profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

contact dintre dealurile Fălciu (la
est) şi colinele Tutovei (la vest), în
zona de confluenţă a mai multor
văi: Simila, Valea Seacă, Valea
Ţărnei, pe dreapta, Valea Popeni,
Valea Trestiana şi Valea Jăravăţ, pe
stânga.
Suprafaţă şi relief
Suprafaţa municipiului Bârlad este
de 14,56 km 2 şi reprezintă 4,2%
din suprafaţa totală a mediului
urban vasluian (342,75 km 2 ) şi
0,3% din totalul suprafeţei
judeţului Vaslui (5.318,4 km 2 ).
10,87 km 2 (74,65%) din suprafaţa
totală a municipiului sunt
reprezentanţi de suprafaţă
intravilană.
Relief. Din Valea Bârladului,
municipiul ocupă o parte a albiei
majore, cu altitudini absolute
cuprinse între 80 şi 90 m, terase de
la 3- 5 m la 25-30 m, altitudine
relativă. Valorile altitudinale cele
mai ridicate ale dealurilor din
aproprierea municipiului se
înregistrează în Dealul Crângului,
311 m (la vest) şi Dealul Mare, 264
m (la est). Altitudinea maximă în
zona urbană, 172 m, la Staţia
Meteorologică, situată în nordvestul
Bârladului, iar altitudinea
minimă înregistrată este de 8,9 m
în Lacul Prodana.
Structura geologică este
monoclinală (uşor înclinată),
alcătuită petrografic din argile,
marne, nisipuri de vârstă miopliocene,
acoperite de loessuri şi
soluri cuaternare.
Relieful este format din:
→ interfluvii sculpturale, în nord şi
vest, situate între Valea Bârladului
şi Valea Similei, între Valea Seacă şi
Valea Ţărnei, denumite
dealuri:Dealul Ţuguiata, Dealul
Morilor, Dealul Sohodău;
→ versanţii de pe stânga Văii
Bârladului şi Văii Seci (cu torenţi şi
alunecări de teren);
→ Valea Bârladului în sectorul
municipal (vale consecventă);
→ relief de acumulare cu: terase,
Lunca Bârladului, grinduri, ca cel
de la Prodana. În Lunca Bârladului
sunt: meandre, meandre părăsite,
popine, bălţi, mlaştini. Pe unele
grinduri s-au stabilit cartiere de
locuit (Munteni şi Podeni). Pe
terase s-a localizat cartierul Deal.
→ relief antropic reprezentat în
zonă de: rectificarea albiei minore
a râului Bârlad, după inundaţiile
din 1932, îndiguirea Bârladului şi a
afluenţilor săi, construirea a două
baraje,unul pe Valea Seacă şi altul
pe Simila, aducţiuni de apă potabilă
şi industrială, canalizări, aducţiuni
de gaz metan, construirea de
blocuri, excavațiuni în lunca râului
Bârlad pentru materiale de
construcţie, taluzări de versanţi,
terase în versanţi.
Hidrologie. Pe raza municipiului
Bârlad se întâlnesc mai multe tipuri
de ape continentale. În categoria
apelor curgătoare, principalul curs
de apă este râul Bârlad, cu o serie
de afluenţi cu debite mici. Din
categoria apelor stătătoare, mai
importante sunt Balta Reginei şi
Lacul Prodana, acesta din urmă
beneficiind de amenajări pentru
agrementul populaţiei. În
apropierea zonei urbane există
două acumulări de apă, barajele
„Râpa Albastră” şi „Cuibul
Vulturilor”, surse de alimentare cu
apă potabilă şi industrială pentru
localitate. La Bârlad se găsesc
importante surse de ape subterane,
freatice şi de adâncime.
Climă
În ansamblu clima întruneşte
caracteristici continentale. Ele se
desprind din variaţiile lunare şi
anuale ale precipitaţiilor şi
temperaturii aerului, dar şi din
succesiunea stărilor de vreme. Cea
mai ridicată temperatură
înregistrată la staţia din localitate a
fost de +39,7 0 C la 30 iulie 1936, iar
cea mai coborâtă valoare –30,5 0 C s-
a înregistrat la 20 ianuarie 1942.
Precipitaţiile cad în cantităţi mai
mari la sfârşitul primăverii şi
începutul verii (42%). Adesea ele
au caracter de aversă, determinând
fluctuaţii în cantităţile lunare şi
anuale. Spre exemplu, în 1968,
suma lor a fost de 790,8 mm, în
timp ce în 1945 a fost doar de
259,8 mm.
Temperatura medie anuală,
urmărită sistematic, de la 1896 şi
până în prezent, are o valoare de
9,8 0 C. Precipitaţiile aparţin
regimului continental, fiind în
medie deficitare. Media perioadei
de observaţii este de 472,2 mm.
Ploile torenţiale, însoţite de
grindină au o mare frecvenţă
producând creşteri rapide ale
debitelor râurilor şi degradarea
calităţii apelor. Secetele sunt şi ele
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 13