profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf
Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Judeţul Vaslui 743,8 787,5 794,1 871,4 781,4 899,0 Mediul Urban 514,5 524,5 524,5 530,5 417,0 419,3 Municipiu Vaslui 180,6 180,6 180,6 180,6 113,6 114,7 Municipiu Bârlad 217,0 218,0 218,0 218,0 170,0 171,0 Municipiu Huși 70,1 70,1 70,1 70,1 70,1 70,3 Oraş Murgeni 30,0 39,0 39,0 45,0 45,0 45,0 Oraş Negrești 16,8 16,8 16,8 16,8 18,3 18,3 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0 0,0 140,0 120,0 100,0 80,0 60,0 40,0 20,0 0,0 514,5 524,5 524,5 530,5 217,0 42,2% Lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile în mediul urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009 218,0 41,6% 218,0 41,6% - kilometri ; % - 218,0 41,1% 417,0 419,3 170,0 40,8% 171,0 40,8% Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 99,6 99,8 16,1 16,1 Mediul urban Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile în mediul urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009 - mii m 3 / zi- Municipiu Bârlad 120,7 120,8 124,5 128,2 37,1 37,1 37,1 38,8 30 | Anul Profilul 2004demografic, Anul 2005 social Anul şi 2006 economic Anul al 2007 Municipiul Anul 2008 Bârlad Anul 2009 Mediul urban Municipiul Bârlad Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă a populaţiei din municipiul Bârlad, se face din : → surse de suprafaţă: acumularea Cuibul Vulturilor ; → surse subterane: Negrileşti, Bădeana, Tutova, puţuri locale. Lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile cumula la nivelul judeţului Vaslui 899,0 km, din care 46,6% (419,3 km) în mediul urban. Din cei 419,3,0 km de reţeaua simplă de distribuţie a apei potabile, 171,0 km erau pe teritoriul municipiului Bârlad (40,8%). Din anul 2004 şi până în anul 2009 reţeaua de distribuţie a apei potabile judeţeană s-a majorat cu 155,2 km (+20,9%), în timp ce reţeaua municipală bârlădeană a scăzut cu 46,0 km (-21,2%) influenţând negativ şi evoluţia reţelei urbane totale cu -8,9%. Durata de exploatare (vechimea) a reţelei de distribuţie a apei din municipiul Bârlad este în proporţie de 4,7% de maxim 5 ani, 8,5% de 6- 15 ani, 24,3% de 16-25 ani, iar 62,5% de peste 25 ani. În anul 2009, capacitatea zilnică a instalaţiilor de producere a apei potabile din mediul urban era de 128,2 mii m 3 , iar cea a instalaţiilor din municipiul Bârlad de 38,8 mii m 3 (30,3% din capacitatea totală a instalaţiilor din mediul urban). Atât capacitatea de la nivel urban, cât şi de la nivel municipal au urmat un trend pozitiv în perioada 2004-
2009. Astfel, capacitatea instalaţiilor din mediul urban s-a majorat cu 28,6 mii m 3 /zi (+28,7%) pe parcursul a şase ani de zile, iar capacitatea instalaţiilor din municipiu Bârlad cu 22,7 mii m 3 /zi (+141,0%). Consumul de apă total din municipiul Bârlad a fost în anul 2009 de 2.026 mii m 3 , cu 15,1% mai mic decât în anul 2004 (mai mic cu 361 mii m 3 ). În anul 2009 consumul de apă de tip uz casnic a reprezentat 89,7% (1.817 mii m 3 ) din consumul total de apă înregistrat la nivel municipal. Pe baza datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică valabile la nivelul anului 2008 a fost posibilă calcularea volumului de apă furnizat în medie unui locuitor. Conform datelor ce cuantifică volumul de apă furnizat în anul 2008 şi efectivul populaţiei din aceeaşi perioadă a reieşit volumul de apă furnizat unui locuitor din municipiul Bârlad a fost de 24,0 m 3 în anul 2008, valoare superioară celei judeţene (14,5 m 3 /cap locuitor/an) şi celei regionale (18,7 m 3 /cap locuitor/an), dar inferioară celei înregistrate la nivel naţional (31,7 m 3 /cap locuitor/an). 