profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

More documents

Recommendations

Info

Cadrul general Istoric O atentă incursiune în istoria locală dovedeşte că Bârlad este cel de-al doilea oraş al Regiunii Istorice Moldova sub raportul vechimii. Descoperirile arheologice de la Trestiana-Bârlad, atestă că pe actualul teritoriu a existat o aşezare neolitică de tip Starcevo- Criş, cu importante argumente din epoca bronzului şi a fierului. Urmele de locuire pe aceste locuri aparţin culturii Cucuteni (mileniul al IV-lea î.e.n.). Relevante pentru continuitatea populaţiei autohtone, sunt descoperirile de la Valea Seacă (sec III-V), cele din Cartierul Munteni (sec. IX-XI) şi de la Prodana (sec. IX-XII) Deşi primul document scris despre Bârlad datează din 28 iunie 1401 (Arhivele Statului Iaşi), vechimea documentară a localităţii este socotită de la anul 1174, an în care se vorbeşte despre Bârlad, în „Vechea Cronică Rusă” sub denumirea de Terra Berladensis (ţara berladnicilor). Documentul este cunoscut sub numele de „Cronica Kieveană”. Apariţia Bârladului ca târg, în afara factorilor interni, a fost favorizată de aşezarea acestuia la vechi şi importante drumuri comerciale care legau Europa Centrală de Bazinul Mării Negre. Aici, la Bârlad, era loc de popas şi aprovizionare cu hrană a negustorilor şi a caravanelor. Ştefan cel Mare a ridicat la Bârlad, Cetatea de Pământ, despre ale cărei urme au scris cărturari străini ce treceau prin Moldova în sec. al XVII-lea, a scris şi Dimitrie Cantemir (sec. al XVIII-lea) în „Descriptio Moldaviae”. Cetatea de Pământ a fost ridicată în anul 1475 fiind situată în partea sud estică a târgului, în lunca râului Bârlad, având rolul de a stăvili puhoiul turcesc aşteptat să se reîntoarcă pentru a-şi lua revanşa pentru înfrângerea de la Vaslui din luna ianuarie a aceluiaşi an. La data de 20 martie în anul 1820, în Bârlad s-a născut Alexandru Ioan Cuza, cel care avea să devină făuritorul României Moderne. Târg bogat, aşezat într-o poziţie geografică ideală, Bârlad avea să ocupe importante funcţii politicoadministrative: reşedinţă a Marelui Vornic din Ţara de Jos, reşedinţă a ţinutului Bârlad, judeţului Tutova, a Regiunii Bârlad, iar din anul 1968 devine municipiu. Aşezare geografică Din punct de vedere geografic, municipiul Bârlad este situat în partea estică a ţării şi în zona sudică a judeţului Vaslui. Coordonatele definitorii ale municipiului sunt date de intersecţia dintre paralela 46 0 latitudine nordică cu meridianul de 27 0 longitudine estică. În cadrul unităţii fizico-geografice reprezentată de Podişul Moldovei, municipiul se află în zona de 12 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad Distanţa dintre municipiul Bârlad şi principalele centre urbane din regiunea Nord-Est şi capitală Distanţa Durata Localitate (Km) aproximativă Bacău 154,8 1h50΄ Botoşani 273,8 3h30΄ Iaşi 149,3 1h50΄ Piatra Neamţ 217,1 2h55΄ Suceava 242,7 3h20΄ Vaslui 54,4 0h40΄ Bucureşti 283,7 3h35΄ Localităţile urbane ale judeţului Vaslui Tăcuta • • Todireşti Rebricea • Dăneşti Codăeşti • • Dumeşti • Micleşti • • • Buneşti- Băceşti • Vultureşti • • • • Fereşti Avereşti Arsura Rafaila NEGREŞTI • • Boteşti • Drânceni Oseşti Soleşti Gârceni • • Ştefan Zapodeni • Văleni cel Mare • Duda-Epureni Cozmeşti • • Pungeşti • Muntenii de Sus Tătărăni Deleşti Bălteni • Tanacu • HUŞI • • • VASLUI Stănileşti Ivăneşti • Laza Creţeşti • Dragomireşti • • • • Puşcaşi • • Muntenii de Pădureni Poieneşti • Jos • Lunca Lipovăţ Olteneşti Banului • • Voineşti • Ghergheşti Bogdana Deleni Hoceni rie • • • Albeşti Cantemir • • Bogdăniţa Costeşti • • Puieşti Roşieşti Vetrişoaia Alexandru • • Bogdăneşti Vutcani Berezeni • • • • Ibăneşti Viişoara • • • Iana • Banca Dodeşti Găgeşti Pogana Băcani • • • • • Şuletea Perieni MURGENI • Fălciu • Ci Coroieşti BÂRLAD Zorleni • Epureni • Ciocani • • Fruntişeni • • Iveşti • Măluşteni Griviţa Pogoneşti • Vinderei Blăgeşti • • • Tutova Pochidia • • • Coordonate: 46 0 13΄ N 27040΄E
