profilul socio economic si demografic al municipiului barlad.pdf

Profilul demografic, economic şi social
al Municipiul Bârlad

Profilul demografic social şi economic al
Municipiul Bârlad

cuprins
Rezumat executiv ........................................................................................................................................................ 5
Capitolul 1. Dezvoltare urbană ............................................................................................................................ 11
Cadrul general.......................................................................................................................................................................... 12
Demografie şi forţă de muncă ........................................................................................................................................... 15
Situaţia spaţial urbanistică ................................................................................................................................................. 22
Capitolul 2. Infrastructură..................................................................................................................................... 29
Capitolul 3. Servicii publice .................................................................................................................................. 37
Capitolul 4. Dezvoltarea economică şi competitivitatea mediului de afaceri .................................... 41
Capitolul 5. Dezvoltare socială ............................................................................................................................ 49
Servicii de asistenţă socială................................................................................................................................................ 50
Sănătate ...................................................................................................................................................................................... 54
Învăţământ ................................................................................................................................................................................ 58
Capitolul 6. Turism ................................................................................................................................................... 59
Capitolul 7. Mediu ..................................................................................................................................................... 59
Capitolul 8. Cultură, tineret şi societatea civilă ............................................................................................. 59
Capitolul 9. Administraţia publică locală......................................................................................................... 59
Capitolul 10. Disparităţi ......................................................................................................................................... 59
Capitolul 11. Analiza SWOT .................................................................................................................................. 59
Capitolul 12. Indicatori de monitorizare şi evaluare a Strategiei de Dezvoltare a Municipiului
Bârlad ........................................................................................................................................................................... 59

Rezumat executiv

1. Dezvoltare urbană
• La 1 ianuarie 2010, populaţia
municipiul totaliza 69.049 locuitori
stabili, din care 48,1% populaţie de
sex masculin şi 51,9% populaţie de
sex feminin.
• Densitatea populaţiei din
municipiul Bârlad este de 6.346,3
locuitori stabili / km 2 suprafaţă
intravilană (fiind de 1,8 ori mai
mare decât densitatea mediului
urban vasluian şi de 2,1 ori mai
mare decât densitatea din mediul
urban la nivel naţional)
• Din totalul populaţiei stabile
înregistrată în municipiul Bârlad, la
1 iulie 2009, 15,3% au vârsta
cuprinsă între 0 şi 14 ani, 70,5% au
vârsta cuprinsă între 15 şi 59 ani şi
14,2% au vârsta de 60 ani şi peste
• Rata sporului natural în
municipiul Bârlad, în anul 2008,
este pozitivă de 1,8‰
• Numărul mediu total al
salariaţilor din municipiul Bârlad
se cifra în anul 2008 la 17.527
persoane (28,8% din numărul
mediu total al salariaţilor din
judeţul Vaslui)
• 40,5% dintre salariaţii
municipiului Bârlad sun încadraţi
în domeniul „Industrie” (7.099
salariaţi)
• Numărul şomerilor înregistraţi
în luna decembrie a anului 2009 în
municipiul Bârlad era de 2.376
persoane, cu 230,9% mai mare
decât cel din luna decembrie a
anului precedent (anul 2008).
• 46,2% din şomerii înregistraţi
la nivelul municipiului Bârlad în
decembrie 2009 erau persoane de
sex feminin (1.098 persoane)
• Fondul locativ al municipiul
Bârlad totaliza, în anul 2008,
24.557 locuinţe (38,2% din
numărul locuinţelor existente la
nivel judeţean în mediul urban)
• În anul 2009, fondul locativ al
municipiului totaliza 25.199
locuinţe, din care 8.700 case la
curte (34,5%) şi 16.499
apartamente la bloc (65,5%)
• 0,4% din totalul locuinţelor din
municipiul Bârlad sunt imobile cu
grad de risc seismic
• În municipiul Bârlad suprafaţa
locuibilă pe cap de locuitor a fost
de 12,9 m2, mai mare 0,4 m2 decât
cea înregistrată la nivelul urban al
judeţului Vaslui
• Pe parcursul anului 2009 la
nivelul municipiului au fost
dezvoltate 74 de noi locuinţe
• Suprafaţa totală a spaţiilor
verzi din municipiul Bârlad, în anul
2009, totaliza 180 ha (45,9% din
suprafaţa totală a spaţiilor verzi
urbane din judeţul Vaslui)
• Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap
de locuitor în municipiul Bârlad, în
anul 2009, era de 26,01 m2
• Lungimea străzilor orăşeneşti
din municipiul Bârlad totalizează
120 km, din care 45,0% sunt
modernizate
• Suprafaţa municipiului Bârlad
este de 1.456 ha (0,3% din
suprafaţa totală a judeţului şi 4,2%
din suprafaţa mediului urban
judeţean), din 87,0% este teren
neagricol
• Suprafaţa intravilană a
municipiului cumulează 1.087 ha
(74,7% din total suprafaţă)
În municipiul Bârlad, în anul 2009
existau 2.744 autovehicule în
proprietate personală şi 1.004
autovehicule de marfă
2. Infrastructură
• Municipiul Bârlad este
străbătut de drumul european
E581, drumul naţional DN24 şi
drumurile judeţene DJ 242 şi DJ
243
• Municipiul Bârlad dispune de
reţele de furnizare a apei potabile,
canalizare, electricitate şi gaze
naturale
• 62,5% din lungimea reţelei de
distribuţie a apei potabile are o
durată de exploatare de peste 25
ani
• 78,5% din lungimea reţelei de
canalizare a municipiului Bârlad
are o durată de exploatare de peste
25 ani
• Gradul de epurare al apelor
uzate la staţia Bârlad este de
aproximativ 76,5%
• 77,2% din lungimea reţelei de
distribuţie a gazelor naturale are o
vechime cuprinsă între 6 şi 15 ani
3. Servicii publice
• Populaţia are la dispoziţie un
număr de cinci trasee de transport
public local în funcţie de repartiţia
populaţiei pe cartiere şi necesitatea
asigurării unei alternative de
transport pentru cât mai mulţi
locuitori
• Transportul public la nivelul
municipiului se realizează cu 14
autobuze şi 8 microbuze
• Numărul mediu aproximativ, în
anul 2009, al călătorilor
transportaţi zilnic cu mijloacele de
6 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

transport în comun se cifrează la
8.000 persoane
• Numărul poliţiştilor comunitari
prezenţi pe raza municipiului
Bârlad, în anul 2009, a fost de 96
agenţi
• În anul 2009, la nivelul
municipiului a fost înregistrată o
rată a infracţionalităţii de 159,2
infracţiuni la 10.000 locuitori
• „Punctele fierbinţi” ale
municipiului Bârlad din punct de
vedere al infracţionalităţii sunt
cartierele Munteni şi Podeni
• Iluminatul public la nivelul
municipiului este asigurat cu 3.355
stâlpi
• În anul 2009, numărul
gospodăriilor deservite de sistemul
de salubrizare era de 20.494, iar
populaţia deservită se cifra la
44.216 locuitori (64,1% din
populaţia totală a municipiului la 1
iulie 2009)
• La nivelul municipiului Bârlad
nu există platformă de depozitare a
deşeurilor
4. Dezvoltarea economică şi
competitivitatea mediului de
afaceri
• Dezvoltarea economică şi
competitivitatea mediului de
afaceri
• Numărul unităţilor locale active
din municipiul Bârlad, în anul
2008, era de 1.165 unităţi, din care
50,5% concentrate în sectorul de
activitate comerţ
• 99,8% din unităţile locale active
sunt întreprinderi mici şi mijlocii
cu un număr de maxim 249
angajaţi
• În anul 2008, număr mediu de
angajaţi ce revenea la o unitate
locală activă se cifra la 10,7
persoane/unitate economică
• Cifra de afaceri totală
înregistrată de unităţile locale
active din anul 2008 este de
1.311.171.701 RON, de 1,3 ori mai
mare ca cea înregistrată în anul
2007
• Sectoarele de activitate care au
contribuit cel mai mult la cifra de
afaceri totală sunt: „Comerţ cu
ridicata şi cu amănuntul” (47,25%)
şi „industria prelucrătoare”
(30,5%)
• În anul 2008, nivelul mediu al
productivităţii muncii (cifra de
afaceri totală / numărul de
salariaţi) s-a situat în jurul valorii
de 105.399,7 lei
• Principalele 10 firme ale
municipiului Bârlad, în funcţie de
cifra de afaceri (lei) raportată la
finele anului 2008, cumulează
45,7% din cifra totală a unităţilor
locale active ale municipiului
• Principalele 10 firme din
municipiul Bârlad, în funcţie de
profitul net raportat la finele anului
2008, cumulează 50,5% din
profitul total net al unităţilor locale
active ale judeţului
• În municipiul Bârlad activează
Centrul de Afaceri Tutova-Bârlad
care oferă spaţii şi facilităţi pentru
mediul de afaceri
5. Dezvoltare socială
• La nivelul municipiului Bârlad
serviciile de asistenţă socială sunt
bine conturate
• În municipiul Bârlad există
furnizori de servicii sociale
acreditaţi şi organizaţii
neguvernamentale locale care
activează în sfera asistenţei sociale
• Copii beneficiari de serviciile
DGASPC sunt protejaţi în proporţie
de 47,5% în cadrul serviciilor de tip
familial (asistenţi maternali
profesionişti şi rude până la gradul
IV)
• În anul 2009 erau înregistraţi în
baza de date a sistemului de
protecţie a copilului un număr de
113 adulţi protejaţi în cadrul
serviciilor de tip rezidenţial
• În municipiul Bârlad, numărul
copiilor încadraţi în grad de
handicap, a fost în anul 2009, de
216, din care în familie 167
(77,3%)
• 44,0% (95 copii) dintre copii cu
handicap sunt încadraţi cu
handicap grav
• 46,7% din populaţia
municipiului Bârlad are statutul
social de pensionar
• 1.061 dintre locuitorii
municipiului Bârlad sunt
beneficiari de venit minim garantat
• Sistemul sanitar al municipiului
Bârlad este format din 148 unităţi
cu proprietate privată şi 83 unităţi
cu proprietate publică
• Personalul medico-sanitar din
municipiu se cifrează la 916
salariaţi, din care 15,0% sunt
medici
• Unele dintre cele mai
importante unităţi sanitare din
municipiul Bârlad sunt: Spitalul
Municipal de Urgenţă „Elena
Beldiman” şi Spitalul de Copii „Sf.
Nicolae”
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 7

• În municipiul Bârlad există
Centrul de Transfuzie Sanguină
• Infrastructura şcolară a
municipiului Bârlad cuprinde în
structura sa: 7 erau grădiniţe, 11
şcoli primare şi gimnaziale şi 5
licee
• Populaţia şcolară a
municipiului, în anul şcolar
2008/2009, se cifra la 10.570 elevi
înscrişi şi 2.347 copii înscrişi în
grădiniţe
• Una dintre cele mai importante
instituţii de învăţământ din
municipiul Bârlad este Colegiul
Naţional „Gheorghe Roşca
Codreanu”
• În municipiul Bârlad sunt
prezente filiale ale instituţii de
învăţământ superior de stat sau
particulare ce organizează cursuri
universitare în sistem de
învăţământ la distanţă (ID) sau cu
frecvenţă redusă (IFR)
6. Turism
• Denumirea de odinioară a
municipiului Bârlad este „capitala
Moldovei de Jos”
• Municipiul Bârlad, păstrează şi
în prezent amprenta trecutului prin
prezenţa numeroaselor obiective
turistice ce transpun trecutul în
prezent prin tematica lor şi prin
manifestările culturale iniţiate de
comunitatea locală culturală
• La nivelul municipiului Bârlad
există o paletă variată de obiective
turistice de la instituţii publice
apreciate pentru arhitectura
urbană, case memoriale şi clădiri
de patrimoniu la instituţii de
învăţământ cu istorie, monumente
istorice şi zone de agrement
• Din patrimoniul municipiul
Bârlad în Lista monumentelor
istorice 2004 a Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional
sunt înregistrate 67 de monumente
istorice
• La nivelul municipiului Bârlad
există o structură de primire
turistică de tip hotel cu 117 locuri
• În anul 2008, numărul turiştilor
sosiţi pe meleagurile bârlădene se
cifrează la 6.140 persoane a căror
durată medie de şedere a fost de
aproximativ 2,3 zile
• Indicele de utilizare a
capacităţii de cazare turistică în
funcţiune din municipiul Bârlad asa
cifrat la 33,5% în anul 2008
7. Mediu
• În municipiul Bârlad există 7
puncte de prelevare a probelor de
stabilire a calităţii aerului
• Pe parcursul anului 2009, în
municipiul Bârlad nu au fost
înregistrate depăşiri ale limitelor
admise prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru : NH3, NO2, SO2,
pulberi în suspensie (totale) şi
pulberi sedimentabile (medii
lunare)
• Sursele de poluare ale
resurselor de apă din municipiul
Bârlad sunt: SC Rulmenţii SA
Bârlad, SC Aquavas SA Vaslui –
sucursala Bârlad şi sursele de
poluare de origine termică
• În anul 2009, la nivelul
municipiului Bârlad au fost
identificate depăşiri ale limitelor
admise în cazul Laboratorului
Veterinar Bârlad în ceea ce priveşte
următorii poluanţi specifici
activităţilor veterinare: MTS,
amoniu, CBO5, CCOCr, sulfuri totale
şi detergenţi
• Municipiul Bârlad, aparţine de
bazinul hidrografic cu acelaşi
nume, iar în Raportul de Mediu al
Judeţului Vaslui pentru anul 2008,
bazinul hidrografic Bârlad este
menţionat ca fiind una din zonele
critice ale degradării solurilor
• Cantitatea deşeurilor generate
la nivelul municipiului Bârlad pe
parcursul anului 2008 este de 67,9
mii tone, din care 55,2 mii tone
(81,3%) sunt deşeuri municipale şi
12,6 mii tone (18,7%) sunt deşeuri
din activităţi industriale
• 99,6% din deşeurile generate,
în anul 2008, la nivelul
municipiului Bârlad sunt deşeuri
biodegradabile
• La nivel municipal se remarcă o
implicare tot mai accentuată a
populaţiei în activităţi de educaţie
ecologică desfăşurate în grădiniţe,
şcoli şi licee
8. Cultură, tineret şi
societatea civilă
• Activitatea culturală a
municipiului Bârlad se desfăşoară,
în principal, în cadrul următoarelor
instituţii: Muzeul „V. Pârvan” în
cadrul căruia funcţionează
Planetariu şi Teatrul „V. I. Popa”,
Pavilionului Marcel Guguianu,
Biblioteca Municipală „Stroe
Belloescu”, Casa de Cultură „G.
Tutoveanu”
• Fondul de carte al celei mai
importante biblioteci din
municipiul Bârlad este de 150.436
volume, 46 documente pe suport
electronic şi 30 de periodice
8 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

• În ultimii şase ani în cadrul
Casei de Cultură au fost organizate
un număr de 54 de lansări de carte,
167 expoziţii de carte şi artă
plastică şi 125 manifestări
culturale. În ceea ce priveşte
obiectele de artă expuse acestea se
cifrează la 2.300 de picturi şi 85
sculpturi
• În cadrul Casei de Cultură
„George Tutoveanu” funcţionează şi
o bibliotecă al cărei fond de carte
totalizează 36.808 volume
• În cadrul Teatrului Victor Ion
Popa, texte din literatura dramatică
română şi universală au devenit
spectacole de succes şi veritabile
evenimente culturale, printre care:
„O scrisoare pierdută", de I. L.
Caragiale, „Dezertorul2, de M.
Sorbul, „Gaiţele”, de Al. Kiriţescu,
„Mitică Popescu”, de Camil
Petrescu, „Bărbierul din Sevilla”, de
Beaumarchais, „Platon” şi
„Noţiunea de fericire”, de Dumitru
Solomon, etc.
• Mediul non-guvernamental
bârlădean este format din
organizaţii ce activează în
domeniul serviciilor sociale şi
domeniu cultural
• Tipurile de situaţii acoperite de
sectorul non profit din sfera socială
sunt: HIV/SIDA, handicap, sărăcie,
situaţie de dificultate în familie,
situaţie conflictuală, iar tipurile de
servicii oferite cuprind: informare
în domeniu, consiliere socială,
consiliere psihologică, identificare
şi evaluare, mediere socială, sprijin
de urgenţă în vederea reducerii
efectelor situaţiilor de criză,
reintegrare în comunitate,
dinamizarea grupurilor şi
comunităţilor, promovare şi
cooperare socială, mediere socială
a familie cu specialişti precum
asistent social, psiholog, personal
voluntar
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 9

10 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 1. Dezvoltare urbană
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 11

Cadrul general
Istoric
O atentă incursiune în istoria locală
dovedeşte că Bârlad este cel de-al
doilea oraş al Regiunii Istorice
Moldova sub raportul vechimii.
Descoperirile arheologice de la
Trestiana-Bârlad, atestă că pe
actualul teritoriu a existat o
aşezare neolitică de tip Starcevo-
Criş, cu importante argumente din
epoca bronzului şi a fierului.
Urmele de locuire pe aceste locuri
aparţin culturii Cucuteni (mileniul
al IV-lea î.e.n.). Relevante pentru
continuitatea populaţiei autohtone,
sunt descoperirile de la Valea Seacă
(sec III-V), cele din Cartierul
Munteni (sec. IX-XI) şi de la
Prodana (sec. IX-XII)
Deşi primul document scris despre
Bârlad datează din 28 iunie 1401
(Arhivele Statului Iaşi), vechimea
documentară a localităţii este
socotită de la anul 1174, an în care
se vorbeşte despre Bârlad, în
„Vechea Cronică Rusă” sub
denumirea de Terra Berladensis
(ţara berladnicilor). Documentul
este cunoscut sub numele de
„Cronica Kieveană”.
Apariţia Bârladului ca târg, în afara
factorilor interni, a fost favorizată
de aşezarea acestuia la vechi şi
importante drumuri comerciale
care legau Europa Centrală de
Bazinul Mării Negre. Aici, la Bârlad,
era loc de popas şi aprovizionare
cu hrană a negustorilor şi a
caravanelor. Ştefan cel Mare a
ridicat la Bârlad, Cetatea de
Pământ, despre ale cărei urme au
scris cărturari străini ce treceau
prin Moldova în sec. al XVII-lea, a
scris şi Dimitrie Cantemir (sec. al
XVIII-lea) în „Descriptio
Moldaviae”. Cetatea de Pământ a
fost ridicată în anul 1475 fiind
situată în partea sud estică a
târgului, în lunca râului Bârlad,
având rolul de a stăvili puhoiul
turcesc aşteptat să se reîntoarcă
pentru a-şi lua revanşa pentru
înfrângerea de la Vaslui din luna
ianuarie a aceluiaşi an.
La data de 20 martie în anul 1820,
în Bârlad s-a născut Alexandru Ioan
Cuza, cel care avea să devină
făuritorul României Moderne.
Târg bogat, aşezat într-o poziţie
geografică ideală, Bârlad avea să
ocupe importante funcţii politicoadministrative:
reşedinţă a Marelui
Vornic din Ţara de Jos, reşedinţă a
ţinutului Bârlad, judeţului Tutova, a
Regiunii Bârlad, iar din anul 1968
devine municipiu.
Aşezare geografică
Din punct de vedere geografic,
municipiul Bârlad este situat în
partea estică a ţării şi în zona
sudică a judeţului Vaslui.
Coordonatele definitorii ale
municipiului sunt date de
intersecţia dintre paralela 46 0
latitudine nordică cu meridianul de
27 0 longitudine estică. În cadrul
unităţii fizico-geografice
reprezentată de Podişul Moldovei,
municipiul se află în zona de
12 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Distanţa dintre municipiul Bârlad şi principalele centre
urbane din regiunea Nord-Est şi capitală
Distanţa
Durata
Localitate
(Km)
aproximativă
Bacău 154,8 1h50΄
Botoşani 273,8 3h30΄
Iaşi 149,3 1h50΄
Piatra Neamţ 217,1 2h55΄
Suceava 242,7 3h20΄
Vaslui 54,4 0h40΄
Bucureşti 283,7 3h35΄
Localităţile urbane ale judeţului Vaslui
Tăcuta
•
•
Todireşti
Rebricea
• Dăneşti
Codăeşti
• •
Dumeşti
•
Micleşti
• • • Buneşti-
Băceşti •
Vultureşti • •
• •
Fereşti
Avereşti Arsura
Rafaila NEGREŞTI • • Boteşti •
Drânceni
Oseşti
Soleşti
Gârceni •
• Ştefan Zapodeni •
Văleni
cel Mare •
Duda-Epureni
Cozmeşti •
• Pungeşti •
Muntenii de Sus
Tătărăni
Deleşti
Bălteni
• Tanacu • HUŞI
•
• •
VASLUI
Stănileşti
Ivăneşti
•
Laza
Creţeşti
•
Dragomireşti •
• •
• Puşcaşi • •
Muntenii de
Pădureni
Poieneşti
•
Jos •
Lunca
Lipovăţ
Olteneşti
Banului
•
•
Voineşti
•
Ghergheşti Bogdana
Deleni
Hoceni
rie
• •
•
Albeşti
Cantemir
• •
Bogdăniţa Costeşti
•
•
Puieşti
Roşieşti
Vetrişoaia
Alexandru •
•
Bogdăneşti
Vutcani
Berezeni
• • •
•
Ibăneşti
Viişoara
•
•
•
Iana
•
Banca
Dodeşti
Găgeşti
Pogana
Băcani •
• •
•
•
Şuletea
Perieni
MURGENI •
Fălciu •
Ci
Coroieşti BÂRLAD
Zorleni
•
Epureni •
Ciocani
•
• Fruntişeni •
•
Iveşti
•
Măluşteni
Griviţa
Pogoneşti •
Vinderei
Blăgeşti
•
•
•
Tutova
Pochidia
•
•
•
Coordonate: 46 0 13΄ N 27040΄E

contact dintre dealurile Fălciu (la
est) şi colinele Tutovei (la vest), în
zona de confluenţă a mai multor
văi: Simila, Valea Seacă, Valea
Ţărnei, pe dreapta, Valea Popeni,
Valea Trestiana şi Valea Jăravăţ, pe
stânga.
Suprafaţă şi relief
Suprafaţa municipiului Bârlad este
de 14,56 km 2 şi reprezintă 4,2%
din suprafaţa totală a mediului
urban vasluian (342,75 km 2 ) şi
0,3% din totalul suprafeţei
judeţului Vaslui (5.318,4 km 2 ).
10,87 km 2 (74,65%) din suprafaţa
totală a municipiului sunt
reprezentanţi de suprafaţă
intravilană.
Relief. Din Valea Bârladului,
municipiul ocupă o parte a albiei
majore, cu altitudini absolute
cuprinse între 80 şi 90 m, terase de
la 3- 5 m la 25-30 m, altitudine
relativă. Valorile altitudinale cele
mai ridicate ale dealurilor din
aproprierea municipiului se
înregistrează în Dealul Crângului,
311 m (la vest) şi Dealul Mare, 264
m (la est). Altitudinea maximă în
zona urbană, 172 m, la Staţia
Meteorologică, situată în nordvestul
Bârladului, iar altitudinea
minimă înregistrată este de 8,9 m
în Lacul Prodana.
Structura geologică este
monoclinală (uşor înclinată),
alcătuită petrografic din argile,
marne, nisipuri de vârstă miopliocene,
acoperite de loessuri şi
soluri cuaternare.
Relieful este format din:
→ interfluvii sculpturale, în nord şi
vest, situate între Valea Bârladului
şi Valea Similei, între Valea Seacă şi
Valea Ţărnei, denumite
dealuri:Dealul Ţuguiata, Dealul
Morilor, Dealul Sohodău;
→ versanţii de pe stânga Văii
Bârladului şi Văii Seci (cu torenţi şi
alunecări de teren);
→ Valea Bârladului în sectorul
municipal (vale consecventă);
→ relief de acumulare cu: terase,
Lunca Bârladului, grinduri, ca cel
de la Prodana. În Lunca Bârladului
sunt: meandre, meandre părăsite,
popine, bălţi, mlaştini. Pe unele
grinduri s-au stabilit cartiere de
locuit (Munteni şi Podeni). Pe
terase s-a localizat cartierul Deal.
→ relief antropic reprezentat în
zonă de: rectificarea albiei minore
a râului Bârlad, după inundaţiile
din 1932, îndiguirea Bârladului şi a
afluenţilor săi, construirea a două
baraje,unul pe Valea Seacă şi altul
pe Simila, aducţiuni de apă potabilă
şi industrială, canalizări, aducţiuni
de gaz metan, construirea de
blocuri, excavațiuni în lunca râului
Bârlad pentru materiale de
construcţie, taluzări de versanţi,
terase în versanţi.
Hidrologie. Pe raza municipiului
Bârlad se întâlnesc mai multe tipuri
de ape continentale. În categoria
apelor curgătoare, principalul curs
de apă este râul Bârlad, cu o serie
de afluenţi cu debite mici. Din
categoria apelor stătătoare, mai
importante sunt Balta Reginei şi
Lacul Prodana, acesta din urmă
beneficiind de amenajări pentru
agrementul populaţiei. În
apropierea zonei urbane există
două acumulări de apă, barajele
„Râpa Albastră” şi „Cuibul
Vulturilor”, surse de alimentare cu
apă potabilă şi industrială pentru
localitate. La Bârlad se găsesc
importante surse de ape subterane,
freatice şi de adâncime.
Climă
În ansamblu clima întruneşte
caracteristici continentale. Ele se
desprind din variaţiile lunare şi
anuale ale precipitaţiilor şi
temperaturii aerului, dar şi din
succesiunea stărilor de vreme. Cea
mai ridicată temperatură
înregistrată la staţia din localitate a
fost de +39,7 0 C la 30 iulie 1936, iar
cea mai coborâtă valoare –30,5 0 C s-
a înregistrat la 20 ianuarie 1942.
Precipitaţiile cad în cantităţi mai
mari la sfârşitul primăverii şi
începutul verii (42%). Adesea ele
au caracter de aversă, determinând
fluctuaţii în cantităţile lunare şi
anuale. Spre exemplu, în 1968,
suma lor a fost de 790,8 mm, în
timp ce în 1945 a fost doar de
259,8 mm.
Temperatura medie anuală,
urmărită sistematic, de la 1896 şi
până în prezent, are o valoare de
9,8 0 C. Precipitaţiile aparţin
regimului continental, fiind în
medie deficitare. Media perioadei
de observaţii este de 472,2 mm.
Ploile torenţiale, însoţite de
grindină au o mare frecvenţă
producând creşteri rapide ale
debitelor râurilor şi degradarea
calităţii apelor. Secetele sunt şi ele
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 13

