profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

momentul în care a început
reorganizarea întregii activităţi a
bibliotecii şi unirea în jurul acestei
instituţii a intelectualilor locali.
În prezent biblioteca deţine un
fond valoros de carte veche, carte
bibliofilă, colecţii de reviste şi ziare,
printre care: Cartea Românească de
Învăţătură (Iaşi, 1643), Psaltirea în
versuri a Mitropolitului Dosoftei,
(Iaşi, 1673), Gramatica
Românească a lui Radu Tempea,
(Sibiu, 1797), Istoria lui Alexandru
cel Mare (Sibiu, 1909), Hronicul
vechimii a româno-moldo-vlahilor,
(Iaşi, 1836), Gramatica limbii
române de Timotei Cipariu,
(Bucureşti, 1839), Curierul de
ambe sexe (1837-1847), Magazin
istoric pentru Dacia (1845), Foaie
pentru minte, inimă şi literatură,
(Braşov, 1847), Convorbiri literare,
Albina, Viaţa românească. Imobilul
Bibliotecii Stroe Belloescu are
acelaşi aspect încă de la înfiinţare,
fiind singura clădire asupra căreia
nu au fost făcut modificări
arhitecturale.
Casa de Cultură George
Tutoveanu
Casa de Cultură G. Tutoveanu a fost
înfiinţată în anul 1956 sub
denumirea de Casa de Cultură
Raională. Cu toate că la început
Casa de Cultură nu s-a bucurat de o
activitate de amploare, ci de una
modestă, cu timpul a reuşit să se
impună în activitatea culturală a
municipiului prin iniţierea şi
desfăşurarea de activităţi culturalştiinţifice:
consfătuiri tematice,
mese rotunde, lansări de carte,
expoziţii, cenacluri literare,
proiecţii de filme, concursuri. Noul
64 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
lăcaş al Casei de Cultură a fost
inaugurat la 4 aprilie 1971. Cu
sprijinul Casei de Cultură George
Tutoveanu au fost editate două
reviste: „Coordonate Bârlădene” şi
„Labirint”.
Galeria de Artă N. N. Tonitza
În incinta acestui imobil cultural îşi
desfăşoară activitatea Fundaţia
culturală „Dr. Constantin
Teodorescu” şi redacţia publicaţiei
„Bârladul”. Fundaţia culturală „Dr.
Constantin Teodorescu” a luat în
administrare directă şi finanţare
proprie Galeria de Artă „N.N.
Tonitza”, în anul 1944,
reamenajând-o. Începând cu acest
an, anul 1944, şi până în prezent
fundaţia finanţatoare a Galeriei de
Artă s-a asigurat de continuitatea
activităţii cultural-spirituale a
acesteia.
Teatrul Victor Ion Popa
Primele mărturii despre existenţa
unui nucleu al artei teatrale la
Bârlad datează din 1860, când prof.
Ion Popescu cerea printr-un raport
ca „Ion Smeu, adjunctul clasei a II-a,
să fie scos din învăţământ întrucât
joacă pe scena teatrului local unde
era angajat cu contract şi salar.
Înfiinţat la data de 20 martie 1955,
teatru a fost denumit după numele
marelui om de cultură bârlădean
Victor Ion Popa în 1956. Acest
moment a fost marcat de
spectacolul de teatru cu piesa
„Take, Ianke şi Cadar”.
Texte din literatura dramatică
română şi universală au devenit
spectacole de succes şi autentice