profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
Case memoriale şi alte clădiri de patrimoniu Casa memorială Octavian Vasile Stoica Născut la Bârlad în anul 1942, scriitorul Octavian V. Stoica este autorul lucrărilor în volum „Antologia reportajului românesc contemporan”, „D-ale gurii din bătrâni”, „Almanah literar gastronomic”, „Calendarul şi almanahul almanahurilor româneşti”, „Cinstire patriei”, precum şi a povestirilor „Încet înainte şi înapoi”, „Noaptea oraşului”. Casa memorială a fost înfiinţată în anul 1997şi a fost amenajată în apartamentul cu două camere care a aparţinut scriitorului şi care este donaţie din partea părinţilor scriitorului, Emilia şi Vasile Stoica. În casa memorială a scriitorului se află biblioteca şi obiectele personale ale regretabilului Octavian V. Stoica. Casa Cuza Construită în jurul anului 1812 de familia Cuza, Casa Cuza se află situată în cartierul Podeni, din Bârlad. Al. I. Cuza s-a născut la Bârlad la 20 martie 1820, dar studiile avea să le urmeze la Galaţi, Paris şi Academia Mihăileană din Iaşi. A fost preşedinte al Judecătoriei Covurluiului, apoi pârcălab al ţinutului. Integrat în Miliţia Moldovenească, a urcat toate gradele până a fost decorat cu gradul de colonel. În anul 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti la Soleşti, iar în data istorică de 24 ianuarie 1859 a fost ales domnitor al 66 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad Principatelor Unite. În anul 1866, data de 11/12 februarie a fost forţat să abdice, părăseşte ţara şi se stinge din viaţă pe 15 mai 1873 la Heidelberg. A fost înhumat la Ruginoasa, iar după primul război mondial a fost adus la Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi. Pe 20 martie 1990, bârlădeni au renovat casa în care trăit generaţia Cuza şi au amplasat o placa în faţa casei în semn de recunoştinţă pentru cel care a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. Casa Gheorghe Gheorghiu Dej Acest imobil a fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea şi aici s-a născut pe 8 noiembrie 1901 Gheorghe Gheorghiu Dej, cel care a fost preşedinte al României, în perioada 1961-1965. În prezent, această clădire a trecut în patrimoniul muzeului Vasile Pârvan. Casa Silvian „Casa Silvian” sau „Casa personalităţilor” a fost construită in secolul al XX-lea (în anul 1925) de către inginerul Silvian Isider şi zidită în scopul de a servi drept casă de protocol a muzeului „Vasile Pârvan”. Casa Silvian a fost locuită până în momentul naţionalizării caselor. Casa Tuduri Tudureştii este una din numeroasele familii boiereşti din regiunea istorică Moldova. Numele are rezonanţă greacă, dar ar putea proveni şi din patronimizarea unei
pronunţii regionale a numelui „Tudor” sau ar putea fi de origine albaneză. Casa Tuduri, construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea de către Alexandru Tuduri, reprezintă monument de arhitectură în stil neoclasic. Casa a fost frecventată de unioniştii bârlădeni, iar la parterul imobilului în perioada 1868-1870 a funcţionat Şcoala Nr.4. Casa Eugen Bulbuc Profesorul Eugen Bulbuc, care a trăit în perioada 1872-1949 a fost este cel care a înfiinţat la Bârlad Societatea Muzicală „Armonia”. În procesul de înfiinţare a acesti societăţi, profesorul Bulbuc a beneficiat de sprijinul financiar al Clotildei Averescu, o bârlădeancă înstărită şi director de şcoală. Societatea Muzicală „Armonia” a susţinut în Bucureşti la Arenele Române o serie de concerte pentru care a fost răsplătită cu medalia de aur, diplomă de onoare şi placheta de colaborator. Profesorul Eugen Bulbuc a condus timp de 35 de ani corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului (Biserica Domnească). Profesorul Eugen Bulbuc a pregătit şi condus corul şi orchestra Liceului Codreanu, care ani la rând a obţinut importante premii la concursurile muzicale. În imobilul de pe Bulevardul Epureanu, în Casa Bulbuc, au fost găzduiţi în timpul vieţii muzicianului Eugen Bulbuc, numeroase personalităţi şi oameni de cultura, printre enumerăm: Alexandru Vlahuţă, Gheorghe Ştefănescu (întemeietorul Operei Române), George Enescu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga, Victor Ion Popa, cântăreaţa de operă Elvira Popescu. În prezent casa familiei Bulbuc este declarată monument istoric. Instituţii de învăţământ Şcoala normală de învăţători Înfiinţată la 29 septembrie 1890, cu numele de şcoala Principele