frecvente în această zonă. Din
întreaga perioadă de observaţii,
18% au fost ani secetoşi.
Observaţiile de la staţia
Meteorologică locală arată că cea
mai mare frecvenţă o au vânturile
din nord-vest (19 %), urmate de
cele din sud-vest (17,1 %). Calmul
în cadrul frecvenţei anuale
înregistrează 26,2%.
Resurse naturale
O perioadă îndelungată, zona
Bârladului a fost considerată ca
fiind una lipsită de resurse care să
stea la baza unei dezvoltări
economice relevante, dar
cercetările geologice efectuate au
adus dovezi cu privire la existenţa:
hidrocarburilor (predominant
gazeifere) ce se găsesc în dealurile
Tutovei, în preajma localităţii
Glăvăneşti, pietrişuri (ca material
de construcţii) de Bălăbăneşti
(Cândeşti) ce se găsesc în platoul
Covurluiului, argile şi lehmuri
leossoide (pentru fabricarea
cărămizilor de construcţii), straturi
aquifere (cu un grad ridicat de
mineralizare, ce le-ar putea face
utile în tratamente terapeutice),
ape de adâncime (excelente surse
potabile).
Din categoria resurselor naturale
fac parte şi râului Bârlad cea mai
importantă resursă de apă
curgătoare a municipiului, dar şi
apele stătătoare Balta Regiei şi
Lacul Prodana.
Resurse antropice
Resursele antropice ale
municipiului Bârlad sunt date în
principal de resursele turistice
locale grupate în: instituţii publice
(Muzeul Vasile Pârvan, Casa
Sturdza sau Muzeul Colecţiilor,
Biblioteca Casei Naţionale Stroe
Belloescu, Casa de Cultură George
Tutoveanu, Galeria de Artă N. N.
Tonitza, Teatrul Victor Ion Popa,
Pavilionului Marcel Guguianu), case
memoriale şi alte clădiri de
patrimoniu (Casa memorială
Octavian Vasile Stoica, Casa
Gheorghe Gheorghiu Dej, Casa
Tuduri, Casa Silvian, Casa Eugen
Bulbuc), biserici (printre cele mai
cunoscute şi promovate fiind
Biserica Domnească sau Biserica
Adormirea Maicii Domnului,
Biserica Sf. Ilie), instituţii de
învăţământ (Şcoala normală de
învăţători, Şcoala Nr. 1 „Iorgu
Radu”, Colegiul Naţional „Gheorghe
Roşca Codreanu”), monumente
istorice (Bustul în bronz al
scriitorului Alexandru Vlahuţă,
Statuia eroului caporal Constantin
Muşat, Statuia lui Nicolae Roşca
Codreanu, Statuia lui George
Enescu, Statuia în bronz a lui Al. I.
Cuza, Bustul lui Gheorghe Roşca
Codreanu în ciment alb şi în bronz,
Bustul lui Emil Gârleanu în ciment
alb, Bustul lui Al. I. Cuza în ciment
alb, Bustul lui Tudor Pamfile în
ciment alb, Bustul în bronz al lui
Vasile Dumitrache) şi alte resurse
turistice în care este încadrată
Grădina Publică şi Grădina
Zoologică.
De asemenea, din categoria
resurselor antropice locale fac
parte şi drumul naţional DN 24,
respectiv drumul european E581
ce fac legătura între Bârlad şi
celelalte centru urbane situate în
vecinătatea municipiului Bârlad.
Municipiul Bârlad dispune de reţea
simplă de alimentare cu apă
potabilă, reţea de canalizare, reţea
gaze naturale şi sistem centralizat
de termoficare.
La finele anului 2008, fondul
locativ al municipiului cumula
24.557 locuinţe şi peste 38% din
fondul locativ urban al judeţului
Vaslui. Suprafaţa locuibilă / cap
locuitor, în municipiul Bârlad, este
de 12,9 m 2 .
Infrastructura sanitară a
municipiului este formată din 148
unităţi sanitare cu proprietate
privată şi 83 unităţi sanitare cu
proprietate publică.
În municipiul Bârlad numărul total
al unităţilor de învăţământ este de
23 de unităţi de învăţământ, din
care 7 grădiniţe, 11 şcoli primare şi
gimnaziale şi 5 licee.
14 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Demografie şi forţă de
muncă
Situaţia şi structura
demografică
Volumul demografic al
municipiului Bârlad a scăzut de la
1 iulie 2004 până la 1 ianuarie
2010 cu un efectiv de 2.010
persoane care, exprimat în puncte
procentuale, totalizează 2,8%. În
perioada de referinţă efectivul
populaţiei stabile a judeţului a
înregistrat punctul culminant în
anul 2005 (71.430 persoane, cu
3,4% mai mult decât în anul
precedent) şi valoarea minimă la 1
iulie 2009 (68.984 persoane).
Evoluţia media anuală pe parcursul
celor şase ani analizaţi, în perioada
temporală cuprinsă între anul 2004
şi anul 2009,a efectivului populaţiei
a fost de -0,4% la nivelul
municipiului Bârlad şi de , -0,6% la
nivelul judeţului Vaslui.
Cea mai mare scădere a populaţiei
a fost înregistrată în anul 2008
comparativ cu anul 2007 la nivel
municipal (-0,7%) şi în anul 2006
comparativ cu anul 2005 la nivel
judeţean (-1,0%).
La 1 iulie 2004, populaţia
masculină a municipiului Bârlad se
cifra la 34.304 locuitori stabili, iar
şase ani mai târziu această
populaţie este cu 3,2% mai mică
(cu 1.091 persoane), iar cea
feminină a înregistrat o scădere de
2,7% (-984 persoane).
În context judeţean, la 1 ianuarie
2010, populaţia municipiului
Bârlad cumulează 15,3% (dintr-un
total de 451.106 locuitori stabili) şi
37,0% din populaţia urbană
vasluiană.
Ţinând cont de scăderea continuă a
populaţiei la nivel municipal şi
ponderea municipiului în efectivul
populaţiei totale şi a populaţiei
urbane se poate concluziona cu
faptul că există o relaţie de
determinare prin care modificare
efectivului populaţiei bârlădene are
efecte directe asupra efectivului
populaţiei întregului judeţ.
72.000
71.500
71.000
70.500
70.000
69.500
69.000
68.500
71.059
Evoluţia populaţiei stabile a municipiul Bârlad
71.430
70.499
Scădere efectivă: 2.010 persoane
Scădere procentuală: 2,8%
70.064
69.373
68.984 69.049
Notă: Datele fac referire la populaţia stabilă la 1 iulie, pentru anii 2004-2009 şi la 1 ianuarie, pentru anul 2010
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
Populaţia municipiului Bârlad în context judeţean, la 1 ianuarie 2010
Mun. Bârlad
15,3%
Municipiul Bârlad
37,0%
din populaţia urbană
1,0%
0,5%
0,0%
-0,5%
-1,0%
-1,5%
Indicii anuali de creştere / scădere a efectivului populaţiei în Bârlad
şi judeţul Vaslui
Notă: Datele fac referire la populaţia stabilă la 1 iulie, pentru anii 2004-2009 şi la 1 ianuarie, pentru anul 2010
0,5% - municipiu
0,3%-judeţ
-0,9%
-1,3%
-0,2%
-0,6%
0,2%
0,1%
-0,5% - judeţ
-0,7%
-0,6% - municipiu
-1,0%
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010
populaţia urbană: 41,3%
Populaţia stabilă a municipiului Bârlad, la 1 iulie
u.m. 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total pers. 71.059 71.430 70.499 70.064 69.373 68.984
Masculin pers. 34.304 34.462 34.011 33.739 33.389 33.213
% 48,3% 48,2% 48,2% 48,2% 48,1% 48,1%
Feminin pers. 36.755 36.968 36.488 36.325 35.984 35.771
Profilul demografic, % social 51,7% şi economic 51,8% al 51,8% Municipiul 51,8% Bârlad 51,9% | 15 51,9%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Addvances

92
626
Scăderea populaţiei municipiului Bârlad în perioada 2004-2008
Spor migratoriu
negativ
-13.617 persoane
Scădere efecivă:
-12.991 persoane
-13.709
Spor natural
pozitiv
626 persoane
Involuţia demografică, analizată
prin prisma corelaţiei cu mişcarea
naturală şi cea migratorie a
populaţiei din perioada 2004-2008,
rezultă că scăderea de efectiv este
determinată de sporul migratoriu
negativ înregistrat în această
perioadă, care anulează sporul
natural pozitiv de 626 persoane şi
determină o scădere efectivă de
12.991 persoane.
-16.000 -14.000 -12.000 -10.000 -8.000 -6.000 -4.000 -2.000 0 2.000
Sold migratoriu intern Spor migratoriu extern Spor natural
Structura populaţiei municipiului Bârlad pe sexe şi grupe mari de
vârstă, la 1 iulie 2009
Feminin
51,9%
Masculin
48,1%
adulţi
70,5%
vârstnici
15,3%
tineri
14,2%
tineri: 0-14 ani
adulţi: 15-59 ani
vârstnici: 60 ani +
Densitatea demografică la nivel naţional, regional, judeţean şi municipal, la 1 iulie 2009
Populaţia stabilă
Suprafaţă* Densitatea populaţiei
(km 2 )
(loc./km 2 )
România 21.498.616 3.902,3 3.020,8
Regiunea Nord-Est 3.717.621 531,3 3.017,0
Judeţul Vaslui 452.816 53,9 3.439,2
Municipiul Bârlad 68.984 10,9 6.346,3
* suprafaţă intravilană
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui, calcule Addvances
16 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Potrivit Direcţiei Judeţene de
Statistică Vaslui, la 1 iulie 2009,
populaţia municipiului Bârlad era
compusă din 51,9% persoane de
sex feminin şi din 48,1% persoane
de sex masculin. Astfel raportul de
feminitate la nivel municipal este
de 108, ceea ce înseamnă ca la 100
persoane de sex masculin revin
108 persoane de sex feminin. La
nivel naţional raportul de
feminitate este de 105. Cu cât
raportul de feminitate al populaţiei
este mai aproape de valoarea 100,
cu atât structura pe sexe a
populaţiei tinde spre echilibrul
ideal (50%-50%).
Structura pe grupe de vârstă a
populaţiei municipiului relevă un
grad accentuat de îmbătrânire
demografică, cu implicaţii negative
pe termen mediu şi lung. La 1 iulie
2009, populaţia municipiului era
formată din 15,3% tineri, 70,5%
adulţi şi 14,2% vârstnici. Spre
deosebire de structura demografică
naţională (tineri 15,1%, adulţi
65,0% şi vârstnici 19,9%). în
municipiul Bârlad ponderea
adulţilor este mai mare şi cea a
vârstnicilor mai mică.

419
827,3
604
634,4
626,3
576,9
386,4
409,0
422,3
201
211,5
218
175,0
1.081
958,9
208,8
192,3
200,2
230,0
1196,0
grupa de vârstă
Principalii indicatori
demografici
Pentru calcularea principalilor
indicatori demografici la nivel
municipal, judeţean, regional sau
naţional au fost utilizate datele
oficiale de la Direcţia Judeţeană de
Statistică Vaslui (pentru municipiul
Bârlad, la data de 1 iulie 2009) şi
de la Institutul Naţional de
Statistică (pentru nivelul judeţean,
regional, şi naţional, la 1 iulie
2008).
Gradul de îmbătrânire demografică
a populaţiei municipiului Bârlad
este de 1.081‰. Acest indicator
demografic arată că la 1.000
persoane tinere cu vârsta cuprinsă
între 0 şi 14 ani revin 1.081
persoane vârstnice cu vârsta de 60
ani şi peste. Gradul de îmbătrânire
demografică municipal este
superior celui înregistrat în mediul
urban la nivel judeţean (827,3‰)
şi regional (958,9‰), dar inferior
celui naţional (1.196,0‰).
Rata de înlocuire a forţei de muncă
se calculează prin raportarea
efectivului populaţiei tinere la o
treime din persoanele în vârsta de
15-59 ani, raportată la 1.000 de
locuitori. Astfel, rata de înlocuire a
forţei de muncă este de 604‰ în
municipiul Bârlad, de 634,4‰ în
judeţul Vaslui, de 626,3‰ la
nivelul regiunii Nord-Est şi de
576,9‰ la nivel naţional. Ceea ce
înseamnă că, peste aproximativ 10-
15 ani, fiecare 1.000 locuitori
stabili bârlădeni ce vor ieşi din
câmpul muncii vor fi înlocuite de
604 persoane, ceea ce va conduce
la un deficit de forţă de muncă de
396 persoane.
În mediul urban, la nivel naţional
deficitul de muncă care ca apărea
peste o perioadă medie de 10-15
ani va fi de 423 persoane, la nivel
regional de 374 persoane şi la nivel
judeţean de 366 persoane. Se
remarcă faptul că deficitul de
resurse umane pentru piaţa muncii
din municipiul Bârlad este superior
niveluri ierarhice administrativteritoriale
de la nivel regional şi
judeţean.
Raportul de dependenţă
demografică (raportul dintre suma
efectivului populaţiei tinere şi
populaţiei vârstnice şi efectivul
populaţiei adulte) este de 419‰ în
municipiul Bârlad ceea ce
înseamnă că, în medie, 419 peroane
aflate în vârstă de muncă susţin
1.000 inactive (valoarea acestui
indicator de la nivel municipal este
inferior celui judeţean, regional sau
naţional).
Piramida demografică a municipiului Bârlad, la 1 iulie 2009
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
0
Gradul de
îmbătrânire
demografică
Principalii indicatori statistici la nivel municipal, judeţean,
regional şi naţional
Notă: Datele fac referire la populaţia la 1 iulie 2009 pentru municipiului
Bârlad şi 1 iulie 2008 pentru judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România
Rata de înlocuire a
forţei de muncă
Raportul de
dependenţă
demografică
Raportul de
dependenţă al
tinerilor
Raportul de
dependenţă al
vârstnicilor
85 ani şi peste
80 – 84 ani
75 – 79 ani
70 – 74 ani
65 – 69 ani
60 – 64 ani
55 – 59 ani
50 – 54 ani
45 – 49 ani
40 – 44 ani
35 – 39 ani
30 – 34 ani
25 – 29 ani
20 – 24 ani
15 – 19 ani
Municipiul Bârlad Județul Vaslui Regiunea Nord-Est România
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 17
10 – 14 ani
5 – 9 ani
0 - 4 ani
femin
masculin
persoane
4.000 2.000 0 2.000 4.000

12,0‰
11,0‰
10,0‰
9,0‰
8,0‰
7,0‰
6,0‰
5,0‰
3,5‰
3,0‰
2,5‰
2,0‰
1,5‰
1,0‰
0,5‰
0,0‰
-0,5‰
9,4‰
Rata natalităţii şi rata mortalităţii în municipiul Bârlad,
la 1 iulie în perioada 2004-2008
8,8‰
rata mortalităţii
9,6‰
- născuţi vii şi decese la 1.000 locuitori -
rata natalităţii
11,1‰
Spor natural pozitiv
8,1‰ 8,2‰
10,5‰
10,2‰
8,5‰ 8,4‰
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
0,9‰
0,7‰
Rata sporului natural la nivel municipal şi judeţean,
la 1 iulie 2004-2008 (‰)
1,5‰
0,9‰
2,9‰
1,1‰
judeţul Vaslui
municipiul Bârlad
2,0‰
0,8‰
1,8‰
-0,1‰
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Principalii indicatori ai mişcării naturale a populaţiei din municipiul Bârlad
Indicator u.m. 2004 2005 2006 2007 2008
Născuţi vii persoane 669 688 783 738 710
Rata natalităţii ‰ 9,4 9,6 11,1 10,5 10,2
Decedaţi - total persoane 622 579 579 598 584
Rata mortalităţii ‰ 8,8 8,1 8,2 8,5 8,4
Decedaţi sub un an persoane 14 19 11 10 6
Rata mortalităţii infantile ‰ 20,9 27,6 14,0 13,6 8,5
Spor natural persoane 47 109 204 140 126
Rata sporului natural ‰ 0,7 1,5 2,9 2,0 1,8
Căsătorii persoane 503 506 523 631 502
Rata de nupţialitate ‰ 7,1 7,1 7,4 9,0 7,2
18 Divorţuri | Profilul demografic, social persoane şi economic 152 al Municipiul 153 Bârlad 163 207 222
Rata de divorţialitate ‰ 2,1 2,1 2,3 3,0 3,2
Sursa: Institutul Naţional de Statistică, calcule Addvances
Raportul de dependenţă al tinerilor
bârlădeni este de 201‰, fiind
inferior raportului de dependenţă
al tinerilor din mediul urban
judeţean (211,5‰), din regiunea
de dezvoltare Nord-Est (208,8‰)
şi superior celui înregistrat la nivel
naţional (192,3‰). Astfel la 1.000
persoane adulte din municipiul
Bârlad revin 201 persoane tinere.
Similar calculului necesar
identificării raportului de
dependenţă al tinerilor se află şi
raportul de dependenţă al
vârstnicilor. Astfel, la nivel
municipal, se remarcă faptul că la
1.000 persoane adulte revin 218
persoane vârstnice, în timp ce la
nivel judeţean acest indicator are
valoarea 175,0‰.
Mişcarea naturală a populaţiei
În municipiul Bârlad, rata
natalităţii, în perioada 2004-2008 a
fost superioară celei a mortalităţii,
astfel că în această perioadă soldul
natural a fost pozitiv ce a variat
între 0,7‰ (anul 2004) şi 2,9‰
(anul 2006).
În aceeaşi perioadă (2005-2008),
sporul natural bârlădean a
înregistrat valori superioare celui
judeţean. Evoluţia ratei sporului
natural a fost pozitivă până în anul
2006, după care în următorii doi
ani a urmat un trend descendent,
ajungând la 1,8‰ în anul 2008 la
nivel municipal şi de -0,1‰ la nivel
judeţean.
Indicatorul, rata mortalităţii
infantile a fost de 20,9‰ la nivelul
anului 2004 şi de 8,5‰ în anul

Rata de nupţialitate şi de divorţialitate în municipiul Bârlad,
la 1 iulie 2004-2008 (‰)
2008. Reducerea ratei morţii
infantile în perioada 2004-2008 a
fost de 59,3%.
Rata nupţialităţii, în perioada
2004-2008, exprimată prin
numărul de căsătorii la 1.000
locuitori, a atins punctul culminat
în anul 2007, când valoarea
indicatorului statistic a fost de
9,0‰. În anul 2008 valoarea
acestui indicator a fost de 7,2‰.
Rata de divorţialitate a fost de
2,1‰ la nivelul anului 2004 şi de
3,2‰ în 2008. Pe parcursul celor
cinci ani, rata de divorţialitate a
crescut de 1,5 ori.
Mişcarea migratorie a populaţiei
Scăderea populaţiei este
influenţată pe lângă efectul mişcării
naturale a populaţiei de efectul
mişcării migratorii. În anul 2008
mişcarea migratorie, exprimată
prin soldul schimbărilor cu
reşedinţă a fost de -453 locuitori,
iar soldul schimbărilor de domiciliu
de -3.089 locuitori. Un alt element
cu efect negativ asupra efectivului
populaţiei îl are soldul migratoriu
internaţional, în momentul în care
valoarea acestuia este negativă. În
perioada 2004-2008 efectivul
emigranţilor a fost superior
numărului de imigranţii, fapt ce a
condus la un sold migratoriu
internaţional pozitiv (de 17
persoane în anul 2008).
Pe lângă emigranţii înregistraţi la
Institutul Naţional de Statistică mai
există o serie de familii ai căror
membri sunt plecaţi la muncă în
străinătate şi care nu sunt
înregistraţi în statisticile oficiale.
10,0‰
9,0‰
8,0‰
7,0‰
6,0‰
5,0‰
4,0‰
3,0‰
2,0‰
1,0‰
0,0‰
7,1‰ - rata de
nupţialitate
2,1‰ - rata de
divorţialitate
7,1‰
7,4‰
2,1‰ 2,3‰
9,0‰
7,2‰ - rata de
nupţialitate
3,0‰ 3,2‰ - rata de
divorţialitate
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Principalii indicatori ai mişcării migratorii a populaţiei municipiului Bârlad
2004 2005 2006 2007 2008
Stabiliri de reşedinţă 747 545 663 748 653
Plecări cu reşedinţă 1.605 1.143 1.055 1.005 1.106
Soldul schimbărilor de reşedinţă -858 -598 -392 -257 -453
Stabiliri de domiciliu 747 545 663 748 653
Plecări cu domiciliu 3.379 2.650 3.462 3.832 3.742
Soldul schimbărilor de domiciliu -2.632 -2.105 -2.799 -3.084 -3.089
Scăderea numărului populaţiei determinată
de soldul migrator intern
-3,7% -2,9% -4,0% -4,4% -4,5%
Emigranţi 31 16 26 32 31
Imigranţi 4 1 9 16 14
Soldul migraţiei internaţionale 27 15 17 16 17
Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Addvances
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Evoluţia numărului de familii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă
în străinătate şi a numărului de părinţi plecaţi la muncă în
străinătate din judeţul Vaslui, în perioada 2006-2009
36
7
18 6 11 4
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Numărul Profilul familiilor demografic, ai căror părinţi sunt social şi economic al Municipiul Bârlad | 19
Părinţi plecaţi la muncă în străinătate
plecaţi la muncă în străinătate
15
6
40
35
30
25
20
15
10
5
0

În anul 2006, în baza de date a
Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului Vaslui,
erau înregistraţi un număr de 36 de
părinţi plecaţi la muncă în
străinătate dintr-un număr total de
18 familii. Patru ani mai târziu, în
anul 2009, numărul părinţilor
plecaţi la muncă în străinătate era
de 6, iar numărul familiilor de 2.
Numărul copiilor ai căror părinţi
erau plecaţi la muncă în străinătate
era de 21 în anul 2006 şi de 4 în
anul 2009, cu 81% mai puţini.
Forţa de muncă
Conform Direcţiei Judeţene de
Statistică Vaslui, numărul mediu
total al salariaţilor din municipiul
Bârlad se cifra în anul 2008 la
17.527 persoane (28,8% din
numărul mediu total al salariaţilor
din judeţul Vaslui), cu 6,1% mai
mult decât în anul anterior.
În perioada 2004-2008, ritmul
mediu anual de creştere a
numărului mediu de salariaţi din
municipiul Bârlad a fost de +2,3%.
Distribuţia angajaţilor pe sectoare
de activitate în anul 2008 arată că
cei mai mulţi salariaţi sunt
încadraţi în domeniul „Industrie”
(7.099 persoane – 40,5%).
Numărul populaţiei angajată în
sectorul „Comerţului” totalizează
2.302 persoane (13,1%), iar cel din
domeniul „Sănătăţii şi asistenţei
sociale” 2.270 persoane (13,0%).
Sectorul „Construcţiilor” este unul
din sectoarele care în perioada
2004-2008 a înregistrat o evoluţie
ascendentă, dar care a fost,
probabil, cel mai grav afectat sector
economic de criza economicofinanciară
mondială. La finele
anului 2008 ponderea salariaţilor
din acest sector era de 10,7%
(1.882 salariaţi).
Sectorul învăţământului cumulează
1.208 salariaţi (6,9%), iar serviciile
administrative şi activităţile
servicii suport 539 salariaţi (3,1%).
Sectorul „hoteluri şi restaurante”
este reprezentat de 276 salariaţi
(1,6%) ceea ce evidenţiază faptul
că turismul nu este foarte dezvoltat
la nivelul municipiului Bârlad.
Şomeri. Rata şomajului
Conform Compartimentului
Programe Ocupare al Agenţiei
Judeţene pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Vaslui (AJOFM Vaslui),
numărul şomerilor înregistraţi în
luna decembrie a anului 2009 în
municipiul Bârlad era de 2.376
persoane, cu 230,9% mai mare
decât cel din luna decembrie a
anului precedent (anul 2008).
Ponderea persoanelor de sex
feminin aflate în şomaj din total
persoane şomere în decembrie
2009 este de 46,2% (1.098
persoane), iar în martie 2010 de
45,9%.
Urmărind evoluţia anuală şi lunară
a numărului de şomeri înregistraţi
pe raza municipiului Bârlad se
remarcă faptul că din anul 2004
până în anul 2007 şi pe parcursului
anului 2008 până în luna octombrie
atât numărul total al şomerilor, cât
şi numărul persoane de sex feminin
a fost în continuă scădere.
Evoluţia numărului mediu de salariaţi din municipiul Bârlad şi din
judeţul Vaslui, în perioada 2004-2008
Distribuţia numărului mediu de salariaţi din municipiul Bârlad, pe
sectoare de activitate, în anul 2008
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
55.200 56.600 56.000
16.009
29,0%
16.195
28,6%
16.288
29,1%
57.800
16.518
28,6%
60.800
17.527
28,8%
20 0 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
2004 2005 2006 2007 2008
Judeţul Vaslui
Municipiul Bârlad
Sănătate şi
asistenţă socială
13,0%
Comerţ
13,1%
Construcţii
10,7%
Industrie
40,5%
Învăţământ
6,9%
Servicii administrative
şi activităţi de servicii
suport
3,1%
Altele
8,2%
Transport şi depozitare
2,9%
Hoteluri şi restaurante
1,6%
Agricultură, silvicultură
şi pescuit
1,6%
Intermedieri financiare
şi asigurări
1,4%
Activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice
1,4%
Adminstraţie publică şi
apărare
1,3%
Alte activităţi ale
economiei naţionale
1,3%
Informaţii şi comunicaţii
0,7%
Tranzacţii imobiliare
0,5%

Începând cu luna noiembrie a
anului 2008, odată cu apariţia
crizei financiare efectele nu au
întârziat să apară, iar numărul
şomerilor a început să crească
constant. Apogeul numărului
şomerilor bârlădeni a fost atins în
luna decembrie 2009, iar din acest
punct temporal numărul total al
şomerilor a scăzut până la 2.290
persoane şomere la finele lunii
martie 2010.
Potrivit AJOFM Vaslui rata
şomajului se calculează doar la
nivel judeţean, neputând fiind
calculată la nivel de localitate, dar
la nivel local este posibilă
calcularea ponderii numărului total
al şomerilor înregistraţi în
populaţia stabilă cu vârsta între 18
şi 62 de ani.
Similar evoluţiei numărului de
şomeri, rata şomajului, respectiv
ponderea numărului total al
şomerilor în populaţia stabilă cu
vârsta cuprinsă între 18-62 ani au
urmat un trend descendent până în
luna octombrie 2008, iar din luna
noiembrie 2008 până în luna
martie 2010 a urmat un trend
ascendent.
În 2010, la finele anului 2010 rata
şomajului judeţean era de 15,3%,
iar ponderea şomerilor în grupa de
vârstă 18-62 ani la nivel municipal
de 4,7%.
Evoluţia numărului de şomeri (total şi persoane de sex feminin) din municipiul Bârlad
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
2.476
1.504
1.288
924
- Număr total de şomeri din municipiul Bârlad: 718
- Din care femei: 323
- Număr total de şomeri din municipiul Bârlad: 2.376
- Din care femei: 1.098
921 896 856 756 682 686 614 621 614 618 631 718 847 961 1.090 1.069
1.051
1.074
730 728 801 845 938 967 1.016 1.098
1.062
603
426 404 371 321
398 448
292 310 287 294 304 317 323 323
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar.
1.733
1.684
1.767
2.041
1.857
2.203
2.129
2.346
2.376
2.341
2.364
2.290
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Număr total şomeri din municipiul Bârlad
Ponderea şomerilor în rândul populaţiei stabile cu vârsta între 18-62 ani din municipiul Bârlad şi rata şomajului la
nivel judeţean
din care femei
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
11,2
10,3
10,3
9,6
5,2
2,6
3,1
1,9
- Ponderea şomerilor în rândul populaţiei stabile cu vârsta
între 18-62 ani din municipiul Bârlad: 1,5%
- Rata şomajului înregistrat la nivel judeţean: 10,1%
9,4
9,3 9,5 8,8
8,2 8,3 7,7 7,4 7,8 7,7 8,5 10,1
1,9 1,8 1,7 1,5 1,4 1,4 1,2 1,3 1,2 1,3 1,3
1,5
- Ponderea şomerilor în rândul populaţiei stabile cu vârsta
între 18-62 ani din municipiul Bârlad: 4,9%
- Rata şomajului înregistrat la nivel judeţean: 14,0%
10,3 10,9 11,9 11,9 11,9 12,0 11,2 12,4 12,6 12,3
1,7 2,0 2,2 3,6 3,5 3,6 3,8 4,2 4,4 4,5 4,8 4,9
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 21
13,3
13,5
14,0 14,2
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mar.
4,8
4,9
15,3
4,7
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Ponderea şomerilor în rândul populaţiei stabile cu vârsta între 18-62 ani din municipiul Bârlad (%) Rata şomajului înregistrat la nivel judeţean (%)