contact dintre dealurile Fălciu (la est) şi colinele Tutovei (la vest), în zona de confluenţă a mai multor văi: Simila, Valea Seacă, Valea Ţărnei, pe dreapta, Valea Popeni, Valea Trestiana şi Valea Jăravăţ, pe stânga. Suprafaţă şi relief Suprafaţa municipiului Bârlad este de 14,56 km 2 şi reprezintă 4,2% din suprafaţa totală a mediului urban vasluian (342,75 km 2 ) şi 0,3% din totalul suprafeţei judeţului Vaslui (5.318,4 km 2 ). 10,87 km 2 (74,65%) din suprafaţa totală a municipiului sunt reprezentanţi de suprafaţă intravilană. Relief. Din Valea Bârladului, municipiul ocupă o parte a albiei majore, cu altitudini absolute cuprinse între 80 şi 90 m, terase de la 3- 5 m la 25-30 m, altitudine relativă. Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea municipiului se înregistrează în Dealul Crângului, 311 m (la vest) şi Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudinea maximă în zona urbană, 172 m, la Staţia Meteorologică, situată în nordvestul Bârladului, iar altitudinea minimă înregistrată este de 8,9 m în Lacul Prodana. Structura geologică este monoclinală (uşor înclinată), alcătuită petrografic din argile, marne, nisipuri de vârstă miopliocene, acoperite de loessuri şi soluri cuaternare. Relieful este format din: → interfluvii sculpturale, în nord şi vest, situate între Valea Bârladului şi Valea Similei, între Valea Seacă şi Valea Ţărnei, denumite dealuri:Dealul Ţuguiata, Dealul Morilor, Dealul Sohodău; → versanţii de pe stânga Văii Bârladului şi Văii Seci (cu torenţi şi alunecări de teren); → Valea Bârladului în sectorul municipal (vale consecventă); → relief de acumulare cu: terase, Lunca Bârladului, grinduri, ca cel de la Prodana. În Lunca Bârladului sunt: meandre, meandre părăsite, popine, bălţi, mlaştini. Pe unele grinduri s-au stabilit cartiere de locuit (Munteni şi Podeni). Pe terase s-a localizat cartierul Deal. → relief antropic reprezentat în zonă de: rectificarea albiei minore a râului Bârlad, după inundaţiile din 1932, îndiguirea Bârladului şi a afluenţilor săi, construirea a două baraje,unul pe Valea Seacă şi altul pe Simila, aducţiuni de apă potabilă şi industrială, canalizări, aducţiuni de gaz metan, construirea de blocuri, excavațiuni în lunca râului Bârlad pentru materiale de construcţie, taluzări de versanţi, terase în versanţi. Hidrologie. Pe raza municipiului Bârlad se întâlnesc mai multe tipuri de ape continentale. În categoria apelor curgătoare, principalul curs de apă este râul Bârlad, cu o serie de afluenţi cu debite mici. Din categoria apelor stătătoare, mai importante sunt Balta Reginei şi Lacul Prodana, acesta din urmă beneficiind de amenajări pentru agrementul populaţiei. În apropierea zonei urbane există două acumulări de apă, barajele „Râpa Albastră” şi „Cuibul Vulturilor”, surse de alimentare cu apă potabilă şi industrială pentru localitate. La Bârlad se găsesc importante surse de ape subterane, freatice şi de adâncime. Climă În ansamblu clima întruneşte caracteristici continentale. Ele se desprind din variaţiile lunare şi anuale ale precipitaţiilor şi temperaturii aerului, dar şi din succesiunea stărilor de vreme. