14.11.2014 Views

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

pronunţii region<strong>al</strong>e a numelui<br />

„Tudor” sau ar putea fi de origine<br />

<strong>al</strong>baneză.<br />

Casa Tuduri, construită în prima<br />

jumătate a secolului <strong>al</strong> XIX-lea de<br />

către Alexandru Tuduri, reprezintă<br />

monument de arhitectură în stil<br />

neocla<strong>si</strong>c. Casa a fost frecventată de<br />

unioniştii bârlădeni, iar la parterul<br />

imobilului în perioada 1868-1870 a<br />

funcţionat Şco<strong>al</strong>a Nr.4.<br />

Casa Eugen Bulbuc<br />

Profesorul Eugen Bulbuc, care a<br />

trăit în perioada 1872-1949 a fost<br />

este cel care a înfiinţat la Bârlad<br />

Societatea Muzic<strong>al</strong>ă „Armonia”. În<br />

procesul de înfiinţare a acesti<br />

societăţi, profesorul Bulbuc a<br />

beneficiat de sprijinul financiar <strong>al</strong><br />

Clotildei Averescu, o bârlădeancă<br />

înstărită şi director de şco<strong>al</strong>ă.<br />

Societatea Muzic<strong>al</strong>ă „Armonia” a<br />

susţinut în Bucureşti la Arenele<br />

Române o serie de concerte pentru<br />

care a fost răsplătită cu med<strong>al</strong>ia de<br />

aur, diplomă de onoare şi placheta<br />

de colaborator. Profesorul Eugen<br />

Bulbuc a condus timp de 35 de ani<br />

corul Bisericii Adormirea Maicii<br />

Domnului (Biserica Domnească).<br />

Profesorul Eugen Bulbuc a pregătit<br />

şi condus corul şi orchestra<br />

Liceului Codreanu, care ani la rând<br />

a obţinut importante premii la<br />

concursurile muzic<strong>al</strong>e. În imobilul<br />

de pe Bulevardul Epureanu, în Casa<br />

Bulbuc, au fost găzduiţi în timpul<br />

vieţii muzicianului Eugen Bulbuc,<br />

numeroase person<strong>al</strong>ităţi şi oameni<br />

de cultura, printre enumerăm:<br />

Alexandru Vlahuţă, Gheorghe<br />

Ştefănescu (întemeietorul Operei<br />

Române), George Enescu, Barbu<br />

Ştefănescu Delavrancea, Nicolae<br />

Iorga, Victor Ion Popa, cântăreaţa<br />

de operă Elvira Popescu. În prezent<br />

casa familiei Bulbuc este declarată<br />

monument istoric.<br />

Instituţii de învăţământ<br />

Şco<strong>al</strong>a norm<strong>al</strong>ă de învăţători<br />

Înfiinţată la 29 septembrie 1890, cu<br />

numele de şco<strong>al</strong>a Principele<br />

Ferdinand” din iniţiativa secţiunii<br />

Tutovei a Societăţii pentru<br />

Învăţătura Poporului Român,<br />

şco<strong>al</strong>a norm<strong>al</strong>ă de învăţători, la<br />

început, a avut drept locaţie casa<br />

lui Panainte Velicovici, <strong>si</strong>tuată în<br />

cartierul Podeni din Bârlad. Din<br />

anul 1893 şco<strong>al</strong>a îşi mută sediul în<br />

casa Drouhet, unde a funcţionat şi<br />

un pen<strong>si</strong>on de fete cu acelaşi nume.<br />

Între 1893-1897 s-a ridicat în<br />

partea nordică a oraşului un loc<strong>al</strong><br />

propriu pentru această instituţie.<br />

În anul 1870 primul director <strong>al</strong><br />

acestei şcoli Ioan Popescu, însoţit<br />

de către institutorul Daniel<br />

Montani au reuşit să selecteze 60<br />

de băieţi, care au format prima<br />

promoţie de elevi ce au urmat<br />

cursurile unei şcoli de elită din acea<br />

perioadă.<br />

În societatea acelor vremuri, aflată<br />

într-un proces de tranziţie spre<br />

modernitate, educaţia presupunea<br />

sacrificii în primul rând de ordin<br />

financiar. Astfel întreţinerea şi<br />

taxele mult prea mari făceau ca<br />

doar copii provenind din familii<br />

înstărite să poată avea acces la<br />

asemenea instituţii de elită.<br />

Şco<strong>al</strong>a Nr. 1 „Iorgu Radu”<br />

Şco<strong>al</strong>a Nr.1 „Iorgu Radu”,<br />

monument istoric şi de patrimoniu,<br />

a început să fie construită în anul<br />

1921, odată cu înfiinţarea primului<br />

liceu de fete din zonă şi a fost<br />

fin<strong>al</strong>izată parţi<strong>al</strong> în anul 1928. La<br />

14 iulie 1936 a avut loc<br />

inaugurarea noului imobil într-un<br />

cadru festiv la care a participat şi<br />

fostul ministru <strong>al</strong> Instrucţiunii<br />

Publice din acea perioadă, dr. C.<br />

Anghelescu. Pe holul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />

şcolii există o placă ceramică<br />

(restaurată de curând) pe care sunt<br />

inscripţionate numele lui Iorgu<br />

Radu şi cel <strong>al</strong> dr. C. Anghelescu.<br />

Bustul lui Emil Gârleanu, re<strong>al</strong>izat în<br />

anul 1971 de sculptorul vasluian<br />

Gheorghe Alupoaie este amplasat<br />

în faţa şcolii. În patrimoniul şcolii<br />

se mai află două busturi de bronz<br />

ce aparţin sculptorului bârlădean<br />

I.C. Dimitriu-Bârlad, intitulate<br />

sugestiv „Mama” şi „Tata”, re<strong>al</strong>izate<br />

în 1920, respectiv 1924, fiind chiar<br />

reprezentări plastice <strong>al</strong>e părinţilor<br />

marelui maestru.<br />

Odată cu trecerea timpului, Liceul<br />

de fete „Iorgu Radu” din Bârlad a<br />

cunoscut o serie de transformări şi<br />

şco<strong>al</strong>a a purtat diferite denumiri:<br />

„Şco<strong>al</strong>a gener<strong>al</strong>ă de 7 ani, Nr.1”<br />

(1958), „Şco<strong>al</strong>a gener<strong>al</strong>ă de 10 ani,<br />

Nr. 1” (1962-1965, 1967-1973),<br />

„Şco<strong>al</strong>a gener<strong>al</strong>ă Nr. 1” (1965-1966,<br />

1974-1977), „Şco<strong>al</strong>a cu clasele I-<br />

VIII” (1979-1996). Din anul 1996<br />

s-a revenit la numele şcolii,<br />

respectiv Şco<strong>al</strong>a Nr. 1 „Iorgu Radu”.<br />

Profilul <strong>demografic</strong>, soci<strong>al</strong> şi <strong>economic</strong> <strong>al</strong> Municipiul Bârlad | 67

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!