Situaţia spaţial urbanistică
La finele anului 2008 fondul locativ,
exprimat prin locuinţe existente,
din mediul urban vasluian totaliza
64.213 locuinţe, din care 38,2%
erau localizate în municipiul Bârlad
(24.557 locuinţe). Fondul locativ la
nivel urban s-a majorat cu 1,6%
(1.000 locuinţe) comparativ cu
anul 2004, iar fondul locativ
bârlădean cu 0,9% (220 locuinţe).
Evoluţia medie anuală a fondului
de locuinţe, în perioada 2004-2008,
a fost de 0,4% în mediul urban al
judeţului Vaslui şi de 0,2% în
municipiul Bârlad.
În anul 2009, fondul locativ al
municipiului este de 25.199, din
care 8.700 case la curte (34,5%) şi
16.499 apartamente la bloc
(65,5%). Suprafaţa caselor la curte
este de 817,8 mii m 2 şi cea a
apartamentelor de 810,3 mii m 2 ,
ceea ce înseamnă că o casă la curte
se desfăşoară pe o suprafaţă de
aproximativ 94 m 2 , în timp ce un
apartament la bloc se întinde pe o
suprafaţă medie de 49,1 m 2 .
Numărul imobilelor cu grad de risc
seismic este de 104 (dintr-un total
de 25.199 imobile, adică 0,4%), din
care 52 imobile sunt cuprinse la
grad I de risc (50%), 15 imobile la
grad II (14,4%), 19 imobile la grad
III (18,3%) şi 18 la grad IV (17,3%).
Structura fondului locativ pe forme
de proprietate era la finele anului
2008 identică pentru municipiul
Bârlad şi mediul urban vasluian,
fiind în proporţie de 96,9% formată
din locuinţe proprietate privată şi
3,1% locuinţe proprietate publică.
În anul 2009, primăria deţinea 194
de locuinţe date în folosinţă prin
contract din închiriere ce se
desfăşurau pe o suprafaţă de 6.441
m 2 şi cu un număr total de camere
de 332, ceea ce înseamnă că în
medie o locuinţă are aproximativ
33,2 m 2 şi cu un număr mediu de
1,7 camere. În anul 2005 numărul
locuinţe disponibile spre închirie se
cifra la 406, acest număr fiind
constant până în anul 2009, când
numărul acestora a scăzut 52,2% în
urma vânzări imobilelor chiriaşilor.
Numărul persoanelor pe o locuinţă
se cifrează la 2,8 persoane în
municipiul Bârlad şi la 2,9
persoane în mediul urban pentru
anul 2008 (conform calculaţiilor pe
baza datelor statistice furnizate de
Institutul Naţional de Statistică).
Suprafaţa locuibilă existentă în
municipiul Bârlad la finele anului
2008 era de 892.833 m 2 ,
reprezentând 37,8% din suprafaţa
locuibilă din mediul urban vasluian
şi fiind cu 1,6% mai mare decât cea
existentă la finele anului 2004.
Suprafaţa locuibilă pe cap de
locuitor a fost de 12,9 m 2 /cap de
locuitor în municipiul Bârlad şi de
12,5 m 2 /cap de locuitor la nivelul
mediului urban vasluain.
Comparativ cu anul 2004, suprafaţa
locuibilă pe cap de locuitor s-a
majorat cu 4,0% la nivelul
municipiului şi cu 3,3% la nivelul
întregului mediu urban.
70.000
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
Fondul locativ în mediul urban vasluian şi municipiul Bârlad,
în perioada 2004-2008
63.213 63.541 63.721 63.956 64.213
24.337
38,5%
- locuinţe existente la sfârşitul anului -
24.378
38,4%
24.360
38,2%
24.485
38,3%
24.557
38,2%
22 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Urban
Municipiul Bârlad
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
Evoluţia suprafeţei locuibile pe cap de locuitor în mediul urban
vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2008
- suprafaţă locuibilă (m 2 ) /cap locuitor -
12,1 12,4 12,1 12,3 12,3 12,5 12,5 12,7 12,7 12,9
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Urban
Municipiul Bârlad

Gradul de confort al populaţiei
poate fi măsurat cu ajutorul a unui
indicator cheie denumit „mărimea
locuinţei” şi care poate fi calculat în
două metode:mărimea locuinţei din
punct de vedere al suprafeţei
locuibile şi din punct de vedere al
numărului de camere. Din punct de
vedere al suprafeţei medii locuibile
a unei locuinţe populaţia mediului
urban vasluian are la dispoziţie
36,8 m 2 /locuinţă, iar cea din
municipiul Bârlad o suprafaţă de
36,4 m 2 /locuinţă.
Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
În fiecare an la nivelul oricărei
structuri administrativ-teritoriale
se dezvoltă noi locuinţe. În
municipiul Bârlad, în perioada
2004-2009 s-au dezvoltat un
număr total de 411 locuinţe, din
care 24,0% în anul 2007 (99
locuinţe), iar 74 pe parcursul
anului 2009. Evoluţia medie anuală
a zonei rezidenţiale, cuantificată
prin numărul de locuinţe finalizate,
a fost de 16,0%.
Zona rezidenţială dezvoltată în
municipiul Bârlad a cumulat o
suprafaţă de 27.019 m 2 pe
parcursul perioadei cuprinse între
anul 2004 şi anul 2009.
Suprafaţa locuibilă pe locuinţă, la
nivelul anului 2009, este de 62,1
m 2 , iar numărul mediu de camere
pe o locuinţă se cifrează la 3,5.
120
100
80
60
40
20
0
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Dezvoltarea zonei rezidenţiale în municipiul Bârlad, în perioada
2004-2009
- locuinţe terminate la sfârşitul anului -
Evoluţie medie anuală: 16,0%
55 53 51 99 79 74
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
3,7
Evoluţia condiţiilor de locuire din zona rezidenţială dezvoltată în
municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
3,8 3,9
65,5 62,3 59,2 69,6 70,9 62,1
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
3,2
3,5 3,5
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
Suprafaţa medie locuibilă / locuinţă (mp)
Număr mediu de camere / locuinţă
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 23

40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
30,00
25,00
20,00
15,00
10,00
5,00
0,00
Evoluţia spaţiilor verzi pe cap de locuitor în mediul urban vasluian
şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
20,6
35,5
Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor în centrele urbane ale
judeţului Vaslui, în anul 2009
17,00
- spaţiu verde (m 2 )/ cap locuitor -
20,4 20,7 20,8 21,0
15,1 15,1 15,2
26,01
- spaţiu verde (m 2 ) / cap locuitor -
20,99 m 2 spaţiu verde / cap de locuitor
- media la nivel urban judeţean
19,13 20,13
19,7
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Urban
26,0
21,0
Municipiul Bârlad
11,57
Mun. Vaslui Mun. Bârlad Mun. Huși Or. Murgeni Or. Negrești
Spaţii verzi şi amenajare urbană
Spaţiile verzi sunt reprezentate de
suprafaţa spaţiilor verzi amenajate
sub formă de parcuri, grădini
publice sau scuaruri publice,
terenurile, bazelor şi amenajărilor
sportive în cadrul perimetrelor
construibile.
Suprafaţa totală a spaţiilor verzi
din municipiul Bârlad, în anul
2009, totaliza 180 ha, adică 45,9%
din suprafaţa totală a spaţiilor verzi
urbane din judeţul Vaslui. La nivel
municipal, suprafaţa spaţiilor verzi
reprezintă 16,6% din suprafaţa
intravilană.
Evoluţia spaţiilor verzi din
municipiul Bârlad au înregistrat un
regres de 26,8% în anul 2009
comparativ cu anul 2004, adică cu
72 ha spaţiu verde mai puţine, în
timp ce suprafaţa totală a spaţiilor
verzi din mediul urban total a
rămas constantă, după creşterile şi
descreşterile înregistrate.
În anul 2009, suprafaţa spaţiilor
verzi pe cap de locuitor a fost în
medie de 20,99 m 2 /cap locuitor în
mediul urban judeţean şi de 26,01
m 2 /cap locuitor în municipiul
Bârlad.
Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia, in conformitate cu OUG
114/2007, de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20
m 2 /locuitor, până la 31 decembrie 2010 şi de minim 26 m 2 /locuitor până la 31
decembrie 2013. Se remarcă faptul că la nivelul municipiului Bârlad locuitorilor le este
asigurată suprafaţa de spaţiu verde conform reglementărilor europene.
În plus, în municipiul Bârlad se urmăreşte realizarea unui parc peri-urban, în zona
Prodana, cu scopul de a creştere suprafaţa spaţiilor verzi locale şi diminuarea
agresiunii antropice asupra celor existente intraurbane şi peri-urbane.
24 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
În anul 2004, suprafaţa spaţiilor
verzi pe cap de locuitor în
municipiul Bârlad a fost de 35,5
m 2 /cap de locuitor în anul 2004,
acesta fiind şi punctul culminant în
ceea ce priveşte evoluţia acestui
indicator urban. În acest an
suprafaţa spaţiului verde pe

Ponderea suprafeţei zonelor de agrement, inclusiv a parcurilor din
municipiul Bârlad în cadrul mediului urban al judeţului Vaslui, în anul 2009
Municipiul Bârlad
70,8%
Ponderea suprafeţei scuarurilor din municipiul Bârlad în cadrul
mediului urban al judeţului Vaslui, în anul 2009
Municipiul Bârlad
19,3%
cap de locuitor la nivel municipal a
fost cu 14,9 m 2 mai mare (cu
72,3%) decât cea înregistrată la
nivelul mediului urban total.
Parcuri şi scuaruri. Potrivit datelor
publicate de Agenţia pentru
Protecţia Mediului Vaslui, parcurile
cuprind în perimetrul lor plantaţii
de arbori şi arbuşti, spaţii gazonate
şi specii de plante decorative şi se
constituie ca zone pentru odihnă şi
recreere, pentru organizare de
manifestări culturale, sportive, etc.
Suprafaţa zonelor de agrement,
inclusiv a parcurilor din oraşele şi
municipiile judeţului Vaslui, se
cifrează la 151,05 ha, din care
70,8% în municipiul Bârlad (107,0
ha). Scuarurile răspund operativ
nevoilor de odihnă sau lectură de
scurtă durată sau realizării unui
efect decorativ deosebit. Suprafaţa
scuarurilor din oraşele şi
municipiile judeţului Vaslui
totalizează 17,06 ha din care 19,3%
în municipiul Bârlad (3,3 ha).
În ceea ce priveşte amenajarea
urbană, la nivelul municipiului
Bârlad, există un număr de 604
bănci în parcuri şi 680 coşuri de
gunoi. Suprafaţa spaţiilor pentru
copii se extinde pe 12.971 m 2 şi
copii au la dispoziţie 156
echipamente pentru joacă.
Reţeaua de străzi orăşeneşti
Zonă
Zone de agrement,
La nivelul anului 2009, potrivit
Scuaruri (ha)
inclusiv parcuri (ha)
datelor furnizate de Direcţia
Municipiu Vaslui 34,40 4,00
Judeţeană de Statistică Vaslui,
Municipiu Bârlad 107,00 3,30
lungimea străzilor orăşeneşti din
Municipiu Huși 1,25 9,63
cele 5 centre urbane ale judeţului
Oraş Murgeni 4,00 0,13
Vaslui cumulau 397 km, din care
Oraş Negrești 4,40 -
Total 151,05 Profilul 17,06 demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 25
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui

jumătate erau modernizate - 202
km (50,9%). La nivelul municipiul
Bârlad (în anul 2009), lungimea
străzilor orăşeneşti era de 120 km,
din care 54 km (45,0%)
modernizate. Pe parcursul
perioadei 2004-2008, la nivel
judeţean lungimea străzilor
orăşeneşti a crescut cu 23%, în
timp ce la nivel municipal acest
indicator a înregistrat o scădere de
6,25% (de la 128 km străzi
orăşeneşti în anul 2004 la 120 km
în anul 2008, respectiv 2009).
Ponderea străzilor orăşeneşti din
municipiul Bârlad deţin o pondere
de 30,2% din totalul străzilor
orăşeneşti vasluiene şi o pondere
de 26.7% din totalul străzilor
orăşeneşti modernizate.
La nivel naţional şi regional
ponderea străzilor orăşeneşti
modernizate din lungimea totală a
străzilor orăşeneşti este de 61,4%,
respectiv 56,7%.
Preţul imobilelor şi
terenurilor
Preţul locuinţelor
Preţurile unitare estimative ale
apartamentelor situate în blocuri
de locuinţă şi a locuinţelor
individuale, publicate de Camera
Notarilor Publici din Iaşi, punctul
de lucru Vaslui variază în funcţie de
tipul clădirii, zonă, grad de confort,
vechime, îmbunătăţiri şi finisaje.
La baza efectuării evaluării au stat
informaţiile privind nivelul
preţurilor corespunzătoare lunii
decembrie 2009. La calculul
preţurilor au fost avute în vedere
toate aspectele care pot influenţa
preţul de vânzare.
26 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
140
120
100
80
60
40
20
0
Evoluţia străzilor orăşeneşti şi străzilor orăşeneşti modernizate din
municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
128
50
39,1%
120 120 120 120 120
50
41,7%
50
41,7%
- kilometri-
50
41,7%
54
45,0%
54
45,0%
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Străzi orăşeneşti
Străzi orăşeneşti modernizate
Ponderea străzilor orăşeneşti din municipiul Bârlad din lungimea
totală a străzilor orăşeneşti din judeţul Vaslui, în anul 2009
Municipiul Bârlad
30,2%
Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate din municipiul Bârlad
din lungimea totală a străzilor orăşeneşti modernizate din judeţul
Vaslui, în anul 2009
Municipiul Bârlad
26,7%

Municipiul Bârlad, în procesul de
stabilire al preţurilor imobiliare,
este împărţit în 6 zone: zona A
(Centrală: de la zona Stadion până
la intersecţia cu str. Primăverii;
Străzile: Republicii, Onofrenco,
Dragoş Vodă, Susaicov) zona B
(Parc: Grădina Publică – partea
dreaptă a str. Epureanu; Stadion:
de la intrare în Bârlad până la
intersecţia cu str. Siret şi str. N.
Tonitza; Lirei: de la Cinema
Bârladul până la fabrica de
Confecţii şi U.M.), zona C (Gară: str.
Primăverii şi str. Vărăriei), zona D
(Epureanu: fosta K. Marx pe ambele
părţi până la RAGCL; Sterian
Dumbravă: toată strada de la zona
industrială până la intersecţia cu
str. Comuna din Paris), zona E
(Industrială şi Căminele de
nefamilişti, Zona Complex Şcolar
Str. Mihai Eminescu în afara
perimetrului construibil), zona F
(Cămine de nefamilişti - Vasile
Pârvan, Zona Parc). Cele mai mari
preţuri sunt practicate în zona A şi
cele mai mici în zona F.
Spre exemplificare, un apartament
confort II într-un bloc cu 3 etaje şi
parter porneşte de la un minimum
de vânzare de 573 lei/m 2 în zona
centrală A (fiind delimitată de la
zona Stadion până la intersecţia cu
Str. Primăverii), în timp ce în zona
E (zona industrială) pentru un
apartament similar preţului unui
m 2 porneşte de la 367 lei.
Valorile estimative la construcţii de
locuinţe individuale sunt
diferenţiate în funcţie de zonă
(numerotate de la 0 la 4) şi
materialul utilizat la realizarea
pereţilor. Valorile la construcţiile
de locuinţe individuale sunt
cuprinse între 180 lei/m 2 (în zona
4 şi cu pereţi din vălătuci, paiantă
sau chirpici parter) şi 500 lei/m 2
(în zona 0 şi cu pereţi din cărămidă,
piatră sau înlocuitori parter).
Preţul spaţiilor comerciale
Pentru spaţiile comerciale preţuri
sunt: 1.430 lei/m 2 pentru zona A,
1.280 lei/m 2 pentru zona B, 1.120
lei/m 2 pentru zona C şi 880 lei/m 2
pentru zonele D şi E.
Terenuri. Preţul terenurilor
Suprafaţa totală a fondului funciar
al municipiului Bârlad este de
1.456 ha, reprezentând doar 0,3%
din suprafaţa totală a judeţului
Vaslui şi 4,2% din suprafaţa
mediului urban vasluian. În
proporţie de 87,0% (1.267 ha)
suprafaţa fondului funciar este
teren neagricol, iar cei 13,0% (189
ha)¤ teren agricol sunt distribuiţi
astfel: 5,5% teren arabil, 6,4%
păşuni, 0,7% fâneţe şi 0,4% vii şi
pepiniere viticole
Suprafaţa intravilană a
municipiului cumulează 1.087 ha,
ceea ce reprezintă 74,7% din
suprafaţa totală a fondului funciar.
Preţurile estimative stabilite de
Camera Notarilor Publici din Iaşi,
punctul de lucru Vaslui pentru
terenuri sunt diferenţiate pentru
terenuri intravilane curţi
construcţii şi terenuri intravilane
arabile.
Pentru terenurile intravilane curţi
construcţii preţurile estimate şi
stabilite de Camera Notarilor
Publici sunt: 340 lei/m 2 pentru
zona A, 300 lei/m 2 pentru zona B,
120 lei/m 2 pentru zona C,55 lei/m 2
pentru zona D şi 50 lei/m 2 pentru
zona E.
Structura fondului funciar din municipiul Bârlad
80,0%
70,0%
Ponderea terenurilor agricole în suprafaţa totală a fondului funciar
75,4%
Teren arabil
5,5%
60,0%
50,0%
57,7%
61,7%
Teren neagricol
87,0%
Teren agricol
13,0%
Păşuni
6,4%
Fâneţe
0,7%
Vii şi pepiniere
viticole
0,4%
40,0%
30,0%
20,0%
10,0%
13,0%
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 27
0,0%
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România

Pentru terenurile intravilane
arabile preţurile estimate de
pornire sunt: 170 lei/m 2 pentru
zona A, 150 lei/m 2 pentru zona B,
60 lei/m 2 pentru zona C, 30 lei/m 2
pentru zona D şi 20 lei/m 2 pentru
zona E.
Preţurile pentru terenurile
extravilane situate la limita cu
intravilanul municipiului Bârlad
sunt de 10 lei/m 2 , iar pentru
terenurile extravilane cu vii preţul
pe m 2 este de 1,3 lei şi pentru cele
cu păduri de 1,0 lei.
Autovehicule proprii şi
autovehicule de marfă.
Parcări
În municipiul Bârlad, în anul 2009
existau 2.744 autovehicule în
proprietate personală şi 1.004
autovehicule de marfă. Comparativ
cu anul 2006 numărul
autovehiculelor proprietate
personală a crescut cu 15,2%, iar
numărul autovehiculelor destinate
transportului de marfă cu 7,0%.
În perioada 2006-2009 numărul
parcărilor existente la nivelul
municipiului a crescut cu 402
parcări ajungând la 602 parcări,
dar numărul acestora este
insuficient pentru a acoperi
necesarul parcărilor pentru cele
2.744 de autovehicule proprietate
personală existente la nivelul
municipiului Bârlad. În anul 2009,
numărul autovehiculelor
proprietate personală ce reveneau
la un loc de parcare a fost de 4,6.
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
Evoluţia numărului de autovehicule proprietate personală şi
raportul dintre autovehicule şi numărul parcărilor existente în
municipiul Bârlad, în perioada 2006-2009
4,7
2.382 2.733 2.706 2.744
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Număr autovehicule în proprietate
personală
5,4 5,4
Evoluţia numărului de autovehicule
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Număr autovehicule în
proprietate personală
- - 2.382 2.733 2.706 2.744
Număr autovehicule de
marfă înscrise în circulaţie
- - 938 1.026 987 1.004
Evoluţia locurilor de parcare
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Număr parcări - total 200 260 505 505 505 602
din care: nou înfiinţate 60 60 245 0 0 97
Sursa: Primăria Bârlad
4,6
Număr autovehicule la o
parcare
6
5
4
3
2
1
0
28 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 2. Infrastructură
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 29

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile (km)
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Judeţul Vaslui 743,8 787,5 794,1 871,4 781,4 899,0
Mediul Urban 514,5 524,5 524,5 530,5 417,0 419,3
Municipiu Vaslui 180,6 180,6 180,6 180,6 113,6 114,7
Municipiu Bârlad 217,0 218,0 218,0 218,0 170,0 171,0
Municipiu Huși 70,1 70,1 70,1 70,1 70,1 70,3
Oraş Murgeni 30,0 39,0 39,0 45,0 45,0 45,0
Oraş Negrești 16,8 16,8 16,8 16,8 18,3 18,3
Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui
600,0
500,0
400,0
300,0
200,0
100,0
0,0
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
514,5 524,5 524,5 530,5
217,0
42,2%
Lungimea reţelei simple de distribuţie a apei potabile în mediul
urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
218,0
41,6%
218,0
41,6%
- kilometri ; % -
218,0
41,1%
417,0 419,3
170,0
40,8%
171,0
40,8%
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
99,6 99,8
16,1 16,1
Mediul urban
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile în mediul
urban vasluian şi municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
- mii m 3 / zi-
Municipiu Bârlad
120,7 120,8 124,5 128,2
37,1 37,1 37,1 38,8
30 | Anul Profilul 2004demografic, Anul 2005 social Anul şi 2006 economic Anul al 2007 Municipiul Anul 2008 Bârlad Anul 2009
Mediul urban
Municipiul Bârlad
Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a populaţiei din
municipiul Bârlad, se face din :
→ surse de suprafaţă: acumularea
Cuibul Vulturilor ;
→ surse subterane: Negrileşti,
Bădeana, Tutova, puţuri locale.
Lungimea reţelei simple de
distribuţie a apei potabile cumula la
nivelul judeţului Vaslui 899,0 km,
din care 46,6% (419,3 km) în
mediul urban. Din cei 419,3,0 km
de reţeaua simplă de distribuţie a
apei potabile, 171,0 km erau pe
teritoriul municipiului Bârlad
(40,8%).
Din anul 2004 şi până în anul 2009
reţeaua de distribuţie a apei
potabile judeţeană s-a majorat cu
155,2 km (+20,9%), în timp ce
reţeaua municipală bârlădeană a
scăzut cu 46,0 km (-21,2%)
influenţând negativ şi evoluţia
reţelei urbane totale cu -8,9%.
Durata de exploatare (vechimea) a
reţelei de distribuţie a apei din
municipiul Bârlad este în proporţie
de 4,7% de maxim 5 ani, 8,5% de 6-
15 ani, 24,3% de 16-25 ani, iar
62,5% de peste 25 ani.
În anul 2009, capacitatea zilnică a
instalaţiilor de producere a apei
potabile din mediul urban era de
128,2 mii m 3 , iar cea a instalaţiilor
din municipiul Bârlad de 38,8 mii
m 3 (30,3% din capacitatea totală a
instalaţiilor din mediul urban). Atât
capacitatea de la nivel urban, cât şi
de la nivel municipal au urmat un
trend pozitiv în perioada 2004-

2009. Astfel, capacitatea
instalaţiilor din mediul urban s-a
majorat cu 28,6 mii m 3 /zi (+28,7%)
pe parcursul a şase ani de zile, iar
capacitatea instalaţiilor din
municipiu Bârlad cu 22,7 mii m 3 /zi
(+141,0%).
Consumul de apă total din
municipiul Bârlad a fost în anul
2009 de 2.026 mii m 3 , cu 15,1%
mai mic decât în anul 2004 (mai
mic cu 361 mii m 3 ).
În anul 2009 consumul de apă de
tip uz casnic a reprezentat 89,7%
(1.817 mii m 3 ) din consumul total
de apă înregistrat la nivel
municipal.
Pe baza datelor statistice furnizate
de Institutul Naţional de Statistică
valabile la nivelul anului 2008 a
fost posibilă calcularea volumului
de apă furnizat în medie unui
locuitor. Conform datelor ce
cuantifică volumul de apă furnizat
în anul 2008 şi efectivul populaţiei
din aceeaşi perioadă a reieşit
volumul de apă furnizat unui
locuitor din municipiul Bârlad a
fost de 24,0 m 3 în anul 2008,
valoare superioară celei judeţene
(14,5 m 3 /cap locuitor/an) şi celei
regionale (18,7 m 3 /cap
locuitor/an), dar inferioară celei
înregistrate la nivel naţional (31,7
m 3 /cap locuitor/an).
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
2.387
Consumul de apă total şi consumul de apă uz casnic în municipiul
Bârlad, în perioada 2004-2009
1.942
81,4%
2.283
1.849
81,0%
2.110 2.141 2.095 2.026
2.103
99,7%
- mii m 3 -
1.723
80,5%
1.665
79,5%
1.817
89,7%
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Municipiul Bârlad
24,0
Consumul de apă - total
14,3
18,7
Consumul de apă - uz casnic
Volumul de apă furnizat în medie unui locuitor din municipiul Bârlad,
judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008
- m 3 / cap locuitor / an
31,7
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România
Structura consumului de apă în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui,
regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008
20,5%
79,5%
Structura consumului de apă în
profil teritorial pe structuri
administrativ-teritoriale, în anul
2008, evidenţiază faptul că în
municipiul Bârlad consumul de apă
Judeţul Vaslui
Regiunea Nord-Est
35,3%
37,6%
62,4%
64,7%
România Profilul demografic, 36,6% social şi economic 63,4% al Municipiul Bârlad | 31
40,0% 20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%
Uz industrial
Uz canic

600,0
500,0
400,0
300,0
200,0
100,0
0,0
Evoluţia lungimii simple a reţelei de canalizare la nivelul judeţului
Vaslui şi municipiului Bârlad, în perioada 2004-2009
359,9 368,8 370,4
395,1
164,1 164,1 164,1 181,1
483,0
247,0
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Judeţul Vaslui
+121,0 km (+33,6%)
+86,9 km (+53,0%)
Lungimea reţelei de canalizare a municipiului Bârlad în context
judeţean, în anul 2009
Municipiul Bârlad;
251,0km;52,2%
480,9
251,0
Municipiul Bârlad
Reţeaua de canalizare a
municipiul Bârlad
52,9%
din reţeua de canalizare din
mediul urban vasluian
Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale. Volumul de ape uzate evacuate şi gradul de epurare
Staţie de epurare
Populaţie
Volum ape
Grad de
deservită
Emisar uzate evacuate
epurare
( nr. )
(mil. mc )
Municipiu Vaslui
Pârâu Vaslui
40.213
(Vasluieţ)
3.223 72%
Municipiu Bârlad 43.774 Râu Bârlad 3.301 78%
Municipiu Huşi 15.446 Pârâu Huşi 0,68 65%
Oraş Negreşti 2.850 Râu Bârlad 0,212 -
Oraş Murgeni 992 Râul Elan 0,084 76%
Comuna 32 Fălciu | Profilul demografic, 252 social Râul şi economic Prut al Municipiul 0,031 Bârlad 60%
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, Raport privind starea mediului 2009
este preponderent de uz casnic
(79,5%), în timp ce la nivel naţional
consumul casnic este 63,4%, restul
de 36,6% fiind consum apă – uz
industrial.
Canalizare
Lungimea simplă a reţelei de
canalizare a judeţului Vaslui
cumula 480,9 km la finele anului
2009, din care 251,0 pe raza
municipiului Bârlad (52,2%). În
perioada 2004-2009, lungimea
totală a reţelei simple de canalizare
s-a majorat cu 33,6%. Un impact
semnificativ asupra evoluţiei
acestui indicator o are evoluţia
lungimii înregistrată la nivelul
municipiului Bârlad (a cărei
majorare este de 53,0% în aceeaşi
perioadă).
În context judeţean, lungimea
reţelei simple de canalizare a
municipiului 52,9% din lungimea
totală a reţelei de canalizare din
mediul urban.
78,5% din lungimea reţelei de
canalizare a municipiului Bârlad
are o durată de exploatare de peste
25 ani, 9,9% o vechime de la 16 la
25 ani, 4,8% o vechime de 6-15 ani
şi 6,8% o vechime de maximum 5
ani.
Staţii de epurare
În judeţul Vaslui în anul 2009
existau 6 staţii de epurare
(comparativ cu anul 2008 când
numărul acestora era de doar 4).
Volumul de ape uzate evacuate în
anul 2009 este de 6.525 mil m 3 , din
care 50,6% la staţia de epurare
Bârlad.