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la staţia din localitate a fost de +39,7 0 C la 30 iulie 1936, iar cea mai coborâtă valoare –30,5 0 C s- a înregistrat la 20 ianuarie 1942. Precipitaţiile cad în cantităţi mai mari la sfârşitul primăverii şi începutul verii (42%). Adesea ele au caracter de aversă, determinând fluctuaţii în cantităţile lunare şi anuale. Spre exemplu, în 1968, suma lor a fost de 790,8 mm, în timp ce în 1945 a fost doar de 259,8 mm. Temperatura medie anuală, urmărită sistematic, de la 1896 şi până în prezent, are o valoare de 9,8 0 C. Precipitaţiile aparţin regimului continental, fiind în medie deficitare. Media perioadei de observaţii este de 472,2 mm. Ploile torenţiale, însoţite de grindină au o mare frecvenţă producând creşteri rapide ale debitelor râurilor şi degradarea calităţii apelor. Secetele sunt şi ele Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 13
Page 1: Profilul demografic, economic şi s
Page 4 and 5: cuprins Rezumat executiv ..........
Page 6 and 7: 1. Dezvoltare urbană • La 1 ianu
Page 8 and 9: • În municipiul Bârlad există
Page 10 and 11: 10 | Profilul demografic, social ş
Page 14 and 15: frecvente în această zonă. Din
Page 16 and 17: 92 626 Scăderea populaţiei munici
Page 18 and 19: 12,0‰ 11,0‰ 10,0‰ 9,0‰ 8,0
Page 20 and 21: În anul 2006, în baza de date a D
Page 22 and 23: Situaţia spaţial urbanistică La
Page 24 and 25: 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0
Page 26 and 27: jumătate erau modernizate - 202 km
Page 28 and 29: Pentru terenurile intravilane arabi
Page 30 and 31: Lungimea totală a reţelei simple
Page 32 and 33: 600,0 500,0 400,0 300,0 200,0 100,0
Page 34 and 35: naturale doar 7,0% sunt în exploat
Page 36 and 37: 36 | Profilul demografic, social ş
Page 38 and 39: Transport public Serviciul de trans
Page 40 and 41: Iluminat public În perioada 2004-2
Page 42 and 43: Evoluţia şi structura agenţilor
Page 44 and 45: Rezultatele agenţilor economici lo
Page 46 and 47: Topul firmelor din municipiul Bârl
Page 48 and 49: muncă; măsuri pentru stimularea a
Page 50 and 51: Servicii de asistenţă socială Co
Page 52 and 53: Evoluţia medie anuală a copiilor
Page 54 and 55: Sănătate Infrastructura sanitară
Page 56 and 57: În Bârlad, numărul medicilor de
Page 58 and 59: 8.000 7.000 6.000 5.000 4.000 3.000
Page 60 and 61: post liceal, universitar). Astfel u
Page 62 and 63:
Bârladul este un veritabil centru
Page 64 and 65:
momentul în care a început reorga
Page 66 and 67:
Case memoriale şi alte clădiri de
Page 68 and 69:
Colegiul Naţional „Gheorghe Roş
Page 70 and 71:
grenada în mâna dreaptă. Este tu
Page 72 and 73:
specialităţi tradiţionale, speci
Page 74 and 75:
74 | Profilul demografic, social ş
Page 76 and 77:
Factorul de mediu aer Orice schimba
Page 78 and 79:
de vedere biologic în clasa de cal
Page 80 and 81:
Ziua Pământului -concurs de poste
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Cultură Cultura este definită ca
Page 86 and 87:
→ elevi din toate şcolile genera
Page 88 and 89:
şi 42 de filiale teritoriale la ni
Page 90 and 91:
Administraţia publică este organi
Page 92 and 93:
SET DE INDICATORI DE LUCRU PENTRU R
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
100 | Profilul demografic, social
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Dezvoltare urbană Puncte tari - Is
Page 110 and 111:
Infrastructură Puncte tari - Exist
Page 112 and 113:
Dezvoltarea economică şi competit
Page 114 and 115:
Dezvoltare socială Puncte tari Ser
Page 116 and 117:
perfecţionarea actului didactic -
Page 118 and 119:
Mediu Puncte tari - Existenţa a 7
Page 120 and 121:
Cultură, tineret şi societatea ci
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
1. CONDIŢII DE LOCUIRE 1. A. Mediu
Page 126 and 127:
3. B. Forţă de muncă indicatori
Page 128 and 129:
6. SERVICII PUBLICE 6. A. Sănătat
show all

profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?