Ferdinand” din iniţiativa secţiunii Tutovei a Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, şcoala normală de învăţători, la început, a avut drept locaţie casa lui Panainte Velicovici, situată în cartierul Podeni din Bârlad. Din anul 1893 şcoala îşi mută sediul în casa Drouhet, unde a funcţionat şi un pension de fete cu acelaşi nume. Între 1893-1897 s-a ridicat în partea nordică a oraşului un local propriu pentru această instituţie. În anul 1870 primul director al acestei şcoli Ioan Popescu, însoţit de către institutorul Daniel Montani au reuşit să selecteze 60 de băieţi, care au format prima promoţie de elevi ce au urmat cursurile unei şcoli de elită din acea perioadă. În societatea acelor vremuri, aflată într-un proces de tranziţie spre modernitate, educaţia presupunea sacrificii în primul rând de ordin financiar. Astfel întreţinerea şi taxele mult prea mari făceau ca doar copii provenind din familii înstărite să poată avea acces la asemenea instituţii de elită. Şcoala Nr. 1 „Iorgu Radu” Şcoala Nr.1 „Iorgu Radu”, monument istoric şi de patrimoniu, a început să fie construită în anul 1921, odată cu înfiinţarea primului liceu de fete din zonă şi a fost finalizată parţial în anul 1928. La 14 iulie 1936 a avut loc inaugurarea noului imobil într-un cadru festiv la care a participat şi fostul ministru al Instrucţiunii Publice din acea perioadă, dr. C. Anghelescu. Pe holul central al şcolii există o placă ceramică (restaurată de curând) pe care sunt inscripţionate numele lui Iorgu Radu şi cel al dr. C. Anghelescu. Bustul lui Emil Gârleanu, realizat în anul 1971 de sculptorul vasluian Gheorghe Alupoaie este amplasat în faţa şcolii. În patrimoniul şcolii se mai află două busturi de bronz ce aparţin sculptorului bârlădean I.C. Dimitriu-Bârlad, intitulate sugestiv „Mama” şi „Tata”, realizate în 1920, respectiv 1924, fiind chiar reprezentări plastice ale părinţilor marelui maestru. Odată cu trecerea timpului, Liceul de fete „Iorgu Radu” din Bârlad a cunoscut o serie de transformări şi şcoala a purtat diferite denumiri: „Şcoala generală de 7 ani, Nr.1” (1958), „Şcoala generală de 10 ani, Nr. 1” (1962-1965, 1967-1973), „Şcoala generală Nr. 1” (1965-1966, 1974-1977), „Şcoala cu clasele I- VIII” (1979-1996). Din anul 1996 s-a revenit la numele şcolii, respectiv Şcoala Nr. 1 „Iorgu Radu”. Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 67
- Page 16 and 17: 92 626 Scăderea populaţiei munici
- Page 18 and 19: 12,0‰ 11,0‰ 10,0‰ 9,0‰ 8,0
- Page 20 and 21: În anul 2006, în baza de date a D
- Page 22 and 23: Situaţia spaţial urbanistică La
- Page 24 and 25: 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0
- Page 26 and 27: jumătate erau modernizate - 202 km
- Page 28 and 29: Pentru terenurile intravilane arabi
- Page 30 and 31: Lungimea totală a reţelei simple
- Page 32 and 33: 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0
- Page 34 and 35: naturale doar 7,0% sunt în exploat
- Page 36 and 37: 36 | Profilul demografic, social ş
- Page 38 and 39: Transport public Serviciul de trans
- Page 40 and 41: Iluminat public În perioada 2004-2
- Page 42 and 43: Evoluţia şi structura agenţilor
- Page 44 and 45: Rezultatele agenţilor economici lo
- Page 46 and 47: Topul firmelor din municipiul Bârl
- Page 48 and 49: muncă; măsuri pentru stimularea a
- Page 50 and 51: Servicii de asistenţă socială Co
- Page 52 and 53: Evoluţia medie anuală a copiilor
- Page 54 and 55: Sănătate Infrastructura sanitară
- Page 56 and 57: În Bârlad, numărul medicilor de
- Page 58 and 59: 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000
- Page 60 and 61: post liceal, universitar). Astfel u
- Page 62 and 63: Bârladul este un veritabil centru
- Page 64 and 65: momentul în care a început reorga
- Page 68 and 69: Colegiul Naţional „Gheorghe Roş
- Page 70 and 71: grenada în mâna dreaptă. Este tu
- Page 72 and 73: specialităţi tradiţionale, speci
- Page 74 and 75: 74 | Profilul demografic, social ş
- Page 76 and 77: Factorul de mediu aer Orice schimba
- Page 78 and 79: de vedere biologic în clasa de cal
- Page 80 and 81: Ziua Pământului -concurs de poste
- Page 82 and 83: 82 | Profilul demografic, social ş
- Page 84 and 85: Cultură Cultura este definită ca
- Page 86 and 87: → elevi din toate şcolile genera
- Page 88 and 89: şi 42 de filiale teritoriale la ni
- Page 90 and 91: Administraţia publică este organi
- Page 92 and 93: SET DE INDICATORI DE LUCRU PENTRU R