Gradul de epurare al apelor uzate
la staţia Bârlad este de aproximativ
76,5% conform Planului Local de
Acţiune pentru Mediu al judeţului
Vaslui.
Populaţia bârlădeană deservită de
staţia de epurare a municipiului se
cifrează la 43.833 locuitori, adică
63,5% din populaţia totală a
municipiului.
Staţia de epurare Bârlad
Staţia de epurare Bârlad are în
componenţa sa două trepte:
treapta mecanică cu o capacitate de
256l/s şi treapta biologică cu o
capacitate de 340 l/s.
Treapta mecanică este compusă
din:
→ grătar rar: 1 bucată cu lăţimea
de 0,8 m prevăzut cu curăţire
mecanică, distanţa dintre bare de
25 mm;
→ grătare dese: 2bucăţi cu lăţimea
de 0,8 m prevăzute cu instalaţie de
curăţire mecanică, distanţa dintre
bare de 6 mm;
→ deznisipator orizontal
longitudinal: 2 compartimente cu
lungimea de 19 m, lăţime de 1,1 m
şi înălţime 1,5 m. Volum util de 56
m 3 şi echipat cu un pod raclor;
→ staţie de pompare ape brute – 3
pompe ACV 350; capacitate de 600
m 3 /h;
→ separator de grăsimi:1 bazin
longitudinal cu 2 compartimente,
având lungimea de 20 m, lăţimea de
2,5 m şi înălţimea de 3,5 m;
→ decantor primar radial: 1 bucată
cu diametrul de 25m.
Treapta biologică este compusă din:
→ 10 bazine de aerare cu lungimea
de 50 m, lăţimea de 3m, înălţimea de
3 m, volum util/bazin de 480 m 3
(bazinele sunt prevăzute cu câte 20
baterii de aerare);
→ decantoare secundare
longitudinale în număr de 2 cu
dimensiunile: lungime de 55 m,
lăţime de 10 m şi înălţime 4 m.
Gospodăria de nămol este compusă
din:
→ îngroşător nămol brut cu diametrul
de 11 m şi înălţime de 3,5 m;
→ staţie de pompare nămol îngroşat,
o construcţie din beton armat cu
diametru de 3 m, dotată cu 2
electropompe submersibile,
capacitate de 100 m 3 /h;
→ metantanc: 1 bucată cu diametrul
de 13 m şi înălţimea de 14 m, volum
fermentare de 1.500 m 3 ;
→ gazometre: 2 bucăţi cu un volum
de 500 m 3 /buc;
→ platforme uscare nămol: 7 bucăţi
din care 5 buc. cu un volum de 500
m 3 şi 2 bucăţi modernizate cu volum
de 1.000 m 3 .
→ staţie deshidratare mecanică.
Gaze naturale
Lungimea simplă a reţelei de
distribuţie a gazelor naturale din
municipiul Bârlad era de 150,2 km
în anul 2009, fiind cu 55,1 km
(58,0%) mai mare comparativ cu
anul 2004. În perioada 2004-2009,
punctul culminant al evoluţiei
pozitive reţelei de distribuţie a
gazelor naturale o reprezintă anul
2009 moment în care comparativ
cu anul precedent lungimea reţelei
de distribuţie a gazelor naturale a
crescut cu 29,8%.
În anul 2009, din cei 150,2 km de
reţea de distribuţie a gazelor
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Evoluţia lungimii simple a reţelei de distribuţie a gazelor naturale
din municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
95,1 94,8
100,5 102,8
115,7
+55,1 km (+58,0%)
150,2
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 33
Datele pentru perioada 2004-2008 sunt de la Institutul Naţional de Statistică,
iar pentru anul 2009 de la SC Distrigaz Nord Est Iaşi, Sucursala Bârlad
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Durata de exploare a reţelei de distribuţie a gazelor naturale
(estimare SC Distrigaz Nord Est Iaşi, Sucursala Bârlad la nivelul anului 2009)
0-5 ani
7,0%
16-25 ani
15,8%
6-15 ani
77,2%

naturale doar 7,0% sunt în
exploatare de maximum 5 ani, în
timp ce 77,2% din lungimea reţelei
are o vechime cuprinsă între 6 şi 15
ani, iar 15,8% are o vechime de la
16 până la 25 ani.
Volumul de gaze naturale
distribuite în municipiul Bârlad pe
parcursul anului 2009 totaliza
40.663 mii m 3 , din care 38,4%
(15.585 mii m 3 ) pentru uz casnic.
În perioada 2004-2007 se remarcă
o uşoară creştere al volumului de
gaze distribuite (evoluţie medie
anuală de 3,7%), iar perioada de
doi ani ce a urmat este
caracterizată de o scădere de
15,2%.
60.000
50.000
40.000
30.000
20.000
10.000
0
43.025
Evoluţia volumului de gaze naturale distribuite în municipiul
Bârlad, în perioada 2004-2009
- mii m 3 -
44.961
12.907 13.488
47.327 47.913 47.806
16.564 17.089 16.124
Volumul gazelor naturale distribuite în municipiului Bârlad în
context judeţean, în anul 2008
40.633
15.585
Date statistice conform SC Distrigaz Nord Est Iaşi, Sucursala Bârlad
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Total - gaze naturale distribuite
din care: pentru uz casnic
În context judeţean, volumul
gazelor naturale distribuite în
municipiul Bârlad deţin o pondere
de 36,0% şi peste jumătate (56,3%)
din volumul gazelor naturale
distribuite în mediul urban
vasluian.
Energie termică
În prezent, în judeţul Vaslui
alimentarea cu energie termică în
sistem centralizat se mai realizează
în municipiile Vaslui, Bârlad şi
Huşi. Combustibilii utilizaţi pentru
alimentarea cu căldură în sistem
centralizat sunt: combustibil lichid
uşor procesat (CLU), cărbune, gaze
naturale (în municipiile Vaslui şi
Bârlad).
Lipsa unei atenţii adecvate pentru
întreţinerea reţelelor de transport
a agentului termic (uzura
Municipiul Bârlad;
48.425 mii m 3 ;
36,0%
Volumul gazelor distribuite
în municipiul Bârlad
56,3%
din volumul gazelor
distribuite în mediul urban
vasluian
Date oficiale conform Institutului
Naţional de Statistică
Energia termică distribuită la nivel naţional, regional, judeţean şi municipal, în perioada 2004-2009
România Regiunea Nord Est Judeţul Vaslui Municipiul Bârlad
din care: Total din care:
din care:
Total
Total
Total din care: uz
uz casnic, Mii uz casnic,
uz casnic,
Mii Gcal
Mii Gcal
Mii Gcal casnic, %
% Gcal %
%
2004 19.161,4 85,0% 2.059,2 88,3% 80,4 90,7% 15,2 100%
2005 18.769,7 84,4% 1.877,1 85,3% 64,8 90,5% 12,6 100%
2006 16.554,3 83,7% 1.512,0 88,9% 45,4 93,4% 1,1 100%
2007 14.184,8 85,9% 1.207,0 87,7% 29,6 94,7% 1,7 100%
2008 13.831,3 85,0% 1.230,5 87,5% : : 1,4 100%
2009 : : : : : : 1,5 100%
34 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

conductelor, a termoizolaţiei
acesteia, canale termice sparte,
inundate, pline cu pământ, etc.), a
clădirilor centralelor şi a punctelor
termice, lipsei contoarelor de
energie termică pe parcurs de la
furnizarea energiei din sursă la
punctele termice şi apoi la
consumatori sunt factorii ce au
condus la parametri scăzuţi ai
agentului termic la consumatori
comparativ cu cei necesari stabiliţi
aceasta reprezentând principala
nemulţumire a populaţiei care a
decis debranşarea de la sistemul
centralizat. Un alt factor cu
greutate în acest context negativ al
sistemului centralizat de
alimentare cu căldură este dat de
lipsa izolării sau slaba izolare
termică a clădirilor de locuinţe.
distribuită cu un an înainte, iar
diferenţa poate fi explicată prin
necesarul de agent termic pe
fondul temperaturilor foarte
scăzute înregistrate în sezonul rece
al anului 209 comparativ cu anul
precedent.
Anul 2006 poate fi considerat anul
negru pentru evoluţia energiei
termice distribuite la nivelul
municipiului Bârlad aceasta
micşorându-se la 1,1 mii Gcal de la
12,6 mii Gcal distribuite în anul
2005 (-91,3%).
La nivel judeţean peste 90% din
energia termică distribuită este
pentru uz casnic, la nivel municipal
întregul consum de energie termică
este pentru uz casnic.
În municipiul Bârlad, unitatea care
produce şi distribuie energia
termică în sistem centralizat, este
R.A.G.C.L. Bârlad, care în anul 2006
a deservit un număr de 195
apartamente, 0 unităţi
administrative şi 6 agenţi
economici. Numărul de locuitori ce
au beneficiat de energie termică
furnizată de RAGCL Bârlad în anul
2006 a fost 490, reprezentând
0,71% din populaţia municipiului
la momentul respectiv.
Combustibilul utilizat de RAGCL
Bârlad în anul 2006 a fost de 98,7 t
CLU şi 49.073,66 Nmc gaz metan.
Pe parcursul anului 2009 energia
termică distribuită populaţie din
municipiul Bârlad a fost de 1,5 mii
gcal. Energia termică distribuită
populaţiei pe parcursul anului
2009 este uşor mai mare decât cea
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 35

36 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 3. Servicii publice
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 37

Transport public
Serviciul de transport public local
de persoane prin curse regulate la
nivelul municipiului Bârlad este
asigurat de către compania SC
UNISTIL SRL. În cadrul H.C.L.M. Nr.
178/29.05.2009 au fost stabilite 5
trasee de transport public local în
funcţie de repartiţia populaţiei
municipiului Bârlad şi necesitatea
asigurării unei alternative de
transport pentru cât mai mulţi
locuitori. Traseele de transport
public puse la dispoziţia populaţiei
la nivelul municipiului Bârlad sunt:
→ SC Rulmenţi SA – B-dul
Republici – B-dul Primăverii –
Gară;
→ Liceul M. Eminescu – SC
Confecţii SA – B-dul Republicii – SC
Rulmenţi SA
→ Blocuri ANL – Str. Al. I. Cuza –
Str. Al. Vlahuţă – b-dul Republicii -
SC Rulmenţi SA;
→ SC Rulmenţi SA – B-dul
Republici – Str. 1 Decembrie – Str.
Cerbului – Şcoala nr. 10;
→ Gară– B-dul Primăverii – B-dul
Republici – Str. C-tin Hamangiu – B-
dul Epureanu – Str. 1 Decembrie –
Str. Cerbului – Str. Crângului -
Capăt Emil Racoviţă Nord - Str.
Emil Racoviţă – Str. Brătianu – Str.
M. Eminescu - Str. Milea – Gară.
continuare cu cele din nordul
municipiului (Gradina Publică şi
Gradina Zoologică, SC Fepa SA, SC
Rulmenţi SA, etc.). Următoarele trei
linii fac legătura cartierelor aflate
în estul respectiv vestul
municipiului Bârlad cu zonele de
nord şi sud prin zona centrala prin
intermediul celor mai importante ,
străzile, astfel încât un procent cât
mai mare al populaţiei să fie
beneficieze de transport public în
comun.
Infrastructura de transport public
în comun nu se limitează doar la
acoperirea municipiului cu trasee,
ci este completată de amenajarea
urbană: staţii, indicatoare, marcaje,
refugii acoperite, cu bănci sau
scaune. Toate aceste elemente de
configurare a transportului public
municipal permit călătorilor o
aşteptare confortabilă şi în
siguranţă a mijloacelor de
transport. De toate aceste dotări
beneficiază două trasee de
transport public din totalul de cinci
(traseele de la SC Rulmenţi spre
Gară şi Liceul M. Eminescu).
Potrivit oficialităţilor bârlădene
transportul public la nivelul
municipiului se realizează cu 14
autobuze şi 8 microbuze. Numărul
mediu aproximativ, în anul 2009, al
călătorilor transportaţi zilnic cu
mijloacele de transport în comun
se cifrează la 8.000 persoane fiind
în scădere comparativ cu anul 2004
când zilnic erau transportate
aproximativ 10.000 persoane.
Primele două trasee de transport
public acoperă nevoia locuitorilor
de a se deplasa pe direcţia nord –
sud legând principale obiective din
zona de sud a municipiului Bârlad
(Gara şi Autogara Barlad, SC
Confecţii Bârlad SA, Liceul M.
Eminescu şi zona comerciala din
sudul municipiului) cu centrul şi în În conformitate cu prevederile
legale în vigoare, dar şi cu politica
38 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Consiliului Local al Municipiului
Bârlad de sprijinire a unor categorii
sociale cu venituri mici
următoarele categorii de persoane
beneficiază de subvenţii:
pensionarii cu venituri mai mici de
500 lei, persoanele care au fost
persecutate politic, donatorii de
sânge şi persoanele cu handicap.
Siguranţă publică
Instituţiile responsabile cu
asigurarea serviciile de siguranţă
publică pe raza municipiului Bârlad
sunt Inspectoratului General
pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui,
detaşamentul de pompieri Bârlad şi
echipa Serviciul Mobil de Urgenţă,
Reanimare şi Descarcerare
(S.M.U.R.D.), Inspectoratul Judeţean
de Poliţie prin intermediului
Poliţiei Municipale Bârlad,
Inspectoratul de Jandarmi Vaslui
prin intermediul plutonului de
ordine publică în municipiul Bârlad
şi Serviciul Public Poliţia
Comunitară Bârlad.
Numărul poliţiştilor comunitari
prezenţi pe raza municipiului
Bârlad, în anul 2009, a fost de 96
agenţi, ceea ce înseamnă la fiecare
14 poliţişti comunitari deservesc
10.000 de locuitori.
Potrivit datelor furnizate de Poliţia
Bârlad la nivelul municipiului în
anul 2009 au fost înregistrate un
număr total de 1.098 infracţiuni şi
802 persoane cercetate. O
persoană desăvârşeşte mai multe
infracţiuni. Comparativ cu anul
2008, atât numărul infracţiunilor,
cât şi numărul persoanelor

cercetare a crescut cu 17,3%,
respectiv 9,6%.
În anul 2009, la nivelul
municipiului a fost înregistrată o
rată a infracţionalităţii de 159,2
infracţiuni la 10.000 locuitori fiind
în creştere cu 18,0% comparativ cu
anul precedent. În municipiul
Bârlad, în anul 2008, s-a înregistrat
o rată a infracţionalităţii de 134,9
infracţiuni la 10.000 locuitorii fiind
superioară celei judeţene (112,8
infracţiuni la 10.000 locuitori),
celei regionale (123,1 infracţiuni la
10.000 locuitori), dar şi celei
naţionale de 134,5 infracţiuni la
10.000 locuitori. Rata
infracţionalităţii din municipiul
Bârlad a fost superioară celei
judeţene, regionale şi naţionale pe
întreaga perioadă cuprinsă între
anul 2004 şi anul 2008.
Potrivit Poliţiei Municipale Bârlad
cartierele Munteni şi Podeni sunt
cartierele cu cele mai multe
infracţiuni înregistrate, fiind
considerate „puncte fierbinţi” din
punct de vedere al infracţionalităţii.
Principala cauză a ratei
infracţionalităţii crescute în aceste
două zone municipale este
procentul foarte ridicat al
populaţiei cu o situaţie financiară
scăzută. Alte două cauze ale
infracţionalităţii sunt: existenţa
locuinţelor părăsite (proprietarii
fiind plecaţi la muncă în
străinătate) şi consumul ridicat de
alcool.
120
100
80
60
40
20
0
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
0
200,0
160,0
120,0
80,0
40,0
0,0
12,2
Evoluţia numărului de poliţişti comunitari din municipiul
Bârlad, în perioada 2005-2009
15,2
87 107 98 101 96
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Număr poliţişti comunitari
14,0 14,6
13,9
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 39
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România
16
14
12
10
Poliţişti comunitari la 10.000 locuitori
Evoluţia numărului de infracţiuni şi a persoanelor cercetate
la nivelul municipiului Bârlad, în perioada 2004-2009
825 831
780 769
1.081 1.160 1.226 1.121 936 1.098
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
732
802
Infracţiuni Rata infracţionalităţii în municipiul Bârlad, Persoane în judeţul cercetate Vaslui,
Regiunea Nord-Est şi România, în perioada 2004-2008
- infracţiuni la 10.000 locuitori -
152,1
162,4
173,9
160,0
0
8
6
4
2
0
900
800
700
600
500
400
300
200
100
134,9
134,5
123,1
112,8

Iluminat public
În perioada 2004-2009, în
municipiul Bârlad numărul
stâlpilor de iluminat public a fost
constant cifrându-se la 3.355 stâlpi
din care 120 stâlpi de iluminat
public (3,6%) sunt amplasaţi în
parcuri şi spaţiile de joacă pentru
copii. Potrivit datelor oficiale
procentul străzilor din municipiul
Bârlad acoperite de sistemul de
iluminare stradală se ridică la 90%.
În ceea ce priveşte problemele visa-vis
de iluminarea stradală
oficialităţile afirmă faptul că nu
există zone cu astfel de dificultăţi.
Salubritate
În anul 2007, la nivelul
municipiului Bârlad, serviciul de
colectare a deşeurilor era realizat
de compania SC Compania de
Utilităţi Publice SA (CUP)iar
numărul locuitori deserviţi era de
54.770 (78,2% din populaţia
municipiului la nivelul anului
2007). Doi ani mai târziu, în anul
2009, numărul gospodăriilor
deservite de sistemul de
salubrizare era de 20.494, iar
populaţia deservită se cifra la
44.216 locuitori (64,1% din
populaţia municipiului la nivelul
anului 2009). Comparativ cu anul
2007 se remarcă o evoluţie
negativă a numărului de locuitori
deserviţi de sistemul de salubritate
cu 19,3%.
deşeurilor sunt utilizate un număr
de 21 autoutilitare (cu 5
autoutilitare mai mult decât în an
anul 2006). În prezent, activitatea
de salubrizare a spaţiilor publice se
efectuează cu 5 autoutilitare.
R.A.G.C.L. Bârlad, agent de
salubritate pentru transportul
deşeurilor menajere, deţine
următoarele mijloace de transport:
5 autotransportoare cu container
(capacitate de 20m 3 /
autotransportor), 3 tractoare cu
remorcă (capacitate de 19,5
m 3 /tractor) şi 3 basculante
(capacitate de 19,5 m 3 /basculantă).
În judeţul Vaslui nu funcţionează
staţii de transfer. Proiectul
„Managementul integrat al
deşeurilor în judeţul Vaslui”
prevăzut în Planul Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, are ca
obiective realizarea unui depozit
ecologic zonal în comuna Roşieşti şi
amenajarea a patru staţii de
transfer în zonele localităţilor
Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti .
În ceea ce priveşte minimizarea şi
recuperarea deşeurilor în judeţ nu
există staţii de sortare a deşeurilor
menajere în funcţiune, ci doar staţii
de prelucrare în vederea
valorificării. La nivelul municipiului
Bârlad, agentul economic
responsabil cu această activitate
este SC Comppil SA Bârlad, ce are
puncte de lucru în Bârlad, Vaslui şi
Negreşti. Echipamentele SC
Comppil utilizate în procesul
valorificării deşeurilor sunt: presă
de balotat hârtie, presă de balotat
La nivelul municipiului Bârlad nu
există platformă de depozitare a
deşeurilor, astfel acestea fiind
transportate la rampa Rateş Tecuci.
În procesul de colectare al
tablă, cantare, aparate de sudură
40 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
pentru tăiere. Tipurile de deşeuri
prelucrate de companie sunt:
metale feroase şi neferoase, hârtie
şi mase plastice. Compania are
autorizaţie de mediu.
În municipiul Bârlad, SC Metarex
Product SRL Bârlad deţine utilaje,
echipamente şi autorizaţie de
mediu pentru topirea deşeurilor
metalice şi producerea lingourilor.
Capacitatea de topire a deşeurilor
este de 5.000 tone/an.
Serviciile de salubritate la nivelul
municipiului Bârlad, sunt asigurate
(potrivit Consiliului Judeţean
Vaslui) cu 5 autovidanjoare, 21
autovehicule pentru gunoi (din
care 6 sunt gunoiere compactoare),
2 curăţătoare de canal cu jet de apă
sub presiune, 1 automăturătoare
colectoare şi 1 autovehicul special
pentru deszăpezire.

Capitolul 4. Dezvoltarea economică şi competitivitatea
mediului de afaceri
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 41

Evoluţia şi structura
agenţilor economici locali
Evoluţia unităţilor locale active din punct de vedere economic
din municipiul Bârlad, în perioada 2004-2008
Potrivit Oficiului Naţional al
Registrului Comerţului numărul
unităţilor locale active juridic (nu
se află în niciuna din stările ce ar
putea duce la radierea din registrul
comerţului) şi care au declarat o
cifră de afaceri mai mare de 0 lei
(deci sunt active din punct de
vedere economic) a fost de 1.165 în
anul 2008 şi de 657 în anul 2004.
În perioada 2004-2008, numărul
unităţilor locale active economic a
crescut de 1,7 ori, cu o evoluţie
medie anuală de 15,4%.
Structura unităţilor locale active
din punct de vedere economic pe
domenii de activitate prezintă
particularitatea concentrării în
sectorul „Comerţului” (50,5%).
Construcţiile sunt domeniul ce
reuneşte 9,4% din numărul total al
unităţilor locale active economic,
iar industria 9,0%.
8,9 puncte procentuale cumulează
sectorul „transport, depozitare şi
comunicaţii”, 6,0% „activităţile
profesionale, ştiinţifice şi tehnice”,
iar „hotelurile şi restaurantele”
4,3%. Domeniul de activitate
denumit „tranzacţii imobiliare,
intermedieri financiare şi
asigurări” cumulează 3,1% din
unităţile locale active din
municipiul Bârlad.
Alte domenii de activitate
reprezentate în municipiul Bârlad
sunt: „agricultura, silvicultura şi
pescuitul” (2,3%), „alte activităţi
1.400
1.200
1.000
800
600
400
200
42 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
0
14,8%
657 754 863 1.013 1.165
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Construcţii
9,4%
Evoluţia medie anuală a firmelor active din punct de vedere economic: 15,4%
Nr. total unităţi locale active
economic
14,5% 17,4%
15,0%
Evoluţia numărului total de
unităţi locale active economic
Structura unităţilor locale active din punct de vedere economic din
municipiul Bârlad, în anul 2008
Industrie
9,0%
Comerţ
50,5%
Transport,
depozitare,
comunicaţii
8,9%
Activităţi
profesionale,
ştiinţifice şi tehice
6,0% Hoteluri şi
restaurante
4,3%
Altele
8,8%
Tranzacţii imobiliare,
intermedieri
financiare şi
asigurări
3,1%
20%
16%
12%
8%
4%
0%
Agricultură,
silvicultură şi pescuit
2,3%
Alte activităţi de
servicii
2,1%
Activităţi de servicii
administrative,
servicii suport
2,0%
Sănătate şi asistenţă
socială
1,5%
Alte activităţi
0,9%

18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Municipiul Bârlad
mari
0,2%
mici şi mijlocii
13,5%
Regiunea Nord-Est
mari
1,4%
Structura unităţilor locale active din punct de vedere economic din municipiul
Bârlad, judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008
mici şi mijlocii
9,2%
16,7
micro
86,3%
micro
89,4%
Evoluţia numărului de angajaţi pe unitate locală activă din punct de
vedere economic din municipiul Bârlad, în perioada 2004 -2008
15,4
IMM-uri
99,8%
IMM-uri
98,6%
Judeţul Vaslui
13,6
mari
0,3%
România
mari
0,3%
mici şi mijlocii
10,4%
mici şi mijlocii
9,0%
12,1
micro
89,3%
micro
90,7%
de servicii” (2,1%), „activităţi de
servicii administrative, servicii
suport” (2,0%) şi „sănătate şi
asistenţă socială” (1,5%). În
categoria „alte activităţi” au fost
cuprinse domeniile: activităţi de
spectacole, culturale şi recreative,
învăţământ, administraţie publică
şi apărare. Domenii ce cumulau un
total de 11 unităţi locale active,
adică 0,9% din total.
Structura unităţilor locale active
din punct de vedere economic pe
clase mărime din municipiul
Bârlad, în funcţie de numărul de
angajaţi din anul 2008, evidenţiază
faptul că ponderea întreprinderilor
mici şi mijlocii (cu până la 249
angajaţi) în total unităţi locale este
similară celei înregistrate la nivel
judeţean şi naţional (99,8% IMMuri
la nivel municipal şi 99,7% la
nivel judeţean ţi naţional). Situaţia
este diferită la nivelul Regiunii de
Dezvoltare Nord-Est unde
ponderea IMM-urilor în totalul
unităţilor locale active economic
este 98,6%. În municipiul Bârlad,
unităţile locale economice mari (cu
250angajaţi şi peste) este 0,2%, în
timp ce la nivel regional de 1,4%.
În ceea ce priveşte numărul mediu
de angajaţi pe întreprindere, în
anul 2008 raportul se cifra la 10,7
persoane/unitate economică, fiind
şi cea mai mică valoare înregistrată
în intervalul temporal 2004-2008.
Pe parcursul celor cinci ani de
evoluţie negativă, numărul
angajaţilor/ întreprindere a scăzut
cu 35,9%.
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Profilul Anul demografic, 2008 social şi economic al Municipiul Bârlad | 43
10,7
IMM-uri
99,7%
IMM-uri
99,7%

Rezultatele agenţilor
economici locali
În municipiul Bârlad, cifra de
afaceri totală înregistrată de
unităţile locale active din anul 2008
este de 1.311.171.701 RON, de 1,3
ori mai mare ca cea înregistrată în
anul precedent şi de 2,2 ori mai
mare ca cea înregistrată cu cinci ani
în urmă (anul 2004). Rata medie
anuală de creştere a cifrei de
afaceri totale înregistrate de
societăţile comerciale din
municipiu, în perioada 2004-2008,
este +21,3%. Trendul ascendent al
cifrei de afaceri totale este direct
proporţională cu evoluţia pozitivă a
numărului de întreprinderi a căror
ritm mediu anual de creştere a fost
15,4%.
Cifra de afaceri medie pe unitate
locală activă a fost, în anul 2008, de
1.125.469,3 lei. Cifra medie de
afaceri pe societate comercială a
fost mai mare decât media în cazul
domeniul „distribuţia apei,
salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare”
(5.921.795,8), „industrie
prelucrătoare” (4.079.388,6) şi
„Agricultură, silvicultură şi pescuit”
(2.414.408,6).
În ceea ce priveşte cota parte de
contribuţie a fiecărui sector de
activitate la formarea cifrei de
afaceri totale a unităţilor locale din
municipiul Bârlad, „comerţul”
deţine 47,25%, iar „industria
prelucrătoare” 30,5%. Cifra de
afaceri obţinută de domeniul
„construcţiilor” a contribuit cu
7,0% la formarea cifrei de afaceri
totale, iar cele 27 unităţi locale din
sectorul „agricultură, silvicultură şi
pescuit” au contribuit cu 5,0% la
totalul cifrei de afaceri a tuturor
societăţilor comerciale bârlădene.
Productivitatea muncii
Raportând cifra de afaceri totală la
numărul de salariaţi, obţinem un
nivel al productivităţii muncii de
105.399,7 lei în anul 2008.
Productivitatea muncii anuală
înregistrată la angajaţii din sectorul
„comerţ” (240.031,4 lei/angajat)
este de 2,3 ori mai mare decât cea
înregistrată per total sectoare de
activitate. Ceea ce înseamnă că
productivitatea medie lunară a
angajaţilor din comerţ este de
20.002,6 lei, în timp ce
productivitatea medie lunară a
angajaţilor per total este de 8.783,3
lei. Alte sectoare de activitate în
care s-a înregistrat o productivitate
medie lunară peste cea totală sunt:
„agricultură, silvicultură şi pescuit”
(9.913,2 lei), „informaţii şi
comunicaţii” (9.873,8 lei),
„distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare” (9.752,6 lei),
„tranzacţii imobiliare” (9.705,0 lei)
şi „administraţie publică şi
Rezultatele unităţilor locale active din punct de vedere economic din municipiul Bârlad, în anul 2008
Cifra de afaceri Cifra de afaceri/unitate activă Productivitatea muncii
Total 1.311.171.701 1.125.469,3 105.399,7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 619.520.966 1.053.607,1 240.031,4
Industria prelucrătoare 399.780.084 4.079.388,6 66.641,1
Construcţii 91.870.959 842.852,8 93.459,8
Agricultură, silvicultură şi pescuit 65.189.033 2.414.408,6 118.958,1
Transport şi depozitare 32.614.017 407.675,2 71.365,5
Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 29.608.979 5.921.795,8 117.031,5
Hoteluri şi restaurante 19.873.176 397.463,5 61.910,2
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 19.692.440 281.320,6 89.106,1
Tranzacţii imobiliare 11.529.510 576.475,5 116.459,7
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 5.417.483 235.542,7 8.709,8
Informaţii şi comunicaţii 4.502.455 187.602,3 118.485,7
Sănătate şi asistenţă socială 3.797.732 223.396,0 73.033,3
Alte activităţi de servicii 2.863.159 114.526,4 21.690,6
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2.246.552 320.936,0 57.603,9
Intermedieri financiare şi asigurări 862.904 53.931,5 26.965,8
44 Învăţământ | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
747.792 249.264,0 57.522,5
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer
condiţionat
550.764 550.764,0 12.517,4
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 453.137 453.137,0 113.284,3
Industria extractivă 50.559 50.559,0 25.279,5
Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

apărare, asigurări sociale din
sistemul public” (9.440,4 lei).
Evoluţia medie anuală a cifrei de
afaceri pe unitate activă economic,
în perioada temporală 2004-2008,
a fost de 5,1%. Cifra de faceri medie
a unei societăţi bârlădene a fost în
anul 2008 cu 12,2% mai mare
decât cea înregistrată în anul
precedent (anul 2007) şi cu 21,8%
decât cea înregistrată cu cinci ani în
urmă (în anul 2004).
În perioada 2004-2008 ritmul
mediu anual de creştere a cifrei de
afaceri / salariat este de +17,7%,
evoluţia fiind una ascendentă pe
toată perioada celor cinci ani
analizaţi. În anul 2008
productivitatea medie a fost cu
26,7% mai mare decât cea
înregistrată în anul 2007 şi cu
90,9% mai mare decât cea
înregistrată în anul de referinţă
2004.
Structura cifrei de afaceri totale pe
categorii de mărime ale unităţilor
locale active din punct de vedere
economic din municipiul Bârlad
este formată în proporţie de 19,5%
din cifra de afaceri a unităţilor din
categoria micro (cu un număr de
maxim 9 angajaţi), în proporţie de
59,8% din cifra de afaceri a
unităţilor cu un număr de angajaţi
cuprins între 10 şi 249 (unităţi mici
şi mijlocii) şi în proporţie de 20,7%
din cifra de afaceri a celor 2
societăţi comerciale mare (cu 250
angajaţi şi peste).
1.200.000
1.000.000
800.000
600.000
400.000
200.000
0
Evoluţia cifrei de afaceri pe unitate activă economic şi
evoluţia productivităţii muncii din municipiul Bârlad,
în perioada 2004-2008
55.208,7 60.436,1
70.423,7
924.010,4 930.667,5 960.389,4 1.002.760,6
1.125.469,3
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Cifra afaceri / unitate activă economic
83.159,8
105.399,7
Productivitatea muncii
Structura cifrei de afaceri totale pe categorii de mărime ale
unităţilor locale active din punct de vedere economic din municipiul
Bârlad, în anul 2008
mari
20,7%
micro
19,5%
mici şi mijlocii
59,8%
IMM-uri
79,3%
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
20.000
0
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 45