3.000 2.500 2.000 1.500 1.000 500 0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0 2.387 Consumul de apă total şi consumul de apă uz casnic în municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009 1.942 81,4% 2.283 1.849 81,0% 2.110 2.141 2.095 2.026 2.103 99,7% - mii m 3 - 1.723 80,5% 1.665 79,5% 1.817 89,7% Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Municipiul Bârlad 24,0 Consumul de apă - total 14,3 18,7 Consumul de apă - uz casnic Volumul de apă furnizat în medie unui locuitor din municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008 - m 3 / cap locuitor / an 31,7 Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România Structura consumului de apă în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008 20,5% 79,5% Structura consumului de apă în profil teritorial pe structuri administrativ-teritoriale, în anul 2008, evidenţiază faptul că în municipiul Bârlad consumul de apă Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est 35,3% 37,6% 62,4% 64,7% România Profilul demografic, 36,6% social şi economic 63,4% al Municipiul Bârlad | 31 40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% Uz industrial Uz canic
- Page 1: Profilul demografic, economic şi s
- Page 4 and 5: cuprins Rezumat executiv ..........
- Page 6 and 7: 1. Dezvoltare urbană • La 1 ianu
- Page 8 and 9: • În municipiul Bârlad există
- Page 10 and 11: 10 | Profilul demografic, social ş
- Page 12 and 13: Cadrul general Istoric O atentă in
- Page 14 and 15: frecvente în această zonă. Din
- Page 16 and 17: 92 626 Scăderea populaţiei munici
- Page 18 and 19: 12,0‰ 11,0‰ 10,0‰ 9,0‰ 8,0
- Page 20 and 21: În anul 2006, în baza de date a D
- Page 22 and 23: Situaţia spaţial urbanistică La
- Page 24 and 25: 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0
- Page 26 and 27: jumătate erau modernizate - 202 km
- Page 28 and 29: Pentru terenurile intravilane arabi
- Page 32 and 33: 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0
- Page 34 and 35: naturale doar 7,0% sunt în exploat
- Page 36 and 37: 36 | Profilul demografic, social ş
- Page 38 and 39: Transport public Serviciul de trans
- Page 40 and 41: Iluminat public În perioada 2004-2
- Page 42 and 43: Evoluţia şi structura agenţilor
- Page 44 and 45: Rezultatele agenţilor economici lo
- Page 46 and 47: Topul firmelor din municipiul Bârl
- Page 48 and 49: muncă; măsuri pentru stimularea a
- Page 50 and 51: Servicii de asistenţă socială Co
- Page 52 and 53: Evoluţia medie anuală a copiilor
- Page 54 and 55: Sănătate Infrastructura sanitară
- Page 56 and 57: În Bârlad, numărul medicilor de
- Page 58 and 59: 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000
- Page 60 and 61: post liceal, universitar). Astfel u
- Page 62 and 63: Bârladul este un veritabil centru
- Page 64 and 65: momentul în care a început reorga
- Page 66 and 67: Case memoriale şi alte clădiri de
- Page 68 and 69: Colegiul Naţional „Gheorghe Roş
- Page 70 and 71: grenada în mâna dreaptă. Este tu
- Page 72 and 73: specialităţi tradiţionale, speci
- Page 74 and 75: 74 | Profilul demografic, social ş
- Page 76 and 77: Factorul de mediu aer Orice schimba
- Page 78 and 79: de vedere biologic în clasa de cal
