii privind regimul de
oxigenare şi regimul toxinelor
speciale, ceea ce indică încadrarea
în categoria a III-a de calitate,
conform datelor puse la dispoziţie
de Agenţia pentru Protecţia Mediu
Vaslui.
Clasa de calitate III este clasa de
calitate corespunzătoare unei stări
moderate, ceea ce înseamnă că
valorile elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă
de suprafaţă deviază moderat faţă
de acelea care sunt în mod normal
asociate cu tipul de corp de apă de
suprafaţă în condiţii nemodificate.
Valorile prezintă semne moderate
de perturbare ca urmare a
activităţilor umane şi sunt esenţial
perturbate faţă de valorile din
condiţiile de stare bună.
Potenţialele surse de populare a
apelor de suprafaţă de pe teritoriul
municipiului Bârlad, conform
Agenţiei pentru Protecţia Mediului
Vaslui, sunt:
→ SC Rulmenţi SA Bârlad care
evacuează în râul Bârlad şi în
pârâul Simila şi unde au fost
identificate, în luna ianuarie 2010,
funcţionări defectuoase a reţelelor
de canalizare;
→ SC Aquavas SA Vaslui, sucursala
Bârlad - ieşire staţie de epurare
municipiul Bârlad, unde
autorităţile au identificat o staţie
sub-dimensionată.
Un alt tip de poluare a apei este cea
de origine termică, cauzată de
apele cu temperaturi înalte,
evacuate de întreprinderile
industriale şi centralele termice, ce
utilizează combustibili
convenţionali. Acest tip de poluare
determină o scădere a cantităţii de
oxigen din apă atât de necesară
dezvoltării pisciculturii în zonă. Ca
factor principal de risc poate fi
considerată şi reţeaua veche de
conducte, uzate, cu multe avarii şi
pomparea apei cu intermitenţă,
ceea ce poate determina
pătrunderea de impurităţi în
conductele uzate.
Starea lacurilor
Lacurile municipiului Bârlad sunt
Cuibul Vulturilor şi Râpa Albastră.
Sunt două lacuri din tip complex
fiind utilizate în principal de SC
Aquavas SA, Sucursala Bârlad şi SC
Rulmenţi SA Bârlad. Calitatea apei
prin prisma prezenţei cantităţii
nutrienţilor (azot şi fosfor) clasa de
calitatea este A1-A2, iar din punct
Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din municipiul Bârlad, în anul 2008
Lac
Calitatea apei (categoria)
Volum total
Curs de apă
Folosinţă principală Nutrienţi: azot şi
Nume
Tip
(mil. mc)
Biologic
fosfor
Sursa de poluare
Cuibul Vulturilor complex Tutova 5,35
SC Aquavas SA,
- surse difuze
A1-A2
A2
Sucursala Bârlad
- poluare naturală
Râpa Albastră complex Simila 24,8
SC Rulmenţi SA
- surse difuze
A1-A2
A2
Bârlad
- poluare naturală
Sursa: Raport Mediu judeţul Vaslui, 2008
Grad de eutrofizare al acumulărilor din judeţul Vaslui în funcţie de elementele de calitate biologice, în anul 2008
Acumularea
Fosfor total Azot mineral total
Biomasa fitoplanctonică
Stadiul Trofic
(mgP/l)
(mgN/l)
(mg/l)
Soleşti H UO M M
Pușcași H UO O M
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 77
Cuibul Vulturilor H UO E E-H
Râpa Albastră E UO O M
UO – ultraoligotrof; O - oligotrof ; M – mezotrof; E – eutrof; H - hipertrof
Sursa:Raport privind calitatea mediului Vaslui, 2009