Topul firmelor din
municipiul Bârlad
Pe baza datelor financiare
raportate de societăţile din
municipiul Bârlad pentru anul
2008 a fost realizat topului
primelor 10 firme în funcţie cifra
de afaceri şi de profitul net realizat.
I. Topul firmelor cu primele 10
cifre de afaceri
Principalele 10 firme ale
municipiului Bârlad, în funcţie de
cifra de afaceri (RON) raportată la
finele anului 2008, cumulează
45,7% din cifra totală a unităţilor
locale active ale municipiului.
II. Topul firmelor cu primele 10
profituri nete
Principalele 10 firme din
municipiul Bârlad, în funcţie de
profitul net raportat la finele anului
2008, cumulează 50,5% din
profitul total net al unităţilor locale
active ale judeţului.
Nr.
crt.
46 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Grims SRL Bârlad
Topul firmelor cu primele 10 cifre de afaceri
Denumire firmă Cod CAEN Cifra de afaceri Profit net Nr. angajaţi
1. SC Rulmenţi SA
2.
SC Cleopatra
Center SRL
3. SC Bambus SRL
4. SC Mândra SA
5. SC Berlin SA
6.
SC Agrocomplex
Bârlad SA
7. SC Fepa SA
8.
9.
10.
Nr.
crt.
SC Confecţii
Bârlad SA
SC Comppil
Vaslui SA
SC Megadeth
Impex SRL
2815: Fabricarea lagărelor,
angrenajelor, cutiilor de viteză şi a
elementelor mecanice de transmisie
241.543.811 13.237.145 2.924
4635: Comerţ cu ridicata al produselor
din tutun
71.201.668 71.898 89
4633: Comerţ cu ridicata al produselor
lactate, ouălelor, uleiurilor şi
61.144.146 94.201 189
grăsimilor comestibile
1041: Fabricarea uleiurilor şi
grăsimilor
47.667.323 2.022.849 110
1041: Fabricarea uleiurilor şi
grăsimilor
46.040.383 521.467 112
0111: Cultivarea cerealelor, plantelor
leguminoase şi a plantelor
45.730.217 542.4064 336
producătoare de seminţe oleaginoase
3320: Instalarea maşinilor si
echipamentelor industriale
30.415.946 -9.593.397 447
1414: Fabricarea de articole de
lenjerie de corp
29.555.126 5.645.206 1.235
3832: Recuperarea materialelor
reciclabile sortate
23.501.101 57.946 57
4639: Comerţ cu ridicata nespecializat
de produse alimentare, băuturi şi
22.712.893 368.322 60
tutun
Sursa: Catalogul complet al firmelor active din România, date financiare 2008
Topul firmelor cu primele 10 profituri nete
Denumire firmă Cod CAEN Cifra de afaceri Profit net Nr. angajaţi
1. SC Rulmenţi SA
2.
3.
SC Confecţii
Bârlad SA
SC Agrocomplex
Bârlad SA
4. SC Mândra SA
5.
SC Construcţii
Consult SRL
6. SC Paloda SA
7.
8.
9.
10.
SC Urban Proiect
SA
SC Carbochim
Moldova SRL
SC Nova Metatex
SA
SC Compactus
2815: Fabricarea lagărelor,
angrenajelor, cutiilor de viteză şi a
elementelor mecanice de transmisie
1414: Fabricarea de articole de
lenjerie de corp
0111: Cultivarea cerealelor, plantelor
leguminoase şi a plantelor
producătoare de seminţe oleaginoase
1041: Fabricarea uleiurilor şi
grăsimilor
4120: Lucrări de construcţii a
clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
6820: Închirierea şi subînchirierea
bunurilor imobiliare proprii sau
închiriate
4120: Lucrări de construcţii a
clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
13.237.145 241.543.811 2.924
5.645.206 29.555.126 1.235
542.4064 45.730.217 336
2.022.849 47.667.323 110
1.141.612 12.410.560 53
1.123.578 9.552.570 62
903.602 6.324.751 90
4690: Comerţ cu ridicata nespecializat 808.776 11.557.955 19
1320: Producţia de ţesături 794.757 6.010.879 72
7420: Activităţi fotografice 757.849 6.387.469 27
Sursa: Catalogul complet al firmelor active din România, date financiare 2008

Instituţii de sprijinire a
dezvoltării economice
locale
1. Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Vaslui
Este o organizaţie independentă,
neguvernamentală şi non-profit,
care sprijină înfiinţarea şi
dezvoltarea afacerilor în judeţul
Vaslui, punând la dispoziţia celor
interesaţi o gamă largă de servicii
specializate: asistenţă pentru
înfiinţarea unei afaceri şi
întocmirea documentaţiei
necesare; informaţii referitoare la
surse de finanţare a afacerilor şi la
modul de accesare a acestora;
întocmirea de planuri de afaceri,
studii de piaţă, planuri de
marketing, proiecte pentru
obţinerea de finanţări
nerambursabile şi rambursabile;
promovarea potenţialului
economic al firmelor din judeţ pe
piaţa naţională şi internaţională;
găsirea de parteneri de afaceri şi
medierea contactelor de afaceri;
informaţii referitoare la firmele din
judeţ; eliberarea de certificate de
origine a mărfurilor, a certificatelor
de forţă majoră, vizarea facturilor
şi a altor documente comerciale;
eliberarea de recomandări şi
certificate de bonitate; consultanţă
de afaceri, financiar-contabilă,
juridică; asistenţă juridică la
încheierea şi derularea
contractelor comerciale;
organizarea de târguri şi expoziţii,
misiuni economice, parteneriate de
afaceri, în ţară şi în străinătate;
programe de pregătire
profesională, programe de instruire
în domeniul afacerilor, seminarii;
acces la biblioteca instituţiei;
arbitraj comercial, organizat în
temeiul Decretului Lege nr.
139/1990 privind camerele de
comerţ, în condiţiile Regulilor de
procedură arbitrală şi conciliere
facultativă, completate cu
prevederile Codului de Procedură
Civilă, prin Curtea de Arbitraj
Comercial de pe lângă Camera de
Comerţ şi Industrie Vaslui;
înscrierea gajurilor în arhiva
electronică de garanţii reale
mobiliare.
Orice comerciant poate deveni
membru al Camerei de Comerţ şi
Industrie Vaslui, beneficiind astfel
de scutiri sau reduceri de tarife
pentru serviciile prestate, după caz.
2. Oficiul Registrului Comerţului
Vaslui
Oficiul Registrului Comerţului este
instituţia abilitată de lege să
efectueze înregistrarea firmelor în
judeţul Vaslui. Pe lângă activitatea
de înregistrare propriu-zisă,
această instituţie oferă şi servicii de
consiliere pentru înfiinţarea unei
afaceri, de întocmire a actelor
necesare şi reprezentare în faţa
instanţelor competente să
autorizeze înfiinţarea firmei,
precum şi de obţinere a avizelor
necesare desfăşurării activităţii.
Etapele ce trebuie parcurse pentru
înfiinţarea unei afaceri sunt:
rezervarea denumirii; întocmirea
actului constitutiv; alcătuirea
dosarului de înmatriculare;
obţinerea avizelor; înmatricularea
societăţii.
3. Agenţia pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est, Filiala Vaslui
Agenţia pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est acţionează în
judeţul Vaslui prin intermediul
filialei, în scopul implementării la
nivel local a politicii de dezvoltare
regională. S-a înfiinţat în anul 2001
şi de atunci şi-a extins continuu
aria activităţilor pe care le
desfăşoară. La început s-a ocupat
cu monitorizarea implementării
proiectelor câştigătoare în cadrul
schemelor de finanţare
nerambursabilă Phare, cu
acordarea de consultanţă pentru
întocmirea proiectelor şi cu
participarea la elaborarea Planului
de Dezvoltare Regională. Ca funcţii
noi, adaptate la noua legislaţie în
domeniul dezvoltării regionale,
echipa de experţi ai filialei a
contribuit la constituirea
parteneriatelor prin activarea unor
grupuri de lucru tematice locale, în
care sunt reprezentate instituţii,
organizaţii neguvernamentale,
operatori economici, grupuri de
lucru care sunt implicate în
identificarea şi soluţionarea
nevoilor comunităţilor locale, în
cadrul Planului de Dezvoltare
Regională.
4. Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui,
Agenţia Locală Bârlad
Agenţia pentru ocuparea forţei de
muncă oferă angajatorilor şi
persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă următoarele servicii:
măsuri pentru stimularea ocupării
forţei de muncă prin creşterea
şanselor de ocupare a persoanelor
aflate în căutarea unui loc de
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 47

muncă; măsuri pentru stimularea
angajatorilor în vederea
6. Centrul de afaceri Tutova
Centrul de afaceri Tutova, de la
Bârlad, este un proiect co-finanţat
5. Oficiul Teritorial pentru
Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi
Cooperaţie Vaslui
OTIMMC Vaslui funcţionează ca
organ de specialitate al
administraţiei publice, fiind
subordonat Agenţiei Naţionale
pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
şi Cooperaţie. OTIMMCB are mai
multe atribuţii, printre care:
prin Programul Phare – Coeziune
Economică şi Socială. Valoarea
totală a proiectul este 4,67
milioane de euro şi prevedea
construirea unui pavilion
expoziţional, însoţit de birouri, săli
de conferinţe şi de şase hale de
producţie. Prin acest proiect s-a
urmărit facilitarea accesului
investitorilor din ţară şi din
• Iniţierea, promovarea şi
străinătate la infrastructura
colaborarea cu centrele de
dezvoltare a întreprinderilor mici
şi mijlocii din regiunea aflată în
coordonare;
necesară dezvoltării afacerilor.
Centrul este amplasat pe o
suprafaţă de 115 hectare
aparţinând Consiliului Local
• Acordarea de consultanţă
Bârlad.
pentru accesarea programelor
derulate de Agenţie, prin
intermediul centrelor de
informare, consultanţă şi
instruire create la nivelul
OTIMMC în acest scop;
Spaţiile sunt dotate la standarde
europene, cu utilităţi de apăcanalizare,
energie electrică, gaze,
telefon, acces auto, parcări, rampe
încărcare-descărcare ce pot fi
• Facilitarea accesului
închiriate la preţuri mici. Prin
întreprinderilor mici şi mijlocii la
serviciile electronice de tip e-
guvernare şi e-business deservite
de portalul Agenţiei;
implementarea acestui proiect s-a
urmărit stimularea dezvoltării
întreprinderilor mici, în special a
celor din industria textilă,
• Participarea la stimularea
alimentară (mai ales pentru
mediului de afaceri local prin
acţiuni de conştientizare a
factorilor locali şi a asociaţiilor de
reprezentare a IMM-urilor
implicate direct în crearea
condiţiilor necesare susţinerii
incubatoarelor de afaceri,
parcurilor ştiinţifice şi
tehnologice şi a altor
infrastructuri;
produse ecologice), din domeniul
construcţiilor de maşini şi
prelucrărilor mecanice. Firmele au
la dispoziţie servicii gratuite de
consultanţă în afaceri. Pentru a
promova potenţialul firmelor locale
şi pentru a stimula creşterea
economică, în pavilionul
expoziţional sunt organizate
permanent expoziţii şi târguri.
• Pregătirea întreprinderile
mici şi mijlocii pentru integrarea
în Uniunea Europeană.
Centrul de Afaceri Tutova-Bârlad
oferă spaţii şi facilităţi pentru:
start-up-uri şi IMM-uri nou
48 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
înfiinţate; investitori străini;
cooperaţii locale renumite pentru
activităţi artizanale; dezvoltarea
industriilor constructoare de
maşini, textilă şi alimentară;
dezvoltarea prelucrării produselor
agroalimentare ecologice;
promovarea producţiei viticole;
extinderea şi diversificarea pieţelor
de desfacere; conferinţe,
prezentări, training-uri; mese
festive şi alimentaţie publică.

Capitolul 5. Dezvoltare socială
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 49

Servicii de asistenţă
socială
Copii
Numărul copiilor beneficiari ai
serviciilor Direcţiei Generale de
Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Vaslui (DGASPC Vaslui) la
finele anului 2009 era de 596, cu
1,7% mai mare ca anul precedent şi
cu 22,6% mai mic decât în anul
2004.
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Copii – total, din care: 770 524 525 571 586 596
Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial 71 42 30 36 35 42
Copii protejaţi în servicii de tip rezidenţial Organisme
Private Autorizate (OPA)
10 12 10 9 9 10
Copii protejaţi în centrele de recuperare şi reabilitare
pentru copii cu handicap
0 1 22 29 18 17
Copii beneficiari ai centrelor de zi 0 30 26 22 28 28
Copii protejaţi în cadrul serviciilor de tip familial 189 222 250 276 293 283
Copii încadraţi în grad de handicap 500 217 187 199 203 216
Sursa: Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui
Situaţia copiilor din municipiul Bârlad beneficiari ai serviciilor Direcţiei
Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui, în anul 2009
Din cei 596 copii beneficiari de
serviciile DGASPC Vaslui, 47,5%
erau copii protejaţi în cadrul
serviciilor de tip familial, 36,2%
copii încadraţi în grad de handicap,
7,0% copiii protejaţi în cadrul
serviciilor de tip rezidenţial, 4,7%
copii beneficiari ai centrelor de zi,
2,9% copii protejaţi în centrele de
recuperare şi reabilitare pentru
copii cu handicap, 1,7% copii
protejaţi în servicii de tip
rezidenţial Organisme Private
Autorizate (OPA).
Copii protejaţi în
servicii de tip
rezidenţial OPA
1,7%
Copii protejaţi în
centrele de recuperare
şi reabilitare pentru
copii cu handicap
2,9%
Copii beneficiari ai
centrelor de zi
4,7%
Copii protejaţi în cadrul
serviciilor de tip
rezidenţial
7,0%
Copii încadraţi în grad
de handicap
36,2%
Copii protejaţi în cadrul
serviciilor de tip familial
47,5%
Din numărul total al copiilor
protejaţi în cadrul serviciilor de tip
rezidenţial (42 copii), 25 copii
(59,5%) erau în centre de
plasament de tip familial,
apartamente, căsuţe şi 10 copii
(23,8%) în centre de primire în
regim de urgenţă. Din numărul
total al copiilor protejaţi în cadrul
serviciilor de tip familial (283
copii), 58,0% (164 copii) erau la
asistenţi maternali profesionişti şi
35,3% la rude până la gradul IV.
în centre de tip
respiro
2,4%
Situaţia copiilor din municipiul Bârlad protejaţi în cadrul serviciilor de
tip rezidenţial şi în cadrul serviciilor de tip familial, în anul 2009
Servicii tip rezidenţial
în centre maternale
14,3%
în centre de
plasament de tip
familial, apartamente,
căsuţe
59,5%
la asistenţi
maternali
profesionişti
58,0%
Servicii tip familial
la rude până la
gradul IV
35,3%
50 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
în centre de primire
în regim de urgenţă
23,8%
tutele
3,2%
la persoane sau
familii
3,5%

70
60
50
40
30
20
10
0
600
500
400
300
200
100
0
Situaţia adulţilor din municipiul Bârlad beneficiari ai serviciilor
Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui,
în perioada 2004-2009
27
32
30
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
418
41
29
Adulţi protejaţi în cadrul serviciilor de tip rezidenţial
Adulţi care beneficiază de servicii de tip ambulatoriu
Evoluţia numărului de copii încadraţi în grad de handicap din
municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
500
Situaţia persoanelor cu handicap din municipiul Bârlad, după încadrarea
în grad de handicap, în anul 2009
Copii
182
217
51
50
187 199 203
157 166 170
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Copii (total)
Adulţi
63
50
216
167
din care: în familie
Adulţi
În ceea ce priveşte numărul
adulţilor beneficiari ai serviciilor
DGASPC Vaslui, în perioada 2004-
2009 numărul acestora a crescut,
acesta putând fiind considerat ca
semn al dezvoltării sectorului
serviciilor sociale. În anul 2004
erau înregistraţi în baza de date a
sistemului de protecţie a copilului
un număr de 27 adulţi protejaţi în
cadrul serviciilor de tip rezidenţial,
iar şase ani mai târziu, în anul 2009
această categorie însuma 50 de
adulţi protejaţi în cadrul serviciilor
de tip rezidenţial şi 63 adulţi
beneficiari se servicii de tip
ambulatoriu. Comparativ cu anul
2004, în anul 2009 numărul
adulţilor din sistemul de protecţie a
copilului a crescut cu 86 adulţi.
Persoane cu handicap
Prin „persoană cu handicap” sau
„persoană cu mobilitate redusă” se
înţelege orice persoană a cărei
mobilitate la călătoria cu un mijloc
de transport este redusă ca urmare
a unui handicap fizic (senzorial sau
locomotor, permanent sau
temporar), handicap sau deficienţe
intelectuale sau cu orice altă cauză
de handicap sau vârstă şi a cărei
situaţie necesită atenţia cuvenită şi
adaptarea serviciilor disponibile
tuturor pasagerilor la necesităţile
particulare ale acesteia.
Mediu
24,5%
Accentuat
18,5%
Grav
44,0%
Accentuat
53,2%
Grav
38,5%
În municipiul Bârlad, numărul
copiilor încadraţi în grad de
handicap, a fost în anul 2009, de
216, din care în familie 167
(77,3%).
Uşor
13,0%
Mediu
7,6%
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 51
Uşor
0,6%

Evoluţia medie anuală a copiilor cu
handicap, în perioada 2004-2009,
este de -11,1%, evoluţie ce poartă
amprenta scăderii de 56,6% a
numărului de copii cu handicap în
anul 2005 comparativ cu anul
2004.
Din cei 216 copii cu handicap un
procent de 44,0% (95 copii) erau
încadraţi cu handicap grav şi 18,5%
(40 copii) cu handicap accentuat.
Numărul adulţilor încadraţi cu în
grad de handicap, din municipiul
Bârlad, la finele anului 2009 se
cifra la 1.716 persoane, din care
38,5% cu handicap grav şi 53,2%
cu handicap accentuat.
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
786
161
Evoluţia persoanelor cu handicap neinstituţionalizate din
municipiul Bârlad , în perioada 2004-2009
625 719
Situaţia persoanelor cu handicap neinstituţionalizate din municipiul
Bârlad, pe tipuri de handicap, în anul 2009
Copii
922
990
815
1.689
1.503
Adulţi
1.803
203 175 186 190
1.613
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Persoane cu handicap (total) din care, copii din care, adulţi
1.915
1.716
199
Pe parcursul a şase ani (în perioada
2004-2009) numărul persoanelor
cu handicap neinstituţionalizate a
s-a majorat cu 143,6% (1.129
persoane). Numărul adulţilor
neinstituţionalizaţi a crescut cu
174,6% (1.091 persoane), iar cel al
copii cu 23,6% (38 copii).
Se remarcă faptul că numărul
adulţilor cu handicap înregistraţi în
sistemul de protecţie a copilul sunt
în procent de 100% neinstituţionali
(1.716 adulţi neinstituţionalizaţi
dintr-un total de 1.716 adulţi cu
handicap), comparativ cu situaţia
copiilor al căror procent de
neinstituţionalizare este de 92,1%
(199 copii neinstituţionalizaţi
dintr-un total de 216 copii cu
handicap).
Mintal
2,0%
Auditiv
2,5%
Boli rare
3,5%
Vizual
4,0%
Fizic
4,0%
140.000
120.000
100.000
80.000
HIV / SIDA
0,5%
Somatic
19,1%
Psihic
37,7%
Asociat
26,6%
128.966 125.647
Somatic
22,8%
111.039 115.473
Vizual
17,8%
Fizic
27,8%
111.608
Psihic
12,4%
Mintal
10,2%
Evoluţia numărului de pensionari la nivelul municipiului Bârlad şi
la nivelul judeţului Vaslui, în perioada 2004-2009
Auditiv
4,0%
Asociat
3,2%
HIV / SIDA
1,7%
Boli rare
0,1%
109.689
60.000
40.000 32.222 32.207 32.078 31.932 31.972 32.216
52 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
20.000
0
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

Tipul de handicap cel mai des
întâlnit la copii cu handicap
neinstituţionalizaţi este
„handicapul psihic”prezent la
37,7% dintre copii, fiind urmat de
handicapul asociat 26,6% şi
handicapul somatic 19,1%. În
rândul adulţilor cu handicap
neinstituţionalizaţi cele mai
frecvente tipuri de handicap sunt
cel fizic de care suferă 27,8% dintre
adulţii cu handicap (477 adulţi din
1.716), cel somatic (22,8%) şi cel
vizual (17,8%).
Pensionari
Din cei 68.984 locuitori stabili ai
municipiului Bârlad în anul 2009,
32.216 locuitori (46,7%) erau
înregistraţi ca pensionari. La nivel
judeţean evoluţia medie anuală, în
perioada 2004-2009, este de -3,1%,
în timp ce la nivelul municipal
numărul total al pensionarilor este
caracterizat de un trend constant.
Persoane beneficiare de venit
minim garantat
Conform datelor oficiale furnizate
de Agenţia Judeţeană pentru
Prestaţii Sociale Vaslui, în
municipiul Bârlad număr
persoanelor beneficiare de venit
minim garantat la finele anului
2009 a fost de 1.061 (2,5% din
numărul total de 41.116 persoane
beneficiare la nivel judeţean). În
perioada 2004-2009, numărul
beneficiarilor de VMG a urmat un
trend oscilant cu un punct de
minim de 508 persoane în anul
2007 şi 1.061 persoane în anul
2009. Trendul uşor descendent,
înregistrat până în anul 2007,
poate fi explicat prin dezvoltarea
economiei în acesta perioadă şi
rata de angajare crescută în rândul
populaţiei, în timp ce anul 2009 pe
fondul crizei economice veniturile
populaţiei au scăzut, dar mai ales s-
a accentuat rata şomajului şi
procentul persoanelor fără
venituri. În anul 2009 comparativ
cu anul 2008 s-a înregistrat o
creştere de 18,0%. Evoluţia medie
anuală pe parcursul celor şase ani,
cuprinşi între anul 2004 şi anul
2009, a fost de 18,1%.
Ajutorul pentru încălzirea
locuinţei cu energie termică, gaze
naturale, lemne, cărbune,
combustibili petrolieri a fost
acordat, în anul calendaristic 2009-
2010, unui număr total de 8.638
familii, cu 21,3% mai mic decât cel
înregistrat în anul 2008-2009 şi cu
24,7% mai mic decât cel din anul
2006-2007.
Beneficiarii de alocaţii
În anul 2009, numărul copiilor, cu
vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani şi
care urmează cursurile
educaţionale, beneficiari de
alocaţie a fost de 12.102.
Numărul de alocaţii pentru
susţinerea familiilor
monoparentale acordate în anul
2009 a fost de 694 alocaţii, fiind cu
21,1% mai mare ca anul precedent
şi cu aproximativ 5% mai puţine ca
în anul 2006.
Numărul alocaţiilor de plasament
familial acordate persoanelor cu
domiciliul în Bârlad, dar care au în
plasament copii din tot judeţul sau
din alte judeţe a fost în anul 2009
de 405, urmând o evoluţie de
16,7% comparativ cu anul 2006.
1.200
1.000
800
600
400
200
0
Evoluţia numărului de persoane beneficiare de venit minim
garantat în municipiul Bârlad, în perioada 2004-2009
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
534 533 556
-0,2%
Număr persoane beneficiare de VMG
4,3%
508
-8,6%
899
77,0%
1.061
18,0%
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Evoluţia numărului de persoane beneficiare de VMG
Numărul beneficiarilor de alocaţii din municipiul Bârlad, în perioada
2006-2009
2006 2007 2008 2009
Alocaţie stat pentru copii 4.300 4.242 12.301 12.102
Alocaţie nou născuţi 633 606 571 629
Alocaţie complementară 891 736 573 1.205
Alocaţie de susţinere pentru
familia monoparentală 730 660 573 694
Alocaţie lunară de hrană
pentru copiii infectaţi cu
HIV/SIDA 21 12 10 8
Alocaţie de plasament
familial* 347 358 368 405
*Persoanele care au domiciliul în Bârlad şi care au în plasament familial
copii din tot
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 53
-20% judeţul sau din alte judeţe
Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Vaslui