- Page 94 and 95: 94 | Profilul demografic, social ş
- Page 96 and 97: 96 | Profilul demografic, social ş
- Page 98 and 99: 98 | Profilul demografic, social ş
- Page 100 and 101: 100 | Profilul demografic, social
- Page 102 and 103: 102 | Profilul demografic, social
- Page 104 and 105: 104 | Profilul demografic, social
- Page 106 and 107: 106 | Profilul demografic, social
- Page 108 and 109: Dezvoltare urbană Puncte tari - Is
- Page 110 and 111: Infrastructură Puncte tari - Exist
- Page 112 and 113: Dezvoltarea economică şi competit
- Page 114 and 115: Dezvoltare socială Puncte tari Ser
Case memori<strong>al</strong>e şi <strong>al</strong>te clădiri<br />
de patrimoniu<br />
Casa memori<strong>al</strong>ă Octavian Va<strong>si</strong>le<br />
Stoica<br />
Născut la Bârlad în anul 1942,<br />
scriitorul Octavian V. Stoica este<br />
autorul lucrărilor în volum<br />
„Antologia reportajului românesc<br />
contemporan”, „D-<strong>al</strong>e gurii din<br />
bătrâni”, „Almanah literar<br />
gastronomic”, „C<strong>al</strong>endarul şi<br />
<strong>al</strong>manahul <strong>al</strong>manahurilor<br />
româneşti”, „Cinstire patriei”,<br />
precum şi a povestirilor „Încet<br />
înainte şi înapoi”, „Noaptea<br />
oraşului”. Casa memori<strong>al</strong>ă a fost<br />
înfiinţată în anul 1997şi a fost<br />
amenajată în apartamentul cu două<br />
camere care a aparţinut scriitorului<br />
şi care este donaţie din partea<br />
părinţilor scriitorului, Emilia şi<br />
Va<strong>si</strong>le Stoica. În casa memori<strong>al</strong>ă a<br />
scriitorului se află biblioteca şi<br />
obiectele person<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
regretabilului Octavian V. Stoica.<br />
Casa Cuza<br />
Construită în jurul anului 1812 de<br />
familia Cuza, Casa Cuza se află<br />
<strong>si</strong>tuată în cartierul Podeni, din<br />
Bârlad. Al. I. Cuza s-a născut la<br />
Bârlad la 20 martie 1820, dar<br />
studiile avea să le urmeze la G<strong>al</strong>aţi,<br />
Paris şi Academia Mihăileană din<br />
Iaşi. A fost preşedinte <strong>al</strong><br />
Judecătoriei Covurluiului, apoi<br />
pârcălab <strong>al</strong> ţinutului. Integrat în<br />
Miliţia Moldovenească, a urcat<br />
toate gradele până a fost decorat cu<br />
gradul de colonel. În anul 1844 s-a<br />
căsătorit cu Elena Rosetti la Soleşti,<br />
iar în data istorică de 24 ianuarie<br />
1859 a fost <strong>al</strong>es domnitor <strong>al</strong><br />
66 | Profilul <strong>demografic</strong>, soci<strong>al</strong> şi <strong>economic</strong> <strong>al</strong> Municipiul Bârlad<br />
Principatelor Unite. În anul 1866,<br />
data de 11/12 februarie a fost<br />
forţat să abdice, părăseşte ţara şi se<br />
stinge din viaţă pe 15 mai 1873 la<br />
Heidelberg. A fost înhumat la<br />
Ruginoasa, iar după primul război<br />
mondi<strong>al</strong> a fost adus la Biserica<br />
„Trei Ierarhi” din Iaşi. Pe 20 martie<br />
1990, bârlădeni au renovat casa în<br />
care trăit generaţia Cuza şi au<br />
amplasat o placa în faţa casei în<br />
semn de recunoştinţă pentru cel<br />
care a fost primul domnitor <strong>al</strong><br />
Principatelor Unite şi <strong>al</strong> statului<br />
naţion<strong>al</strong> România.<br />
Casa Gheorghe Gheorghiu Dej<br />
Acest imobil a fost construit la<br />
sfârşitul secolului <strong>al</strong> XIX-lea -<br />
începutul secolului <strong>al</strong> XX-lea şi aici<br />
s-a născut pe 8 noiembrie 1901<br />
Gheorghe Gheorghiu Dej, cel care a<br />
fost preşedinte <strong>al</strong> României, în<br />
perioada 1961-1965. În prezent,<br />
această clădire a trecut în<br />
patrimoniul muzeului Va<strong>si</strong>le<br />
Pârvan.<br />
Casa Silvian<br />
„Casa Silvian” sau „Casa<br />
person<strong>al</strong>ităţilor” a fost construită in<br />
secolul <strong>al</strong> XX-lea (în anul 1925) de<br />
către inginerul Silvian I<strong>si</strong>der şi<br />
zidită în scopul de a servi drept<br />
casă de protocol a muzeului „Va<strong>si</strong>le<br />
Pârvan”. Casa Silvian a fost locuită<br />
până în momentul naţion<strong>al</strong>izării<br />
caselor.<br />
Casa Tuduri<br />
Tudureştii este una din<br />
numeroasele familii boiereşti din<br />
regiunea istorică Moldova. Numele<br />
are rezonanţă greacă, dar ar putea<br />
proveni şi din patronimizarea unei
Change language