14.11.2014 Views

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Biserica Sf. Ilie<br />

Construită între anii 1859–1869 de<br />

către breasla blănarilor, la nord de<br />

biserica de lemn din 1794–1795<br />

(cu care a coexistat până în anii<br />

1860-1864), lucrările bisericii au<br />

fost executate de c<strong>al</strong>fele de zidari<br />

Mihai Popoiu şi Gheorghe Baciul,<br />

după planul întocmit de arhitectul<br />

oraşului, Ignat Lorenzo. Pictura<br />

mur<strong>al</strong>ă, executată la sfârşitul<br />

secolului <strong>al</strong> XIX-lea de către<br />

zugravul I. Munteanu din Bârlad, a<br />

fost refăcută între anii 1932-1934.<br />

Înfățişarea de astăzi a bisericii cu<br />

hramul Sfântului Ilie se datorează<br />

lucrărilor de restaurare din<br />

perioada 1993-2004, re<strong>al</strong>izate de<br />

către Ministerul Culturii Și Cultelor.<br />

Cu această ocazie, a fost pictată din<br />

nou la interior, prin contribuția<br />

parohiei, de către Armand Kuchta<br />

din Iaşi, în tehnica frescă,<br />

păstrându-se ca martori din pictura<br />

anterioară scenele din naos:<br />

„Izvorul Tămăduirii” şi „Minunile<br />

Sf. Ilie”.<br />

Alte biserici ce poartă amprenta<br />

istoriei sunt Biserica Sf. Gheorghe<br />

(construită de Ştefan cel Mare în<br />

anul 1496 şi reconstruită de Va<strong>si</strong>le<br />

Lupi în anul 1636) şi Biserica Sf.<br />

Dumitru (ce datează de la 1636).<br />

Monumente istorice<br />

Bustul în bronz <strong>al</strong> scriitorului<br />

Alexandru Vlahuţă<br />

Amplasat în grădina publică din<br />

Bârlad, a fost ridicat în anul 1924<br />

de "Liga pentru drepturile femeilor<br />

din Bârlad".<br />

Lucrarea a fost re<strong>al</strong>izată de<br />

sculptorul Ioan C. Dimitriu-Bârlad<br />

(1890-1964), bârlădean de origine.<br />

Bustul lui Alexandru Vlahuţă este o<br />

componentă reuşită a suitei de<br />

lucrări închinate marilor<br />

person<strong>al</strong>ităţi.<br />

Re<strong>al</strong>izat în manieră re<strong>al</strong>istă,<br />

autorul a reuşit să surprindă atât<br />

fizionomia cât şi trăirile interioare<br />

<strong>al</strong>e poetului. Amplasat pe un soclu<br />

de piatră cu inscripţii încadrate în<br />

chenare re<strong>al</strong>izate în relief, îl<br />

reprezintă pe scriitor la maturitate,<br />

având pe piept o cunună de lauri.<br />

Pe faţetele later<strong>al</strong>e sunt încrustate<br />

versuri din opera scriitorului, iar<br />

postamentul din piatră este în trei<br />

trepte.<br />

Statuia eroului capor<strong>al</strong><br />

Constantin Muşat<br />

Ridicată în anul 1927 de Societatea<br />

"Cultul Eroilor", lucrarea aparţine<br />

sculptorului Ioan C. Dimitriu-<br />

Bârlad (1890-1964) şi este<br />

închinată eroilor români căzuţi în<br />

Primul război mondi<strong>al</strong>.<br />

Fiu <strong>al</strong> meleagurilor bârlădene,<br />

Constantin Muşat a participat la<br />

Războiul de întregire a ţării în<br />

cadrul unei unităţi de grăniceri. În<br />

luna decembrie 1916, în timp ce<br />

unitatea din care făcea parte lupta<br />

în zona munţilor Vrancei, a fost<br />

grav rănit şi şi-a pierdut mâna<br />

stângă. La cererea sa, în vara anului<br />

1917, a participat la luptele de la<br />

Oituz, unde a căzut eroic în timp ce<br />

arunca o grenadă.<br />

Statuia, ronde-bosse, îl reprezintă<br />

pe erou în poziţie de atac, cu<br />

Profilul <strong>demografic</strong>, soci<strong>al</strong> şi <strong>economic</strong> <strong>al</strong> Municipiul Bârlad | 69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!