Sănătate
Infrastructura sanitară
La finele anului 2008, numărul
unităţilor sanitare din municipiul
Bârlad era compus din 148 unităţi
cu proprietate privată şi 83 unităţi
cu proprietate publică, astfel
unităţile sanitare din municipiu
sunt în proporţie de 64,1% privat şi
35,9% public.
Din cele 148 unităţi sanitare cu
proprietate privată, 78 erau
cabinete medicale de specialitate,
20 farmacii şi puncte farmaceutice
şi 19 cabinete stomatologice.
Numărul laboratoarelor medicale şi
a celor de tehnică dentară
cumulează fiecare câte 10 unităţi,
iar numărul cabinetelor de familie
se ridică la 5.
Sistemul sanitar privat cuprinde în
structura sa: 24 cabinete medicale
de familie, 17 cabinete
stomatologice, 14 laboratoare de
tehnică dentară.
Numărul cabinetelor şcolare se
cifrează la 10, iar numărul
laboratoarelor medicale la 7.
Structura comparativă a unităţilor
sanitare pe tipuri de proprietate
evidenţiază faptul că în mediul
privat sunt dezvoltate cabinetele
medicale de specialitate, iar în
mediul public cabinetele medicale
de familie.
Prin raportarea principalelor
unităţi sanitare (număr total,
indiferent de forma de proprietate)
la numărul populaţiei se poate
aprecia suficienţa sau insuficienţa
infrastructurii sanitare a
municipiului Bârlad prin
comparaţia cu situaţia existenţă la
nivel judeţean, regional sau chiar
naţional. Astfel, raportat la 10.000
locuitori stabili, municipiul Bârlad
dispunea, în anul 2008, de 2,5
laboratoare medicale valoare
superioară celei înregistrate la
nivel judeţean (1,2), regional (0.9)
sau naţional (1,2).
Valori superioare ale indicatorului
unităţi sanitare la 10.000 locuitori
la nivel municipal comparativ cu
nivelul judeţean, regional sau
naţional au fost înregistrate în
cazul numărului de farmacii (3,2
farmacii la 10.000 locuitori în
Bârlad şi 2,8 farmacii/10.000
locuitori la nivel naţional), în cazul
laboratoarelor de tehnică dentară,
unde indicatorul a înregistrat o
valoare de 3,5 laboratoare tehnică
dentară la 10.000 bârlădeni şi de
1,0 laboratoare tehnică dentară la
10.000 români, cât şi în cazul
cabinetelor stomatologice (5,2
cabinete/10.000 locuitori în
municipiul Bârlad, 2,4 la nivel
judeţean şi 5,1 la nivel naţional).
Singurul indicator al cărui valoare
este inferioară la nivel municipal
comparativ cu valoarea regională
sau naţională este numărul
cabinetelor medicale de familie la
10.000 locuitori care este de 4,2 în
Bârlad şi de 5,2 la nivel naţional.
Structura unităţilor sanitare, cu proprietate privată, din municipiul
Bârlad, în anul 2008
Structura unităţilor sanitare, cu proprietate publică, din municipiul
Bârlad, în anul 2008
Cabinete medicale
de medicină
generală; 2
Policlinici; 4
Cabinete medicale
de familie; 5
Laboratoare de
tehnică dentară; 10
Laboratoare
medicale; 10
Cabinete medicale
de specialitate; 78
54 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Cabinete
stomatologice; 19
Farmacii şi puncte
farmaceutice; 20
Laboratoare de
tehnică dentară; 14
Cabinete
stomatologice; 17
Cabinete
medicale
şcolare; 10
Cabinete medicale de
familie; 24
Laboratoare medicale;
7
Altele; 8
Farmacii; 3 Ambulatorii de spital; 2
Spitale; 2
Cabinete medicale de
specialitate; 1
Alte tipuri de cabinete
medicale; 1
Creşe; 1
Dispensare medicale; 1

6,0
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0
2,5
Principalele unităţi sanitare la 10.000 locuitori în municipiul Bârlad,
judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008
1,2 1,2
0,9
Laboratoare
medicale
3,2
2,8
2,5
1,9
Farmacii
3,5
1,1
0,9 1,0
Laboratoare de
tehnică dentară
5,2 5,2 5,1
4,8
4,6
4,2
3,8
Cabinete medicale
de familie
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România
Structura personalului medico-sanitar din municipiul Bârlad, în anul 2008
2,4
Cabinete
stomatologice
Personal medico-sanitar
Ca în orice sistem , sistemul
medico-sanitar nu poate fi analizat
doar prin prisma infrastructurii
sanitare, deoarece infrastructura
fizică fără componenta umană
denumită resursă umană, în
termeni medicali personal medicosanitar
specializat, nu poate
funcţiona. Potrivit Direcţiei
Judeţene de Statistică Vaslui, în
municipiul Bârlad, la finele anului
2008, personalul medico-sanitar se
cifra la 916 salariaţi, din care
76,3% (699 salariaţi) încadraţi la
personal mediu sanitar şi 15,0%
medici (un număr total de 137 din
care 29 medici de familie – 20,2%).
Farmacişti
4,0%
Stomatologi
4,7%
Medici total
15,0%
Personal mediu
sanitar
76,3%
Procentul medicilor stomatologici
în totalul salariaţilor din sistemul
medical bârlădean era de 4,7% (43
stomatologi ce utilizau 36
cabinete), iar procentul
farmaciştilor era de 4,0% (37
farmacişti).
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori în municipiul Bârlad,
judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România, în anul 2008
23,4
19,7 18,3
11,5
4,2 3,9 5,2 5,4 6,2
2,7 4,5 5,5 5,3 2,7 5,0 5,0
100,8
61,6
57,6
52,3
Medici total Medici de familie Stomatologi Farmacişti Personal mediu
sanitar
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România
În ceea ce priveşte personalul
medico-sanitar la 10.000 locuitor
se remarcă faptul că, similar
indicatorului elemente de
infrastructură la 10.000 locuitori,
există valorile corespunzătoare
municipiului Bârlad superioare
celor judeţene, regionale şi
naţionale, dar şi valori inferioare
celor naţionale sau regionale în
funcţie de specializări. Astfel,
numărul medicilor la 10.000
locuitori este de 19,7 în Bârlad, de
11,5 la nivel judeţean şi de 23,4 la
nivel naţional.
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 55

În Bârlad, numărul medicilor de
familie raportat la 10.000 locuitori
stabili este un indicator a cărui
valoare (4,2 medici de familie la
fiecare 10.000 locuitori) este
inferioară celei înregistrată la nivel
naţional (5,4 medici de familie la
fiecare 10.000 locuitori).
Numărul de stomatologici este de
6,2/10.000 locuitori bârlădeni şi de
5,5/10.000 locuitori români.
Numărul farmaciştilor la 10.000
locuitori este de 5,3 în cazul
municipiului Bârlad valoare
apropiată de media naţională şi
regională (5,0 farmacişti la 10.000
locuitori), dar superioară celei
judeţene de 2,7 farmacişti la 10.000
locuitori.
Numărul personalului mediu
sanitar la 10.000 de locuitori este
de 100,8 la nivel municipal şi de
61,6 la nivel naţional. Astfel,
valoarea de la nivelul municipiului
Bârlad este de 1,6 ori mai mare
decât cea naţională şi de 1,9 mai
mare ca cea judeţeană (42,3
personal mediu sanitar la 10.000
vasluieni).
Evoluţia sistemului sanitar
bârlădean poate fi măsurat prin
compararea valorilor principalilor
indicatori, precum numărul de
paturi, medici şi personalul mediu
sanitar, raportate la 10.000
locuitori stabili în doi ani (anul de
bază şi anul de referinţă). În anul
2008 (anul de bază) comparativ cu
anul 2004 (anul de referinţă)
numărul paturilor din spitale la
10.000 locuitori este aproximativ
constant (132,3 paturi la 10.000
locuitori în 2004 şi 133,3 paturi la
10.000 locuitori în 2008). Evoluţia
numărului de medici la 10.000
locuitori este de 10,1% iar cea a
personalului mediu sanitar de
21,9%.
Prezentarea principalelor
unităţi sanitare
Spitalul Municipal de Urgenţă
„Elena Beldiman” Bârlad
Spitalul Municipal de Urgenţă
„Elena Beldiman” Bârlad asigură
servicii medicale şi pune la
dispoziţia pacienţilor 816 paturi
pentru spitalizare continuă şi 37
paturi pentru spitalizare de zi.
Organizarea este în sistem
pavilionar. Spitalul cuprinde
următoarele corpuri de clădire:
→Pavilionul central – cu secţiile:
ATI, chirurgie, neonatologie,
obstetrică-ginecologie şi medicina
internă;
→Pavilionul nou – cu secţiile:
neurologie, oncologie, oftalmologie
şi ORL;
→Pavilionul boli infecţioase;
→Pavilionul cronici;
→Pavilionul TBC.
Resursele umane ale spitalului la
toate unităţile, inclusiv
ambulatoriul de specialitate,
asistenţi comunitari şi mediatori
sanitari totalizează 830 de
persoane din care: 86 de medici, 14
persoane cu funcţie de personal
superior sanitar (biologi, chimişti,
farmacişti, psiholog,
kinetoterapeut), 419 cadre medii
sanitare şi personal auxiliar sanitar
193 persoane.
Spitalul furnizează servicii
medicale în baza contractului
nr.215/2007 încheiat cu Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate
Vaslui ce cuprinde următorul
160,0
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
Numărul de paturi, medici şi personal mediu sanitar la 10.000
locuitori în municipiul Bârlad, în perioada 2004-2008
132,3 131,6 133,3 134,2
82,3
96,5
87,5
17,9 18,5 18,7 19,1
133,3
56 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
94,6
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Paturi la 10.000 locuitori
Personal mediu sanitar la 10.000 locuitori
Medici la 10.000 locuitori
100,3
19,7
Secţiile Spitalului Municipal de Urgenţe „Elena Beldiman” Bârlad
1. Secţia Chirurgie
14. Laborator de Analize Medicale
2. Compartiment Dializă
15. Laborator Bacteriologie-BK
3. Secţia O.R.L.
16. Boli Infecţioase
4. Secţia Pneumologie I
17. Secţia Anestezie şi Terapie
5. Secţia Pneumologie II
Intensivă
6. Secţia Psihiatrie si Centrul de
18. Secţia Neonatologie
Sănătate Mintală
19. Secţia Oncologie
7. Secţia Medicală
20. Secţie Neurologie
8. Secţia Medicală Cronici
21. Secţia Oftalmologie
9. Ambulatoriul integrat
22. Laborator Anatomie Patologică
10. Compartimentul de Primire Urgenţe 23. SPCIN (Serviciul de Prevenire şi
11. Secţia Dermato-Venerice
Control al Infecţiilor Nosocomiale)
12. Secţia Obstetrică-Ginecologie
13. Laborator Radiologie – Imagistică

pachet de servicii: consultaţii;
investigaţii; stabilirea
diagnosticului; tratamente şi/sau
chirurgicale; îngrijire, recuperare,
medicamente, materiale sanitare,
dispozitive medicale, cazare şi
masă.
Spitalul de Copii „Sf. Nicolae”
Bârlad
Înfiinţat în 1949 în cadrul
Spitalului „Elena Beldiman” în
prezent în cadrul Spitalului de
Copii „Sf. Nicolae” din Bârlad există
un număr total de 135 de paturi,
structurate astfel:
→Secţia Pediatrie: 80 paturi (din
care Compartiment de terapie
intensiva - 9 paturi)
→Compartiment Neonatologie
Patologica: 15 paturi
→Secţia Neurologie Pediatrică: 25
paturi
→Compartiment Psihiatrie
Pediatrică: 15 paturi.
Centrul de Transfuzie
Sanguină Bârlad (CTS Bârlad)
Centrul de transfuzie sanguină este
orice structura sau organism care
este responsabil cu orice etapă din
recoltarea şi testarea sângelui şi
componentelor sanguine umane,
oricare ar fi scopul propus, şi cu
procesarea, prepararea şi
distribuirea lor când sunt destinate
transfuziei.
La nivel naţional, numărul
centrelor de transfuzie sanguină se
cifrează la 41, din care unul este în
municipiul Bârlad, fiind şi
singurului din judeţul Vaslui, ceea
ce însemnă că de activitatea acestui
centru depinde nu doar sistemul
medical local, ci şi cel judeţean în
momentul în care se efectuează
intervenţii ce necesită transfuzii
sanguine.
În perioada 2004-2009, numărul
donatorilor de sânge a crescut cu
8,9% (+379 donatori). Ceea ce
înseamnă că activitatea
organizaţiilor non-guvernamentale
desfăşurată prin conceperea şi
promovarea de campaniile de
informare şi direcţionare a
populaţiei spre centrele de donare
a sângelui au fost receptate de
publicul ţintă. Cantitatea de sânge
donată în anul 2004 a fost de
1.711,95 litri (adică câte 400 ml) de
persoană, iar în anul 2009
cantitatea donată este de 2.091,15
litri. În perioada 2004-2009, a
crescut atât numărul de donatori
de sânge, cât şi cantitatea donată
per persoană de la 400 ml la 450
ml, ceea ce la 379 donatori
înseamnă 18,95 litri în plus şi care
în situaţii de urgenţă pot salva vieţi.
Pe parcursul anului 2009 s-au
prezentat la Centrul de Transfuzii
Bârlad un număr total de donatori
de 4.647, din care 76,7% persoane
de sex masculin (3.566 persoane)
şi 23,3% persoane de sex feminin
(1.081 persoane). Evoluţia lunară a
cantităţii de sânge donată direct
proporţională cu numărul
donatorilor, astfel în luna aprilie
(punct culminant) s-au prezentat la
Centrul de Transfuzii Bârlad un
număr de 475 donatori (10,2% din
numărul total al donatorilor din
anul 2009) şi au donat o cantitate
de 213,75 litri.
5.000
4.500
4.000
3.500
3.000
2.500
2.000
1.500
1.000
500
0
4.268 4.084 3.964 4.142 4.232
3.103 2.976 2.968 3.041 3.159
1.165
Evoluţia numărului de donatori de sânge ce au donat sânge la
Centru de Transfuzie Bârlad, în perioada 2004-2009
1.108 996
1.101 1.073
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
4.647
3.566
1.081
500
400
300
200
100
0
385 381 378
173,25
Evoluţia lunară a numărului de donatori şi a cantităţii de sânge
donat în Centru de Transfuzie Bârlad, în anul 2009
171,45 170,1
475
213,75
366
347
164,7 156,15
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 57
421
189,45
378
170,1
364 345
393
163,8
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.
414
155,25 176,85 186,3
500
400
300
200
100
0
Donatori de sânge (total) din care, pers. sex feminin din care, pers. sex masculin
Donatori sânge (persoane)
Cantitatea de sânge donată (litri)

8.000
7.000
6.000
5.000
4.000
3.000
2.000
Structura sângelui donat la Centru de Transfuzie Bârlad,
pe grupe de sânge, în anul 2009
AB4
7,4%
O1
37,8%
B3
14,9%
Grădiniţe; 7;
30,4%
Licee; 5;
21,7%
A2
39,9%
Structura unităţilor de învăţământ din municipiul Bârlad,
în anul şcolar 2008/2009
6.970 - elevi
învăţământ primar şi
grimnazial
2.201 - copii grădiniţă
6.456
Şcoli din
învăţământul primar
şi gimnazial; 11;
47,8%
6.180
4.263 - elevi
învăţământ liceal 4.315 4.149
5.899
3.931
2.163 2.209 2.170
1.00058 | 1.570 Profilul - elevi demografic, arte şi 1.416 social şi economic al Municipiul Bârlad
0
Evoluţia populaţiei şcolare din municipiul Bârlad pe niveluri
educaţionale, în perioada 2004/2005-2008/2009
meserii
5.608 - elevi
învăţământ primar şi
grimnazial
3.803 - elevi
învăţământ liceal
2.347 - copii grădiniţă
1.228 1.121 1.082 - elevi arte şi
meserii
2004 2005 2006 2007 2008
Luna calendaristică, din anul 2009,
cu cei mai puţini donatori este luna
iunie, când numărul donatorilor a
fost de 347 şi la o cantitate donată
de 450 ml/donator s-au cumulat
156,15 litri sânge donaţi.
În ceea ce priveşte structura
sângelui donat pe grupe, se
remarcă faptul că cel mai frecvent
este donată grupa de sânge A2
(39,9% dintre donatori, 1.854
persoane), fiind urmată cu 37,8%
de O1 (1.756 donatori). Donatorii
de sânge purtători ai grupei B3
care s-au prezentat la Centrul de
Transfuzie Bârlad în anul 2009 a
totalizat 692 persoane (14,9%), iar
donatorii grupei AB4 – 345
persoane (7,4%).
Învăţământ
În municipiul Bârlad, în anul şcolar
2008/2009 existau un număr total
de 23 de unităţi de învăţământ, din
care 7 erau grădiniţe, 11 şcoli
primare şi gimnaziale şi 5 licee.
Populaţia şcolară a municipiului se
cifra la 10.570 elevi înscrişi şi
2.347 copii înscrişi în grădiniţe.
Evoluţia medie anuală, în perioada
2004/2005-2008/2009, a copiilor
înscrişi în grădiniţe a fost 1,7%, cea
a elevilor înscrişi în învăţământul
primar şi liceal de -5,3%, cea a
liceenilor de -2,8% şi cea a elevilor
din şcolile de arte şi meserii de -
8,8%. Populaţia şcolară a
municipiul Bârlad poate fi
cuantificată în funcţie de
standardul internaţional de
clasificare al educaţiei, dezvoltat de
UNESCO: ISCED 0 – învăţământul
preşcolar, ISCED 1-3

– Învăţământul primar, gimnazial,
liceal şi profesional şi ISCED 4-6 –
Învăţământul postliceal şi superior.
Astfel, în anul şcolar 2008/2009 un
procent de 18,2% din populaţia
şcolară era înscrisă la nivelul
educaţional ISCED O, 81,2% la
nivelul educaţional ISCED 1-3 şi un
procent de 0,6% în cadrul nivelului
ISCED 4-6.
Comparativ cu structura populaţiei
şcolare judeţene, se remarcă faptul
că există o similitudine între cele
două structuri administrativteritoriale
în ceea ce priveşte
ponderea fiecărui nivel educaţional
în funcţie de standardul
internaţional.
La finele anului 2008, conform
Direcţiei Judeţene de Statistică
Vaslui, numărul cadrelor didactice
totaliza 841 profesori şi educatori,
fiind în scădere cu 8,2%
comparativ cu anul 2004, când
populaţia cadrelor didactice
totaliza un personal de 916.
Sistemul de educaţie este
cuantificat prin numărul de unităţi
şcolare, număr cadre didactice,
număr populaţie şcolare, număr
săli clase, cabinete şcolare,
computere personale, săli de
gimnastică şi terenuri de sport, iar
calitatea actului didactic şi al
sistemului educaţional poate fi
măsurat prin raportarea cadrelor
didactice la populaţia şcolară
(corespunzătoare unei grupe cu
mărimea de 20 copii în cazul
preşcolarilor, şi de 25 persoane în
cazul populaţiei şcolare încadrate
la nivelul primar, gimnazial, liceal,
ISCED 4-6
0,6%
1.000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
0,8
0,6
0,4
0,2
0,0
Structura populaţie şcolare din municipiul Bârlad şi din judeţul Vaslui,
din anul şcolar 2008/2009, în funcţie de standardul internaţional de
clasificare al educaţiei dezvoltat de UNESCO
Municipiul Bârlad
ISCED 0
18,2% ISCED 1-3
81,2%
Evoluţia numărului de cadre didactice din municipiul Bârlad, în
perioada 2004-2008
În perioada 2004-2008 a scăzut cu 8,2% (cu 75 cadre didactice).
Evoluţia medie anuală: -1,9%
916 914
885
ISCED 1-3
79,0%
Judeţul Vaslui
ISCED 0
20,3%
ISCED 4-6
0,7%
850 841
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Cadre didactice ce revin unei grupe populaţie şcolară în municipiul
Bârlad, judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România
- anul şcolar 2008/2009 -
1,2 1,1 1,2
1,1
1,9
1,8 1,8
1,7 1,6
1,7
1,6 1,6
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 59
ISCED 0 ISCED 1-3 ISCED 4-6 Total
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România
1,2
0,9

post liceal, universitar). Astfel unei
grupe de preşcolari (nivelul ISCED
0) de aproximativ 20 copii numărul
cadrelor didactice revin
aproximativ 1,2 cadre didactice la
nivel municipal şi de 1,1 la nivel
naţional. La fiecare clasă populaţie
şcolară ISCED 1-3 predau
aproximativ 2 cadre didactice, ceea
ce poate fi puţin ţinând cont de
programa gimnazială, liceală şi
profesională unde fiecare materie
poate fi predată de câte un cadru
didactic în parte.
Cea de-a doua dimensiune a
calităţii sistemului educaţional
măsurată prin numărul elevilor ce
revine unui element component al
infrastructurii educaţionale
evidenţiază faptul că o sală de clasă
şi un cabinet şcolar sunt utilizate în
medie de aproximativ 33 elevi la
nivelul municipiului Bârlad şi de 29
elevi la nivel naţional, ceea ce
înseamnă apare fenomenul de
suprapopulare a claselor şi
cabinetelor şcolare având în vedere
că o grupă de elevi trebuie să fie
formată în medie din 25 elevi.
Laboratoarele şcolare sunt acele
săli specializate în care elevi
participă la ore precum chimia,
biologia, fizica, informatica, etc. Un
laborator şcolar este utilizat de 252
persoane populaţie şcolară în cazul
municipiului Bârlad şi de 147
persoane populaţiei şcolară la nivel
naţional. Numărul elevilor ce
folosesc PC este de 21 la nivel
municipal şi de 17 la nivel naţional.
O sală de gimnastică din municipiul
Bârlad este utilizată de 881 de
elevi, iar un teren de sport de 1.510
elevi. Comparativ cu numărul
elevilor ce utilizează o sală de
gimnastică sau un teren de sport la
nivel naţional se remarcă faptul că
valorile municipale sunt
superioare.
Învăţământ superior
În municipiul Bârlad sunt prezente
filiale ale instituţii de învăţământ
superior de stat sau particulare ce
organizează cursuri universitare în
sistem de învăţământ la distanţă
(ID) sau cu frecvenţă redusă (IFR):
Universitatea „Dunărea de Jos”
Galaţi, Universitatea Ecologică
Bucureşti, Universitatea Populară
„Ion Neculce”, Universitatea
Danubius.
În cadrul edificiului Casei de
Cultură a Sindicatelor „George
Tutoveanu” îşi desfăşoară
activitatea Universitatea Danubius
Galaţi al cărui număr de studenţi
înscrişi se cifrează la 145 la
specializarea „Ştiinţe Economice” şi
36 la „Drept” şi Universitatea
Ecologică Bucureşti cu un număr
de 60 studenţi înscrişi la
specializarea „Psihologie” şi 35 la
„Educaţie fizică”. În total, numărul
studenţilor înscrişi în anul
universitar 2009/2010 în cadrul
învăţământului superior organizat
în cadrul Casei de Cultură Bârlad se
cifrează la 276 fiind mai puţin
numeros cu 16 studenţi comparativ
cu anul 2004 (-5,5%) şi cu 3,0%
mai numeros comparativ cu anul
precedent (268 studenţi înscrişi).
Populaţia şcolară ce revine unei săli de clasă şi unui cabinet şcolar,
unui laborator şcolar şi unui PC în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui,
Regiunea Nord-Est şi România
Populaţia şcolară ce revine unei săli de gimnastică şi unui teren de sport
în municipiul Bârlad, judeţul Vaslui, Regiunea Nord-Est şi România
300
250
200
150
100
50
0
269
252
175
147
33
24 26 29
21 19 19 17
60 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Săli de clasă şi cabinete şcolare Laboratoare şcolare PC-uri
2.250
2.000
1.750
1.500
1.250
1.000
750
500
250
0
881
1.918
1.037
Săli de gimnastică
1.510
1.469
808 804 795
Terenuri de sport
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea NORD-EST România
Municipiul Bârlad Judeţul Vaslui Regiunea Nord-Est România

Capitolul 6. Turism
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 61

Bârladul este un veritabil centru
cultural şi unul dintre cele mai
importante oraşe ale Regiunii
Istorice Moldova, după oraşul
Suceava, cetatea de scaun a lui
Ştefan cel Mare, şi oraşul Iaşi,
capitală culturală şi centru
universitar recunoscut, fiind
denumit odinioară „capitala
Moldovei de Jos”.
Municipiul Bârlad, păstrează şi în
prezent amprenta trecutului prin
prezenţa numeroaselor obiective
turistice ce transpun trecutul în
prezent prin tematica lor şi prin
manifestările culturale iniţiate de
comunitatea locală culturală.
Resursele turistice ale
municipiului Vaslui
Instituţii publice
Muzeul Vasile Pârvan
Înfiinţat de la 10 aprilie 1914 de
elita intelectualilor bârlădeni din
dorinţa de a strânge bunuri
culturale într-o instituţie
specializată care să le tezaurizeze şi
să le valorifice pentru marele
public.
Unul dintre cei mai importanţi
intelectuali care au contribuit la
înfiinţarea muzeului este marele
profesor Stroe Belloescu care din
averea sa personală a construit un
imobil în anul 1909, ca sediu
pentru prima bibliotecă publică şi
primul muzeu. Materializarea
dorinţei intelectualilor iniţiatori a
parcurs o serie de etape, un drum
de început, de căutare, de depăşire
62 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
şi învingere a greutăţilor, fiind
sprijiniţi în acţiunea lor cu dăruire,
pasiune şi loialitate de o serie de
specialişti a căror muncă a fost
pusă în slujba valorilor de
patrimoniu cultural naţional.
Patrimoniului Muzeului Vasile
Pârvan a debutat cu strângerea
unor colecţii diferite ca domenii,
punându-se astfel, bazele unui
muzeu cu caracter mixt, ca marea
majoritate a muzeelor din ţară,
având astăzi secţiile de:
Arheologie-istorie, Artă, Ştiinţele
naturii şi Personalităţi bârlădene.
Din punct de vedere al
provenienţei, patrimoniul (care
este împărţit pe cele patru secţiuni
enumerate anterior) s-a constituit
şi îmbogăţit pe parcursul existenţei
muzeului prin cercetare,
transferuri, achiziţii şi nu în ultimul
rând prin donaţii.
De la înfiinţare şi până în prezent,
muzeul a beneficiat de mai mult
donaţii provenite de la mari şi
pasionaţi colecţionari care şi-au
donat colecţiile adunate pe
parcursului unei vieţi cu multă
ştiinţă , bani, timp şi multă pasiune,
fără nici o clauza pecuniară.
Patrimoniul muzeului cu artă
universală a fost îmbogăţit cu
ajutorul donaţiilor prof. dr. doc. Ion
Chiricuta (1917-1988) şi dr. Marcel
Vainfeld (1917-1990), ambii fii ai
urbei.
În prezent, muzeul oferă marelui
public expoziţii permanente, cu o
paletă diversificată sub aspectelor
tematice, respectiv: şase colecţii

intrate ca donaţii compuse din artă
populara românească, artă plastică
şi decorativă europeana şi extrem
orientală, numismatică,
medalistică, arme, icoane, carte de
patrimoniu, toate organizate ca un
muzeu de colecţii; separat în alt
imobil o expoziţie de artă
contemporană românească, într-un
alt imobil, expoziţiile: Bârladul
Cultural, secolele XIX-XX, Cuza şi
epoca sa, Cabinet Numismatic din
secolul al IV-lea î. Hr. până în zilele
noastre; Floră, faună şi litologie din
Podişul Bârladului şi un muzeu de
autor, cu creaţia sculptorului
Marcel Guguianu, provenită de la
însuşi acest fiu al Bârladului.
Casa Sturdza (Muzeul Colecţiilor)
Situată pe Strada Vasile Pârvan
clădirea monument a fost
construită la sfârşitul secolului al
XVIII-lea – începutul secolului al
XIX-lea şi a aparţinut lui spătarului
Alecu (Alexandru) Sturdza. În
perioada cuprinsă între anii 1980-
1933 clădirea a fost consolidată,
devenind sediul secţiei de artă,
unde au fost expuse 7 colecţii
intrate ca donaţii în patrimoniul
muzeului. În anul 1826 clădirea
îndeplinea şi funcţia de epitrop al
Obștei Târgului Bârlad. Potrivit
unor surse se pare că în această
clădire s-au întâlnit boierii
unionişti bârlădeni cu Alexandru
Ioan Cuza (care avea să devină
primul domnitor al Principatelor
Unite şi al statului naţional
România şi care s-a născut la
Bârlad în ziua de 20 martie 1820).
Clădirea a fost donată oraşului de
urmaşii familiei Epureanu (fiica
Maria a familiei Sturdza a fost
căsătorită cu Costache Epureanu).
În spaţiul Casei Sturdza a
funcţionat Administraţia
Financiară, dar şi Judecătoria
Bârlad, până în anul 1977, când în
urma distrugerii clădirii
Judecătoria s-a mutat într-un alt
sediu. Începând cu anul 1978, Casa
Sturdza a trecut în administrarea
muzeului Vasile Pârvan, în urma
demersurilor ce au avut ca rezultat
înscrierea clădirii pe lista
monumentelor pentru a fi salvată
de la demolare.
Momentan, funcţionează sub
numele de Muzeul Colecţiilor.
Biblioteca Casei Naţionale Stroe
Belloescu
Clădirea ridicată între anii 1906-
1908, după proiectul arhitectului
C.A. Hârjeu în stil neo-românesc,
este înscrisă pe lista monumentelor
de arhitectură. Iniţiativa construirii
unei clădirii cu destinaţie de sediu
de bibliotecă municipală a
aparţinut filantropului Stroe S.
Belloescu, al cărui nume instituţia îl
poartă în prezent. Imobilul a fost
construit cu banii oferiţi de Stroe S.
Belloescu, dar pe terenul cumpărat
de Primărie.
Cel care a fost profesor de
matematică la Liceul „Codreanu” în
perioada 1866-1898 a ridicat, pe
lângă bibliotecă, două biserici, o
şcoala şi un bust al domnitorului Al.
I. Cuza în comuna Griviţa. În anul
1928, a fost înfiinţată „Asociaţia
Casa Naţională de Citire a Oraşului
Bârlad Stroe Belloescu” acesta fiind
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 63