Lungimea tot<strong>al</strong>ă a reţelei <strong>si</strong>mple de distribuţie a apei potabile (km)<br />
2004 2005 2006 2007 2008 2009<br />
Judeţul Vaslui 743,8 787,5 794,1 871,4 781,4 899,0<br />
Mediul Urban 514,5 524,5 524,5 530,5 417,0 419,3<br />
Municipiu Vaslui 180,6 180,6 180,6 180,6 113,6 114,7<br />
Municipiu Bârlad 217,0 218,0 218,0 218,0 170,0 171,0<br />
Municipiu Huși 70,1 70,1 70,1 70,1 70,1 70,3<br />
Oraş Murgeni 30,0 39,0 39,0 45,0 45,0 45,0<br />
Oraş Negrești 16,8 16,8 16,8 16,8 18,3 18,3<br />
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui<br />
600,0<br />
500,0<br />
400,0<br />
300,0<br />
200,0<br />
100,0<br />
0,0<br />
140,0<br />
120,0<br />
100,0<br />
80,0<br />
60,0<br />
40,0<br />
20,0<br />
0,0<br />
514,5 524,5 524,5 530,5<br />
217,0<br />
42,2%<br />
Lungimea reţelei <strong>si</strong>mple de distribuţie a apei potabile în mediul<br />
urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009<br />
218,0<br />
41,6%<br />
218,0<br />
41,6%<br />
- kilometri ; % -<br />
218,0<br />
41,1%<br />
417,0 419,3<br />
170,0<br />
40,8%<br />
171,0<br />
40,8%<br />
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009<br />
99,6 99,8<br />
16,1 16,1<br />
Mediul urban<br />
Capacitatea inst<strong>al</strong>aţiilor de producere a apei potabile în mediul<br />
urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009<br />
- mii m 3 / zi-<br />
Municipiu Bârlad<br />
120,7 120,8 124,5 128,2<br />
37,1 37,1 37,1 38,8<br />
30 | Anul Profilul 2004<strong>demografic</strong>, Anul 2005 soci<strong>al</strong> Anul şi 2006 <strong>economic</strong> Anul <strong>al</strong> 2007 Municipiul Anul 2008 Bârlad Anul 2009<br />
Mediul urban<br />
Municipiul Bârlad<br />
Alimentarea cu apă<br />
Alimentarea cu apă a populaţiei din<br />
municipiul Bârlad, se face din :<br />
→ surse de suprafaţă: acumularea<br />
Cuibul Vulturilor ;<br />
→ surse subterane: Negrileşti,<br />
Bădeana, Tutova, puţuri loc<strong>al</strong>e.<br />
Lungimea reţelei <strong>si</strong>mple de<br />
distribuţie a apei potabile cumula la<br />
nivelul judeţului Vaslui 899,0 km,<br />
din care 46,6% (419,3 km) în<br />
mediul urban. Din cei 419,3,0 km<br />
de reţeaua <strong>si</strong>mplă de distribuţie a<br />
apei potabile, 171,0 km erau pe<br />
teritoriul <strong>municipiului</strong> Bârlad<br />
(40,8%).<br />
Din anul 2004 şi până în anul 2009<br />
reţeaua de distribuţie a apei<br />
potabile judeţeană s-a majorat cu<br />
155,2 km (+20,9%), în timp ce<br />
reţeaua municip<strong>al</strong>ă bârlădeană a<br />
scăzut cu 46,0 km (-21,2%)<br />
influenţând negativ şi evoluţia<br />
reţelei urbane tot<strong>al</strong>e cu -8,9%.<br />
Durata de exploatare (vechimea) a<br />
reţelei de distribuţie a apei din<br />
municipiul Bârlad este în proporţie<br />
de 4,7% de maxim 5 ani, 8,5% de 6-<br />
15 ani, 24,3% de 16-25 ani, iar<br />
62,5% de peste 25 ani.<br />
În anul 2009, capacitatea zilnică a<br />
inst<strong>al</strong>aţiilor de producere a apei<br />
potabile din mediul urban era de<br />
128,2 mii m 3 , iar cea a inst<strong>al</strong>aţiilor<br />
din municipiul Bârlad de 38,8 mii<br />
m 3 (30,3% din capacitatea tot<strong>al</strong>ă a<br />
inst<strong>al</strong>aţiilor din mediul urban). Atât<br />
capacitatea de la nivel urban, cât şi<br />
de la nivel municip<strong>al</strong> au urmat un<br />
trend pozitiv în perioada 2004-