momentul în care a început
reorganizarea întregii activităţi a
bibliotecii şi unirea în jurul acestei
instituţii a intelectualilor locali.
În prezent biblioteca deţine un
fond valoros de carte veche, carte
bibliofilă, colecţii de reviste şi ziare,
printre care: Cartea Românească de
Învăţătură (Iaşi, 1643), Psaltirea în
versuri a Mitropolitului Dosoftei,
(Iaşi, 1673), Gramatica
Românească a lui Radu Tempea,
(Sibiu, 1797), Istoria lui Alexandru
cel Mare (Sibiu, 1909), Hronicul
vechimii a româno-moldo-vlahilor,
(Iaşi, 1836), Gramatica limbii
române de Timotei Cipariu,
(Bucureşti, 1839), Curierul de
ambe sexe (1837-1847), Magazin
istoric pentru Dacia (1845), Foaie
pentru minte, inimă şi literatură,
(Braşov, 1847), Convorbiri literare,
Albina, Viaţa românească. Imobilul
Bibliotecii Stroe Belloescu are
acelaşi aspect încă de la înfiinţare,
fiind singura clădire asupra căreia
nu au fost făcut modificări
arhitecturale.
Casa de Cultură George
Tutoveanu
Casa de Cultură G. Tutoveanu a fost
înfiinţată în anul 1956 sub
denumirea de Casa de Cultură
Raională. Cu toate că la început
Casa de Cultură nu s-a bucurat de o
activitate de amploare, ci de una
modestă, cu timpul a reuşit să se
impună în activitatea culturală a
municipiului prin iniţierea şi
desfăşurarea de activităţi culturalştiinţifice:
consfătuiri tematice,
mese rotunde, lansări de carte,
expoziţii, cenacluri literare,
proiecţii de filme, concursuri. Noul
64 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
lăcaş al Casei de Cultură a fost
inaugurat la 4 aprilie 1971. Cu
sprijinul Casei de Cultură George
Tutoveanu au fost editate două
reviste: „Coordonate Bârlădene” şi
„Labirint”.
Galeria de Artă N. N. Tonitza
În incinta acestui imobil cultural îşi
desfăşoară activitatea Fundaţia
culturală „Dr. Constantin
Teodorescu” şi redacţia publicaţiei
„Bârladul”. Fundaţia culturală „Dr.
Constantin Teodorescu” a luat în
administrare directă şi finanţare
proprie Galeria de Artă „N.N.
Tonitza”, în anul 1944,
reamenajând-o. Începând cu acest
an, anul 1944, şi până în prezent
fundaţia finanţatoare a Galeriei de
Artă s-a asigurat de continuitatea
activităţii cultural-spirituale a
acesteia.
Teatrul Victor Ion Popa
Primele mărturii despre existenţa
unui nucleu al artei teatrale la
Bârlad datează din 1860, când prof.
Ion Popescu cerea printr-un raport
ca „Ion Smeu, adjunctul clasei a II-a,
să fie scos din învăţământ întrucât
joacă pe scena teatrului local unde
era angajat cu contract şi salar.
Înfiinţat la data de 20 martie 1955,
teatru a fost denumit după numele
marelui om de cultură bârlădean
Victor Ion Popa în 1956. Acest
moment a fost marcat de
spectacolul de teatru cu piesa
„Take, Ianke şi Cadar”.
Texte din literatura dramatică
română şi universală au devenit
spectacole de succes şi autentice

evenimente culturale, prin care: „O
scrisoare pierdută” de I. L.
Caragiale, „Dezertorul” de M.
Sorbul, „Gaiţele” de Al. Kiriţescu,
„Mitică Popescu” de Camil Petrescu,
„Bărbierul din Sevilla2 de
Beaumarchais, „Platon” şi
„Noţiunea de fericire” de Dumitru
Solomon, „Puterea întunericului"
de L. Tolstoi, şi multe altele.
În ultimii ani, Teatrul Victor Ion
Popa şi-a intensificat activitatea de
promovare a spectacolelor sale
prin intermediul turneelor
efectuate în ţară şi străinătate.
Sediul muzeului din Str.
Republicii 235
În această locaţie se depozitate şi
expuse câteva puncte de interes
pentru cel vizitatori: Secţia de
Ştiinţele Naturii (Flora şi fauna
judeţului Vaslui), Secţia
Personalităţi bârlădene (Bârladul
cultural la sfârşitul mileniului II),
Cabinet numismatic (Circulaţia
monetară în zona Bârladului:
tezaurele de la Bârlad-Dumbrava
Roşie, Perieni şi Blăgeşti) şi
expoziţia „Al. I. Cuza şi epoca sa”.
Pavilionului Marcel Guguianu
Pavilionul Marcel Guguianu a luat
fiinţă în urma donaţie marelui
sculptor şi a cărui nume îl poartă
azi pavilionul unic în Europa.
Pavilionul a fost deschis publicului
larg în anul 2004 şi în cadrul
acestuia sunt expuse sculpturi,
machete, grafică, mobilier, obiecte
persoanele (toate donate de
maestrul Marcel Guguianu). În
anul2008 suprafaţa pavilionului a
fost extinsă. În prezent, parterul şi
etajul imobilului sunt spaţii de
etalare lucrărilor de sculptură
deosebite, precum: Ciocârlia, Icaar,
Japoneza, Cei 12 Apostoli. Grădina,
spaţiul exterior, găzduieşte o serie
de lucrări din marmură, expuse în
aer liber.
Sculptorul Marcel Guguianu, născut
la Bârlad în data de 28 iunie 1922,
a contribuit la noua arhitecturizare
şi sistematizare a municipiului. De
asemenea, mare maestru s-a
ocupat şi de problemele de artă şi
restaurare a monumentelor
istorice, fiind consilier restaurator
pentru monumente istorice şi de
arta. Activitatea sa se reflectă în
opere de sculptură monumentală,
ansambluri statuare, busturi de
bronz şi marmură ale unor
scriitori, savanţi, actori amplasate
în parcuri, grădini publice,
instituţii, muzee. Operele
sculptorului au putut fi admirate de
iubitorii de artă şi frumos în cadrul
unor expoziţii din Budapesta,
Roma, San Marino, Paris, Belgrad,
New York, Washington, Sevilla,
Miami. Pentru activitatea sa, Marcel
Guguianu a fost primit peste 25 de
premii şi distincţii, printre care cele
mai importante pot fi considerate
Premiul I la concursul „Nissida
D'Oro” din Napoli (1983) şi cu
Premiul Special al Academiei
Româno-Americane pentru
sculptura „Ionel Jianu” (1995).
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 65

Case memoriale şi alte clădiri
de patrimoniu
Casa memorială Octavian Vasile
Stoica
Născut la Bârlad în anul 1942,
scriitorul Octavian V. Stoica este
autorul lucrărilor în volum
„Antologia reportajului românesc
contemporan”, „D-ale gurii din
bătrâni”, „Almanah literar
gastronomic”, „Calendarul şi
almanahul almanahurilor
româneşti”, „Cinstire patriei”,
precum şi a povestirilor „Încet
înainte şi înapoi”, „Noaptea
oraşului”. Casa memorială a fost
înfiinţată în anul 1997şi a fost
amenajată în apartamentul cu două
camere care a aparţinut scriitorului
şi care este donaţie din partea
părinţilor scriitorului, Emilia şi
Vasile Stoica. În casa memorială a
scriitorului se află biblioteca şi
obiectele personale ale
regretabilului Octavian V. Stoica.
Casa Cuza
Construită în jurul anului 1812 de
familia Cuza, Casa Cuza se află
situată în cartierul Podeni, din
Bârlad. Al. I. Cuza s-a născut la
Bârlad la 20 martie 1820, dar
studiile avea să le urmeze la Galaţi,
Paris şi Academia Mihăileană din
Iaşi. A fost preşedinte al
Judecătoriei Covurluiului, apoi
pârcălab al ţinutului. Integrat în
Miliţia Moldovenească, a urcat
toate gradele până a fost decorat cu
gradul de colonel. În anul 1844 s-a
căsătorit cu Elena Rosetti la Soleşti,
iar în data istorică de 24 ianuarie
1859 a fost ales domnitor al
66 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Principatelor Unite. În anul 1866,
data de 11/12 februarie a fost
forţat să abdice, părăseşte ţara şi se
stinge din viaţă pe 15 mai 1873 la
Heidelberg. A fost înhumat la
Ruginoasa, iar după primul război
mondial a fost adus la Biserica
„Trei Ierarhi” din Iaşi. Pe 20 martie
1990, bârlădeni au renovat casa în
care trăit generaţia Cuza şi au
amplasat o placa în faţa casei în
semn de recunoştinţă pentru cel
care a fost primul domnitor al
Principatelor Unite şi al statului
naţional România.
Casa Gheorghe Gheorghiu Dej
Acest imobil a fost construit la
sfârşitul secolului al XIX-lea -
începutul secolului al XX-lea şi aici
s-a născut pe 8 noiembrie 1901
Gheorghe Gheorghiu Dej, cel care a
fost preşedinte al României, în
perioada 1961-1965. În prezent,
această clădire a trecut în
patrimoniul muzeului Vasile
Pârvan.
Casa Silvian
„Casa Silvian” sau „Casa
personalităţilor” a fost construită in
secolul al XX-lea (în anul 1925) de
către inginerul Silvian Isider şi
zidită în scopul de a servi drept
casă de protocol a muzeului „Vasile
Pârvan”. Casa Silvian a fost locuită
până în momentul naţionalizării
caselor.
Casa Tuduri
Tudureştii este una din
numeroasele familii boiereşti din
regiunea istorică Moldova. Numele
are rezonanţă greacă, dar ar putea
proveni şi din patronimizarea unei

pronunţii regionale a numelui
„Tudor” sau ar putea fi de origine
albaneză.
Casa Tuduri, construită în prima
jumătate a secolului al XIX-lea de
către Alexandru Tuduri, reprezintă
monument de arhitectură în stil
neoclasic. Casa a fost frecventată de
unioniştii bârlădeni, iar la parterul
imobilului în perioada 1868-1870 a
funcţionat Şcoala Nr.4.
Casa Eugen Bulbuc
Profesorul Eugen Bulbuc, care a
trăit în perioada 1872-1949 a fost
este cel care a înfiinţat la Bârlad
Societatea Muzicală „Armonia”. În
procesul de înfiinţare a acesti
societăţi, profesorul Bulbuc a
beneficiat de sprijinul financiar al
Clotildei Averescu, o bârlădeancă
înstărită şi director de şcoală.
Societatea Muzicală „Armonia” a
susţinut în Bucureşti la Arenele
Române o serie de concerte pentru
care a fost răsplătită cu medalia de
aur, diplomă de onoare şi placheta
de colaborator. Profesorul Eugen
Bulbuc a condus timp de 35 de ani
corul Bisericii Adormirea Maicii
Domnului (Biserica Domnească).
Profesorul Eugen Bulbuc a pregătit
şi condus corul şi orchestra
Liceului Codreanu, care ani la rând
a obţinut importante premii la
concursurile muzicale. În imobilul
de pe Bulevardul Epureanu, în Casa
Bulbuc, au fost găzduiţi în timpul
vieţii muzicianului Eugen Bulbuc,
numeroase personalităţi şi oameni
de cultura, printre enumerăm:
Alexandru Vlahuţă, Gheorghe
Ştefănescu (întemeietorul Operei
Române), George Enescu, Barbu
Ştefănescu Delavrancea, Nicolae
Iorga, Victor Ion Popa, cântăreaţa
de operă Elvira Popescu. În prezent
casa familiei Bulbuc este declarată
monument istoric.
Instituţii de învăţământ
Şcoala normală de învăţători
Înfiinţată la 29 septembrie 1890, cu
numele de şcoala Principele
Ferdinand” din iniţiativa secţiunii
Tutovei a Societăţii pentru
Învăţătura Poporului Român,
şcoala normală de învăţători, la
început, a avut drept locaţie casa
lui Panainte Velicovici, situată în
cartierul Podeni din Bârlad. Din
anul 1893 şcoala îşi mută sediul în
casa Drouhet, unde a funcţionat şi
un pension de fete cu acelaşi nume.
Între 1893-1897 s-a ridicat în
partea nordică a oraşului un local
propriu pentru această instituţie.
În anul 1870 primul director al
acestei şcoli Ioan Popescu, însoţit
de către institutorul Daniel
Montani au reuşit să selecteze 60
de băieţi, care au format prima
promoţie de elevi ce au urmat
cursurile unei şcoli de elită din acea
perioadă.
În societatea acelor vremuri, aflată
într-un proces de tranziţie spre
modernitate, educaţia presupunea
sacrificii în primul rând de ordin
financiar. Astfel întreţinerea şi
taxele mult prea mari făceau ca
doar copii provenind din familii
înstărite să poată avea acces la
asemenea instituţii de elită.
Şcoala Nr. 1 „Iorgu Radu”
Şcoala Nr.1 „Iorgu Radu”,
monument istoric şi de patrimoniu,
a început să fie construită în anul
1921, odată cu înfiinţarea primului
liceu de fete din zonă şi a fost
finalizată parţial în anul 1928. La
14 iulie 1936 a avut loc
inaugurarea noului imobil într-un
cadru festiv la care a participat şi
fostul ministru al Instrucţiunii
Publice din acea perioadă, dr. C.
Anghelescu. Pe holul central al
şcolii există o placă ceramică
(restaurată de curând) pe care sunt
inscripţionate numele lui Iorgu
Radu şi cel al dr. C. Anghelescu.
Bustul lui Emil Gârleanu, realizat în
anul 1971 de sculptorul vasluian
Gheorghe Alupoaie este amplasat
în faţa şcolii. În patrimoniul şcolii
se mai află două busturi de bronz
ce aparţin sculptorului bârlădean
I.C. Dimitriu-Bârlad, intitulate
sugestiv „Mama” şi „Tata”, realizate
în 1920, respectiv 1924, fiind chiar
reprezentări plastice ale părinţilor
marelui maestru.
Odată cu trecerea timpului, Liceul
de fete „Iorgu Radu” din Bârlad a
cunoscut o serie de transformări şi
şcoala a purtat diferite denumiri:
„Şcoala generală de 7 ani, Nr.1”
(1958), „Şcoala generală de 10 ani,
Nr. 1” (1962-1965, 1967-1973),
„Şcoala generală Nr. 1” (1965-1966,
1974-1977), „Şcoala cu clasele I-
VIII” (1979-1996). Din anul 1996
s-a revenit la numele şcolii,
respectiv Şcoala Nr. 1 „Iorgu Radu”.
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 67

Colegiul Naţional „Gheorghe
Roşca Codreanu”
Vechi locaş de cultură, Colegiul
National „Gheorghe Roşca
Codreanu” este cel de-al doilea ca
vechime din Moldova şi al patrulea
din cele două provincii din secolul
al XIX-lea (în urma reformei
învăţământului din 1864 a lui Al. I.
Cuza), după „Sfântul Sava” din
Bucureşti, „Academia Mihăileană”
din Iaşi şi „Carol I” din Craiova.
Inaugurarea imobilului a avut loc
pe 20 octombrie 1846 la dorinţa
comisului Gheorghe Roşca
Codreanu, iar inaugurarea actualei
clădiri a avut loc la 27 aprilie 1886.
În decursul timpului a avut mai
multe denumiri: Gimnaziul
„Codreanu” (1858); Liceul
„Codreanu” (1864); Colegiul
National „Gh. Roşca Codreanu”
(1946), apoi Liceul „Gh. Roşca
Codreanu”, iar din 1996 „Colegiul
National „Gh. Roşca Codreanu”.
Colegiul Naţional „Gheorghe Roşca
Codreanu” a format de-a lungul
timpului şi numeroşi elevi ce aveau
să devină mai apoi personalităţi ale
ştiinţei, artei şi literaturii române:
Alexandru Philippide, Alexandru
Vlahuţă, Paul Bujor, Garabet
Ibrăileanu, Vasile Pârvan, Ştefan
Procopiu, Gheorghe Ivănescu,
George Călinescu, Ion Popescu-
Zeletin, Ion Juvara, Nicolae N.
Tonitza, Constantin Chiriţă,
Constantin Dimoftache Zeletin, Ion
Hobana, si mulţi alţii.
Biserici
Biserica Domnească (Biserica
Adormirea Maicii Domnului)
Situată în centrul civic al
municipiului Bârlad, biserica a fost
înălţată în secolul al XVII-lea (în
jurul anului 1646)şi este atribuită
domnitorului Vasile Lupu. Biserica
a fost ridicată pe temeliile unei
biserici mai vechi, din a doua
jumătate a secolului al XV-lea,
ctitorită probabil de Ştefan cel
Mare.
Biserica Domnească sau „Gospod” a
avut de suferit în urma
prădăciunilor din 1675 şi 1711, dar
mai ales în urma cutremurelor din
anii: 1802, 1832, 1940 şi 1977.
Biserica construită în 1646 a fost
dărâmată în anul 1802 şi în
perioada 1806-1807 la iniţiativa
Mitropolitului Moldovei, Veniamin
Costache, cu sprijinul domnitorului
Alexandru Moruzi a fost ridicată o
nouă biserică.
Sub aspect arhitectural, biserica a
fost construită pe un soclu din
blocuri din piatră, pereţii din dale
de piatră întrerupte de cărămizi
aşezate vertical. Planul bisericii
este sub forma de navă
dreptunghiulară, cu absida
altarului semicirculară. S-a păstrat
un clopot cu o greutate de 2.000 kg
ce datează de la 1776. În anul 1937
biserica a fost supusă unor lucrări
de restaurare.
68 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Biserica Sf. Ilie
Construită între anii 1859–1869 de
către breasla blănarilor, la nord de
biserica de lemn din 1794–1795
(cu care a coexistat până în anii
1860-1864), lucrările bisericii au
fost executate de calfele de zidari
Mihai Popoiu şi Gheorghe Baciul,
după planul întocmit de arhitectul
oraşului, Ignat Lorenzo. Pictura
murală, executată la sfârşitul
secolului al XIX-lea de către
zugravul I. Munteanu din Bârlad, a
fost refăcută între anii 1932-1934.
Înfățişarea de astăzi a bisericii cu
hramul Sfântului Ilie se datorează
lucrărilor de restaurare din
perioada 1993-2004, realizate de
către Ministerul Culturii Și Cultelor.
Cu această ocazie, a fost pictată din
nou la interior, prin contribuția
parohiei, de către Armand Kuchta
din Iaşi, în tehnica frescă,
păstrându-se ca martori din pictura
anterioară scenele din naos:
„Izvorul Tămăduirii” şi „Minunile
Sf. Ilie”.
Alte biserici ce poartă amprenta
istoriei sunt Biserica Sf. Gheorghe
(construită de Ştefan cel Mare în
anul 1496 şi reconstruită de Vasile
Lupi în anul 1636) şi Biserica Sf.
Dumitru (ce datează de la 1636).
Monumente istorice
Bustul în bronz al scriitorului
Alexandru Vlahuţă
Amplasat în grădina publică din
Bârlad, a fost ridicat în anul 1924
de "Liga pentru drepturile femeilor
din Bârlad".
Lucrarea a fost realizată de
sculptorul Ioan C. Dimitriu-Bârlad
(1890-1964), bârlădean de origine.
Bustul lui Alexandru Vlahuţă este o
componentă reuşită a suitei de
lucrări închinate marilor
personalităţi.
Realizat în manieră realistă,
autorul a reuşit să surprindă atât
fizionomia cât şi trăirile interioare
ale poetului. Amplasat pe un soclu
de piatră cu inscripţii încadrate în
chenare realizate în relief, îl
reprezintă pe scriitor la maturitate,
având pe piept o cunună de lauri.
Pe faţetele laterale sunt încrustate
versuri din opera scriitorului, iar
postamentul din piatră este în trei
trepte.
Statuia eroului caporal
Constantin Muşat
Ridicată în anul 1927 de Societatea
"Cultul Eroilor", lucrarea aparţine
sculptorului Ioan C. Dimitriu-
Bârlad (1890-1964) şi este
închinată eroilor români căzuţi în
Primul război mondial.
Fiu al meleagurilor bârlădene,
Constantin Muşat a participat la
Războiul de întregire a ţării în
cadrul unei unităţi de grăniceri. În
luna decembrie 1916, în timp ce
unitatea din care făcea parte lupta
în zona munţilor Vrancei, a fost
grav rănit şi şi-a pierdut mâna
stângă. La cererea sa, în vara anului
1917, a participat la luptele de la
Oituz, unde a căzut eroic în timp ce
arunca o grenadă.
Statuia, ronde-bosse, îl reprezintă
pe erou în poziţie de atac, cu
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 69

grenada în mâna dreaptă. Este
turnată în bronz, iar pe soclul
realizat din beton armat, se află o
placă de marmură inscripţionată.
Monumentul, cunoscut sub numele
de "Ultima grenadă", oferă
privitorului prilejul de a medita la
spiritul de sacrificiu al eroului,
întruchiparea virtuţilor poporului
român, a spiritului de sacrificiu a
numeroaselor generaţii de
înaintaşi.
Statuia lui Nicolae Roşca
Codreanu
Cioplită în marmură, operă a
sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad,
realizată în manieră clasică, îl
reprezintă pe unul din fraţii
Codreanu, patriot şi donator de
moşii şi bani pentru ridicarea de
edificii de învăţământ. Este
amplasată în faţa clădirii fostei
Case de Copii, Nr. 2.
Statuia lui George Enescu
Amplasată în Grădina Publică
Bârlad, este opera sculptorului Ion
Vlasiu.
Statuia în bronz a lui Al. I. Cuza
Amplasată în centrul civic al
municipiului Bârlad, este opera
sculptorului bucureştean Paul
Vasilescu din anul 2007.
Bustul lui Gheorghe Roşca
Codreanu în ciment alb
Situat în curtea Colegiului Naţional
cu acelaşi nume din Bârlad, realizat
în anul 1971, este opera
sculptorului vasluian Gheorghe
Alupoaei, la aniversarea a 125 de
ani de la înfiinţare.
70 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Bustul lui Gheorghe Roşca
Codreanu în bronz
Situat în faţa Colegiului Naţional cu
acelaşi nume din Bârlad, realizat în
anul 1996, este opera sculptorului
vasluian Gheorghe Alupoaei, la
aniversarea a 150 de ani de la
înfiinţare.
Bustul lui Emil Gârleanu în
ciment alb
Realizat în anul 1971 bustului
marelui scriitor este situat în faţa
Şcolii Nr. 1 din Bârlad şi este opera
sculptorului vasluian Gheorghe
Alupoaei, la aniversarea a 50 de ani
de la înfiinţare.
Bustul lui Al. I. Cuza în ciment alb
Situat în curtea Grupului Şcolar
Industrial cu acelaşi nume din
Bârlad, realizat în anul 2001, este
opera sculptorului vasluian
Gheorghe Alupoaei.
Bustul lui Tudor Pamfile în
ciment alb
Realizat în anul 2001 bustului în
ciment alb este amplasat în faţa
Şcolii, Nr. 4 din Bârlad şi este de
asemenea o operă a sculptorului
vasluian Gheorghe Alupoaei, cu
prilejul finalizării lucrărilor de
restaurare a clădirii şcolii de tip
haretian.
Bustul în bronz al lui Vasile
Dumitrache
Situat în curtea Liceului „Mihai
Eminescu” din Bârlad, realizat în
anul 2009, este opera sculptorului
vasluian Gheorghe Alupoaei.
Mulajul acestuia este în incinta
liceului, în faţa cabinetului de
matematică, ce-i poartă numele.

Alte resurse turistice
Grădina Publică şi Grădina
Zoologică
Situată în partea de nord a
municipiului, pe Str. Republicii,
Grădina Publică Bârlad este una
dintre cele mai vechi şi frumoase
grădini din Moldova. Datând din
anul 1834, dispune de plantaţii de
stejar, arţar, frasin şi arbuşti
ornamentali.
În anul 1912, aici a avut loc un
eveniment memorabil: primul zbor
aviatic deasupra oraşului şi prima
aterizare.
În anii de după cel de al doilea
război mondial, au urmat o serie de
transformări ale Grădinii Publice.
Bustul lui George D. Palade a fost
înlocuit cu cel al lui George Enescu,
în amintirea concertelor marelui
muzician la Bârlad, în perioada
anilor 1917-1936.
În anul 1960 a fost înfiinţată
Grădina Zoologică la iniţiativa
specialiştilor Secţiei de Ştiinţele
Naturii a Muzeului „Vasile Pârvan”
şi se întinde pe o suprafaţă de
aproximativ 5,6 ha. Grădina
cuprinde 70 de specii de
vieţuitoare, reprezentând 250 de
exemplare. Vizitatorii pot admira
maimuţe, lei, şacali, lame, antilope
africane, struţi, cerbi, zimbri, urşi,
păsări din Delta Dunării şi Lunca
Prutului.
Conform Ministerului Culturii şi
Patrimoniului Naţional, în
municipiul Bârlad există 65 de
monumente istorice şi 2 monumente
istorice dispărute.
Infrastructura de
susţinere a turismului
Indiferent de cât de bogată este o
zonă în resurse turistice, date de
obiective şi de tradiţii, potenţialul
turistic nu poate fi valorificat şi nu
va fi valorificat la nivelul
corespunzător dacă acest potenţial
nu este susţinut de o infrastructură
corespunzătoare.
Căile de acces sunt principalul
element de susţinere al unei zone,
fie că are potenţial turistic mic,
mediu sau mare. Dar indiferent de
diversitatea şi starea căilor de
acces, o zonă turistică precum
Bârladul are nevoie de
infrastructură de susţinere
configurată de agenţii de turism,
structuri de primire turistică cu
funcţiuni de cazare turistică şi
unităţi de alimentaţie publică.
Agenţiile de turism au rolul de a
informa turiştii cu privire la o zonă
turistică, deci concret rolul acestei
este de a promova una sau mai
multe zone turistice interne sau
externe. Structurile de primire
turistică cu funcţiuni de cazare
turistică, precum o spune şi
denumirea acestora, sunt create cu
scopul de a oferi un loc de cazare
turiştilor sosiţi într-o zonă turistică
şi care intenţionează să înnopteze.
Structurile de primire turistică pot
oferi şi facilităţi de servire a masei,
în schimb pentru satisfacerea
nevoilor de alimentaţie există
unităţi specializate denumite
„unităţi de alimentaţie publică”
unde turiştii pot opta pentru
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 71

specialităţi tradiţionale, specialităţi
rapide sau orice alte bunătăţi
gastronomice. Instituţia
responsabilă cu acreditarea celor
trei elemente de susţinere a
turismului este Ministerului
Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
La nivelul municipiul Bârlad,
conform datelor oficiale, există un
număr de 10 agenţii de turism
acreditate, dintr-un total de 23
agenţii existente în judeţul Vaslui
(43,5% dintre agenţiile de turism
vasluiene sunt concentrate în zona
turistică bârlădeană). Structurile de
primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică acreditate de
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului se cifrează la un total de
3 structuri câte una pentru: unitate
tip hostel (2 stele), unitate tip hotel
(3 stele) şi unitate tip motel (3
stele). Cele trei unităţi de primire
turistică pun la dispoziţia turiştilor
95 de camere a căror capacitate de
cazare totală este de 180 locuri.
Structurile de primire turistică din
Bârlad cumulează 25,0% din
numărul total de camere şi 24,0%
din capacitatea de cazare a
judeţului.
Turiştii sosiţi în zona Bârladului
pot servi masa, potrivit datelor
oficiale, în cadrul a 4 structuri de
alimentaţie publică cu o capacitate
de 426 locuri.
Analiza ofertei şi cererii
turistice
Analiza ofertei turistice
În baza de date statistice oficială a
Institutul Naţional de Statistică în
judeţul Vaslui exista în anul 2008
un număr de 11 de structuri de
primire turistică din care 7 în
mediul urban şi 4 în mediul rural.
Date oficiale cu privire la
structurile de Municipiul Bârlad la
finele anului 2008 evidenţiază o
unitate de cazare de tip hotel a
cărei capacitate de cazare totaliza
117 locuri.
Din punct de vedere al evoluţiei
numărului de structuri de primire
turistică, Institutul Naţional de
Statistică oferă informaţii conform
cărora în anul 2005 în municipiul
Bârlad existau 2 structuri de
primire turistică: 1 hotel şi o
pensiune turistică urbană. Imediat
după acest an (începând cu anul
2006) numărul unităţilor a
scăzut cu o unitate ajungând la o
singură unitate de primire turistică.
Analiza cererii turistice
Cererea turistică este dată de
numărul turiştilor sosiţi, de
numărul înnoptărilor, durata medie
de şedere şi indicele de utilizare
netă a capacităţii de cazare în
funcţiune.
În anul 2005 numărului unităţilor
de cazare turistică era de 2, iar
capacitatea de cazare a acestora
era de 133 locuri, în timp ce
capacitate de cazare în funcţiune
era de 42.588 locuri-zile. Patru ani,
pe fondul scăderii numărului de
unităţi de primire turistică de la
două unităţi la una singură,
capacitatea de cazare turistică
existentă a scăzut la 117 locuri
(reducându-se cu 12,0%). Chiar
dacă, atât numărul unităţilor de
cazare turistică, cât şi capacitatea
de cazare turistică s-au micşorat
capacitatea de cazare în funcţiune a
crescut în aceeaşi perioadă (2005-
2008) s-a majorat cu aproximativ
0,55% de la 42.588 locuri-zile(anul
2005) la 42.822 locuri-zile (anul
2008).
45.000
40.000
35.000
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
Evoluţia capacităţii de cazare existente şi în funcţiune în municipiul
Bârlad, în perioada 2005-2008
42.588 41.991 42.471 42.822
133
117 117
72 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Capacitatea de cazare turistică existentă (nr. locuri)
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (nr. locuri-zile)
117
250
200
150
100
50
0
30.000
25.000
20.000
15.000
10.000
5.000
0
15.588 - înnoptări
2,2 zile
7.089 - sosiri
Evoluţia sosirilor, înnoptărilor şi duratei medii de şedere în
municipiul Bârlad, în perioada 2005-2008
15.702 15.716
1,9 zile
8.309 7.620
14.355 - înnoptări
2,1 zile 2,3 zile
6.140 - sosiri
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
5,0
4,0
3,0
2,0
1,0
0,0

Capacitatea de cazare în funcţiune
a urmat un trend ascendent, dar
numărului turiştilor sosiţi şi al
înnoptărilor a scăzut. În perioada
2005-2008, evoluţia medie anuală
a numărului de turişti sosiţi a fost
de -3,5%, iar a cea a înnoptărilor de
-2,6%. În anul 2008, durata medie
de şedere a turiştilor în hotelul
bârlădean a fost de 2,3 zile.
Prin raportarea numărului de
înnoptări la capacitatea de cazare
în funcţiune se determină valoarea
indicelui de utilizare a capacităţii
de cazare turistică în funcţiune.
Indicele de utilizare a capacităţii de
cazare turistică în funcţiune din
municipiul Bârlad a fost în
perioada 2005-2008 superioară
celei înregistrate atât la nivel
judeţean, cât şi la nivel regional. În
anul 2008 valoare indicelui de
utilizare a capacităţii de cazare în
funcţiune a fost de 33,5%.
40,0%
35,0%
30,0%
25,0%
20,0%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Evoluţia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune,
în perioada 2005-2008
36,6% - mun. Bârlad
27,2%-Reg. Nord-
Est
22,2%-jud. Vaslui
37,4%
28,9%
24,0%
30,3%
37,0%
33,5% - mun. Bârlad
29,3% -Reg. Nord-
Est
26,0% 25,2% -jud. Vaslui
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 73

74 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 7. Mediu
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 75

Factorul de mediu aer
Orice schimbare în compoziţia a
atmosferei cauzată de prezenţa
unei cantităţi suficiente de
substanţe chimice, care poate
altera compoziţia normală a
acesteia este definită ca poluarea
atmosferei. Poluarea atmosferei
afectează direct sănătatea umană,
fondul agricol şi forestier în funcţie
de tipul de poluanţi, concentraţiile
acestora, durata şi frecvenţa
expunerii.
În judeţul Vaslui, reţeaua de
monitorizare a calităţii aerului este
formată din 28 de puncte de
prelevare dispuse în profil
teritorial în 4 centre urbane:
municipiul Vaslui, municipiul
Bârlad, municipiul Huşi şi oraşul
Negreşti.
În municipiul Bârlad numărul
punctelor de prelevare a probelor
de stabilire a calităţii aerului sunt
în număr de 7 cu următoarele
locaţii: SC Vigotex SA, SC Rulmenţi
SA, Strada Zimbrului, SC Abrom SA,
SC Mândra SA, Canton EGA, Staţia
meteo, Uzina de apă, Spital adulţi.
La primele şase puncte de
prelevare se urmăreşte în mod
discontinuu pulberile
sedimentabile (medii lunare), iar la
punctul Spital adulţi sunt
contabilizaţi indicatorii: NO2, SO2,
NH3 (probe medii zilnice), pulberi
în suspensie (medii zilnice), pulberi
sedimentabile (medii lunare).
Potrivit Raportului privind
Calitatea Factorilor de Mediu al
judeţului Vaslui, realizat de Agenţia
pentru Protecţia Mediului Vaslui,
pentru semestrul I şi semestrul II al
anului 2009, în municipiul Bârlad
nu au fost înregistrate depăşiri ale
limitelor admise prevăzute de
legislaţia în vigoare pentru : NH3,
NO2, SO2, pulberi în suspensie
(totale) şi pulberi sedimentabile
(medii lunare). Valorile înregistrate
în cele două semestre ale anului
2009 sunt comparabile cu cele din
aceeaşi perioadă a anului
precedent, anul 2008.
La indicatorul NH3, valorile
înregistrate în semestrul II 2009
sunt mai mici decât cele
înregistrate în aceeaşi perioadă a
anului 2008, rezultând o
îmbunătăţire a calităţii aerului
raportată la acest indicator.
În semestrul I 2009, a fost
monitorizat cu frecvenţă zilnică
indicatorul plumb. Se constată că la
acest indicator concentraţiile medii
zilnice sunt foarte mici în raport cu
valoarea limită maximă admisă,
conform STAS 12574/1987, de 0,7
μg/m 3 . Concentraţia zilnică
maximă înregistrată a fost de
0,2644 μg/m 3 în semestrul I 2009,
mai mică decât cea din semestrul I
2008, de 0,35 μg/m 3 .
În Bârlad, valorile cele mai ridicate
a pulberilor sedimentabile din
semestru I 2009 s-au înregistrat în
punctul de monitorizare a S.C
Abrom S.A (3,56 g/m 2 /lună), iar în
semestrul II la S.C Abrom S.A (4,36
g/m 2 /lună).
De asemenea, în municipiul Bârlad,
calitatea aerului ambiental este
măsurat şi din punct de vedere al
prezenţei metalelor grele (la
indicatorul plumb) prin
intermediul a două puncte ce au
staţii de trafic, industriale şi
urbane, iar concentraţia medie
anuală (a cărei unitate de măsură
este µg/m 3 ) nu a înregistrat
depăşiri ale limitelor admise.
În cadrul analizei datelor statistice
înregistrate la Agenţia pentru
Protecţia Mediului Vaslui cu privire
la emisiile de substanţe toxice în
atmosferă se remarcă tendinţa de
micşoare continuă, începând cu
anul 2006, a cantităţii emisiilor de
gaze cu efect acidifiant, a metalelor
grele, dar şi a compuşilor volatili
nemetanici la nivelul municipiului
Starea mediului ambiant din municipiul Bârlad
Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac în municipiul Bârlad (t/an)
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
SO2 26,6 24,2 24,6 9,08 4,7 2,1
NOX 63,3 43,5 107,1 105,5 74,1 63,2
NH3 0,16 0,34 0,36 0,15 0,19 0,11
Emisii de metale grele în municipiul Bârlad (k/an)
Metal greu Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
Plumb 7,9 0,22 0,105 0,0045 0,0012 0,26
76 Cadmiu | Profilul demografic, social şi economic 0,74 al Municipiul Bârlad 0,017 0,22 0,001 0,0011 0,1
Emisii anuale de compuşi volatili nemetalici în municipiul Bârlad
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009
NMVOC 181,7 777,3 309,7 93,2 84,6 16,1
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui

Bârlad. Astfel, emisiile totale de
gaze cu efect acifidiant s-au redus
cu 50,5% (de la o cantitate totală
de 132,06 tone emisii gaze cu efect
acidifiant în anul 2006 la 65,41
tone în anul 2009), în timp ce
emisiile de metale grele au
înregistrat un regres de 3,1 ori pe
parcursul perioadei temporale
cuprinsă între anul 2004 şi anul
2009, iar emisiile anuale de
compuşi volatili nemetanici au
scăzut de 7,8 ori pe parcursul celor
6 ani de analiză.
Factorul de mediu apă
Starea râurilor interioare
Apele de suprafaţă din vecinătatea
municipiului Bârlad sunt: râul
Bârlad, pârâul Valea Seacă, pârâul
Sohodol şi pârâul Simila, cu debite
variabile. Râul Bârlad are un debit
mediu de 1,7 m 2 /s, iar pentru
tronsonul cuprins între Bârlad şi
Tecuci, cu o lungime de 50 km, are
valori medii ponderate pentru
indicatorii privind regimul de
oxigenare şi regimul toxinelor
speciale, ceea ce indică încadrarea
în categoria a III-a de calitate,
conform datelor puse la dispoziţie
de Agenţia pentru Protecţia Mediu
Vaslui.
Clasa de calitate III este clasa de
calitate corespunzătoare unei stări
moderate, ceea ce înseamnă că
valorile elementelor biologice de
calitate pentru tipul de corp de apă
de suprafaţă deviază moderat faţă
de acelea care sunt în mod normal
asociate cu tipul de corp de apă de
suprafaţă în condiţii nemodificate.
Valorile prezintă semne moderate
de perturbare ca urmare a
activităţilor umane şi sunt esenţial
perturbate faţă de valorile din
condiţiile de stare bună.
Potenţialele surse de populare a
apelor de suprafaţă de pe teritoriul
municipiului Bârlad, conform
Agenţiei pentru Protecţia Mediului
Vaslui, sunt:
→ SC Rulmenţi SA Bârlad care
evacuează în râul Bârlad şi în
pârâul Simila şi unde au fost
identificate, în luna ianuarie 2010,
funcţionări defectuoase a reţelelor
de canalizare;
→ SC Aquavas SA Vaslui, sucursala
Bârlad - ieşire staţie de epurare
municipiul Bârlad, unde
autorităţile au identificat o staţie
sub-dimensionată.
Un alt tip de poluare a apei este cea
de origine termică, cauzată de
apele cu temperaturi înalte,
evacuate de întreprinderile
industriale şi centralele termice, ce
utilizează combustibili
convenţionali. Acest tip de poluare
determină o scădere a cantităţii de
oxigen din apă atât de necesară
dezvoltării pisciculturii în zonă. Ca
factor principal de risc poate fi
considerată şi reţeaua veche de
conducte, uzate, cu multe avarii şi
pomparea apei cu intermitenţă,
ceea ce poate determina
pătrunderea de impurităţi în
conductele uzate.
Starea lacurilor
Lacurile municipiului Bârlad sunt
Cuibul Vulturilor şi Râpa Albastră.
Sunt două lacuri din tip complex
fiind utilizate în principal de SC
Aquavas SA, Sucursala Bârlad şi SC
Rulmenţi SA Bârlad. Calitatea apei
prin prisma prezenţei cantităţii
nutrienţilor (azot şi fosfor) clasa de
calitatea este A1-A2, iar din punct
Situaţia calităţii globale a apei principalelor lacuri din municipiul Bârlad, în anul 2008
Lac
Calitatea apei (categoria)
Volum total
Curs de apă
Folosinţă principală Nutrienţi: azot şi
Nume
Tip
(mil. mc)
Biologic
fosfor
Sursa de poluare
Cuibul Vulturilor complex Tutova 5,35
SC Aquavas SA,
- surse difuze
A1-A2
A2
Sucursala Bârlad
- poluare naturală
Râpa Albastră complex Simila 24,8
SC Rulmenţi SA
- surse difuze
A1-A2
A2
Bârlad
- poluare naturală
Sursa: Raport Mediu judeţul Vaslui, 2008
Grad de eutrofizare al acumulărilor din judeţul Vaslui în funcţie de elementele de calitate biologice, în anul 2008
Acumularea
Fosfor total Azot mineral total
Biomasa fitoplanctonică
Stadiul Trofic
(mgP/l)
(mgN/l)
(mg/l)
Soleşti H UO M M
Pușcași H UO O M
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 77
Cuibul Vulturilor H UO E E-H
Râpa Albastră E UO O M
UO – ultraoligotrof; O - oligotrof ; M – mezotrof; E – eutrof; H - hipertrof
Sursa:Raport privind calitatea mediului Vaslui, 2009

de vedere biologic în clasa de
calitate A2.
Gradul de eutrofizare al lacurilor
este procesul natural sau artificial
de îmbogățire cu materii organice
și cu substanțe nutritive (nitrați,
fosfați etc.) a apelor lacurilor si a
bălților. Prin acțiunea sa pe termen
lung, acest fenomen face ca apele să
fie din ce în ce mai sărace în oxigen,
distrugând în final fauna acvatică
(pești etc.). Gradul de eutrofizare
al lacurilor Cuibul Vulturilor şi
Râpa Albastră, la nivelul anului
2009, este prezentat în tabelul cu
acelaşi nume prin comparaţie cu
celelalte lacuri din judeţul Vaslui.
Calitatea apelor uzate
În perioada ianuarie-decembrie
2009, au fost prelevate probe de
apă uzată, punct evacuare finală în
emisar de la 4 staţiile de epurare
orăşeneşti, 8 agenţi economici şi 5
spitale ce îşi desfăşoară activitatea
pe teritoriul judeţului Vaslui. La
nivelul municipiului Bârlad au fost
identificate depăşiri ale limitelor
admise în cazul Laboratorului
Veterinar Bârlad în ceea ce priveşte
următorii poluanţi specifici
activităţilor veterinare: MTS,
amoniu, CBO5, CCOCr, sulfuri totale
şi detergenţi.
Bârlad pentru epurarea lor în staţia
de epurare a municipiului Bârlad,
cât şi colectarea selectivă a apelor
pluviale”, cu obiectivul specific
„Reabilitarea sistemului de
canalizare menajeră şi canalizării
pluviale prăbuşite din municipiul
Bârlad” şi ţintele:
→ 1.Reabilitarea sistemului de
canalizare menajeră din municipiul
Bârlad;
→ 2.Reabilitarea canalizării
pluviale prăbuşite din municipiul
Bârlad.
Factorul de mediu sol
Solul se defineşte ca fiind
formaţiunea naturală cea mai
recentă de la suprafaţa litosferei.
Este reprezentat printr-o
succesiune de straturi, care s-au
format şi se formează permanent
prin transformarea rocilor şi a
materialelor organice, sub acţiunea
conjugată a factorilor fizici, chimici
şi biologici, în zona de contact a
atmosferei cu litosfera.
Suprafaţa totală a fondului funciar
al municipiului Bârlad este de
1.456 ha, reprezentând doar 0,3%
din suprafaţa totală a judeţului
Vaslui şi 4,2% din suprafaţa
mediului urban vasluian. În
proporţie de 87,0% (1.267 ha)
suprafaţa fondului funciar este
teren neagricol, iar cei 13,0% (189
ha) teren agricol sunt distribuiţi
astfel: 5,5% teren arabil, 6,4%
păşuni, 0,7% fâneţe şi 0,4% vii şi
pepiniere viticole
În ceea ce priveşte problema
poluării apei legată de reţeaua de
canalizare menajeră şi pluvială
parţial necorespunzătoare a
municipiului Bârlad în Planul Local
de Acţiune pentru Mediu al
judeţului Vaslui este precizat
obiectivul general „Colectarea
corespunzătoare a apelor uzate
menajere rezultate din municipiul
78 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Suprafaţa intravilană a
municipiului cumulează 1.087 ha,
ceea ce reprezintă 74,7% din
suprafaţa totală a fondului funciar
municipal.
La nivel judeţean ponderea
terenurilor agricole este de 75,4%
şi în domeniul agricol se utilizează
cantitatea de îngrăşăminte utilizată
pentru îmbunătăţirii fertilităţii
solului. Cel mai frecvent tip de
îngrăşământ utilizat este cel
natural. Cantitatea de îngrăşământ
chimic utilizat la hectar
(îngrăşăminte azotoase, fosfatice,
potasice) este de 136,38 kg/ha la
nivelul anului 2008.
La nivel judeţean, 28,0% din soluri
sunt afectate de factorul de
degradare denumit eroziune.
Municipiul Bârlad, aparţine de
bazinul hidrografic cu acelaşi
nume, iar în Raportul de Mediu al
Judeţului Vaslui pentru anul 2008,
bazinul hidrografic Bârlad este
menţionat ca fiind una din zonele
critice ale degradării solurilor. În
anului 2008 nu sunt specificate
terenuri afectate de diferite
procese, dar în anul 2006 la nivelul
municipiului Bârlad a fost
identificată o suprafaţă de 180 m 2
poluaţi cu hidrocarburi provenite
din activităţi industriale şi de la un
depozit de carburanţi local.
Întreaga suprafaţă poluată a fost
supusă unor programe întreprinse
pentru reconstrucţia/remedierea
ecologică a terenurilor degradate şi
pentru ameliorarea stării de
calitate a solurilor, finanţate din
bugetul unităţilor responsabile
(unităţile industriale, respectiv
depozitul de carburanţi).

Deşeuri
Cantitatea deşeurilor generate la
nivelul municipiului Bârlad pe
parcursul anului 2008 este de 67,9
mii tone, din care 55,2 mii tone
(81,3%) sunt deşeuri municipale şi
12,6 mii tone (18,7%) sunt deşeuri
din activităţi industriale.
Reprezentarea vizuală a evoluţiei
deşeurilor generate la nivelul
municipiului Bârlad evidenţiază
trendul negativ al cantităţii de
deşeuri industriale generate la
nivel municipal: în anul 2004
cantitatea de deşeuri industriale
generată totaliza 51,9 mii tone, iar
cinci ani mai târziu, în anul 2008,
cantitatea acestei categorii de
deşeuri se cifra la 12,6 mii tone. În
anul 2004 structura deşeurilor era
de 63,2% deşeuri industriale şi
36,8% deşeuri municipale. Trendul
negativ al evoluţiei cantităţii de
deşeuri industriale generate poate
fi explicat prin scăderea activităţii
industriale în zone municipiului
Bârlad.
În perioada 2004-2008 cea mai
mare cantitate de deşeuri
municipale generate a fost
înregistrată în anul 2005 (59,8 mii
tone deşeuri municipale) fiind cu
de 1,9 ori mai mare decât cea
înregistrată în anul precedent. În
anul 2008 din cele 55,2 mii tone
deşeuri municipale generate un
procent de 86,1% au fost colectate
(47,5 mii tone), iar 13,9% sunt
deşeuri municipale generate şi
necolectate (7,7 mii tone).
140,0
120,0
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
70,0
60,0
50,0
40,0
30,0
20,0
10,0
0,0
82,1
51,9
30,3
metal
0,1%
hârtie/carton
0,2%
altele
0,1%
Evoluţia deşeurilor generate la nivelul municipiului Bârlad ,
în perioada 2004-2008
- mii tone -
115,1
59,8 59,4
55,3
50,3
109,7
54,0
37,4
91,4
67,9
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
30,3
5,5
55,2
12,6
Total deşeuri
din care, deşeuri municipale
din care, deşeuri din activităţi industriale
Evoluţia deşeurilor municipale la nivelul municipiului Bârlad ,
în perioada 2004-2008
- mii tone -
24,7
59,8 59,4
54,0 53,5
5,8 5,9 7,2
54,0 55,2
46,8
Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
47,5
7,7
Total deşeuri municipale generate
din care, deşeuri municipale colectate
din care, deşeuri municipale generate şi necolectate
Structura compoziţiei deşeurilor menajere generate la nivelul municipiul
Bârlad, structură comparativă în anii 2007 şi 2008
Anul 2008 Anul 2007
altele
34,0%
hârtie/carton
7,0%
sticlă
7,0%
deşeuri
biodegradabile
(vegetale şi animale)
deşeuri
biodegradabile
(vegetale şi
Profilul demografic, 99,6% social şi economic animale) al Municipiul Bârlad | 79
35,0%
textile
3,0%
plastic
11,0%
metal
3,0%

Ziua Pământului –concurs de postere, Şcoala Nr.10
„George Emil Palade”, Bârlad
Ziua Pământului –concurs de postere, Şcoala Nr.10
„George Emil Palade”, Bârlad
Din cele 47,5 mii tone deşeuri
municipale colectate în anul 2008
un procent de 95,4% sunt deşeuri
menajere şi asimilabile (deşeuri
menajere de la populaţie, de la
agenţi economici şi colectate
separat), iar restul de 4,6% sunt
deşeuri municipale.
Cantitatea de deşeuri generată de
un bârlădean a fost de 450,9
kg/locuitor/an (în anul 2007) şi de
405 kg/cap/locuitor la nivel
judeţean (în anul 2008). Valoarea
indicatorului deşeuri generate pe
cap de locuitor la nivelul regiunii
Nord-Est a fost în anul 2007 de 330
kg/cap locuitor (acestea fiind cele
mai recente date disponibile în
Raportul de Mediul al Judeţului
Vaslui pe anul 2009).
Din punct de vedere al compoziţiei
deşeurilor menajere se remarcă
faptul că la nivelul municipiului
Bârlad în anul 2008 au fost
generate deşeuri biodegradabile
(99,6%), hârtie / carton (0,2%),
metal (0,1%) şi altele (0,1%).
Structura compoziţiei deşeurilor
din anul 2008 este diferită de cea
înregistrată la nivelul anului 2007
când ponderea deşeurilor
biodegradabile era de 35,0%,
hârtie / carton (7,0%), sticlă
(7,0%), metal (3,0%), plastic
(11,0%), textile (3,0%) şi alte
deşeuri (34,0%).
Cantitatea de deşeuri din
echipamente electrice şi
electronice colectată pe raza
municipiului Bârlad în anul 2008
este de 13,9 kg ceea ce reprezintă
0,04 % din cantitatea totală de
80 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
DEEE-uri colectată la nivelul
judeţului Vaslui.
Educaţia ecologică
Abordarea mediului înconjurător
în totalitatea lui (natural şi
artificial, tehnologic şi social,
economic şi politic, cultural şi
istoric, mural şi estetic) este
principalul principiu al educaţiei
ecologice. Educaţia ecologică este
un proces continuu ce începe (sau
ar trebui să înceapă) cu vârsta
preşcolară şi continuă cu toate
stadiile formale şi non-formale.
La nivelul judeţului Vaslui,
respectiv municipiului Bârlad se
remarcă o implicare tot mai
accentuată a populaţiei în activităţi
de educaţie ecologică desfăşurate
în grădiniţe, şcoli şi licee la care a
luat parte şi Agenţia pentru
Protecţia Mediului Vaslui.
Reprezentanţii Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Vaslui au
participat la activităţile întreprinse
în sistemul educaţional vasluian, a
distribuit pliante, a organizat
concursuri adresate copiilor pe
teme specifice de mediu, a premiat
câştigătorii (fie ei elevi sau cadre
didactice). Evenimentele speciale
organizate în judeţ pe teme de
mediu şi în scopul educaţiei
ecologice sunt: Ziua Mondială a
Zonelor Umede, Luna Pădurii, Ziua
Mondială a Apei, Ziua Păsărilor şi a
Arborilor, Ziua Pământului, Ziua
Internaţională de Acţiune pentru
Climă, Ziua Mediului, Ziua
Internaţională a Stratului de Ozon,
Săptămâna Mobilităţii Europene.

De asemenea, în spirtul educaţiei
ecologice, cadrele didactice din
sistemul educaţional vasluian
alături de reprezentanţii Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Vaslui au
desfăşurat acţiuni concrete pentru
amenajarea mediului educaţional
în care copiii îşi desfăşoară zilnic
activităţile, a curţii de joc, plantarea
de puieţi şi pomi în curtea şi în
jurul şcolilor, văruirea acestora,
confecţionarea de jucării din
materiale refolosibile, realizarea de
expoziţiilor cu tematica ecologică
în sălile de clasă, a mesajelor şi
ecusoanelor ecologice, amenajarea
colţului viu al clasei.
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 81

82 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 8. Cultură, tineret şi societatea civilă
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 83

Cultură
Cultura este definită ca totalitatea
valorilor materiale și spirituale
create de omenire și a instituțiilor
necesare pentru comunicarea
acestor valori.
În prezent în „capitala Moldovei de
Jos” există o instituţie de spectacole
cu o capacitate de 300 locuri, 24
biblioteci, din care una este publică
şi 2 muzee. În anul 2008 numărul
spectatorilor, auditorilor din teatre
si instituţii muzicale a fost de
19.080 şi numărul vizitatorilor
muzeelor locale a totalizat 77.422
persoane.
În municipiul Bârlad este
recunoscut prin activitatea sa
Centrul Cultural „Mihai Eminescu”
Bârlad ce funcţionează în imobilul
Casa Roşie, pe de Bulevardul
Republicii şi care reuneşte
activitatea Centrului Cultural
„Mihai Eminescu” Bârlad, Academia
Bârlădeană şi donaţia de carte a
prof. univ. dr. C. D. Zeletin.
români, casete şi discuri cu muzică
pe versurile poetului naţional, etc.
Centrul este organizat pe opt secţii:
bibliotecă, spaţiu expoziţional cu
operele de artă, secţie de filatelie,
cartofilie şi medalistică, „Eminescu
şi universul copiilor“ (lucrări de
artă plastică realizate de copii),
„Laureaţii Festivalului Naţional de
poezie de la Ipoteşti“, „Eminescu şi
scriitorii bârlădeni“, „Eminescu în
secolul XXI“ şi „Eminescu şi creaţia
muzicală“. În momentul donării
celor 500 de obiecte care aveau să
creeze lumea lui Eminescu în
prezent, Constantin Teodorescu
declara: „Nu vreau ca acest centru
să fie un loc mort, unde două zile
pe an, pe 15 ianuarie şi 15 iunie, să
se depună flori în memoria
poetului. Vreau să respire viaţă
prin activităţile ce vor fi aici. Un
copil care face o lectura de
Eminescu să o facă acolo, iar
profesorii vor avea tot ce le trebuie
la dispoziţie pentru o lucrare de
grad sau de doctorat. Eminescu
trebuie să fie o permanenţă. Cu el
nu se poate glumi, pentru că, dacă
nu e Eminescu, atunci nu e
altcineva cu care să începi în
cultura românească“.
Colecţia Centrului Cultural „M.
Eminescu” al cărui „certificat de
naştere şi de creştere“ este semnat
de Prof Constantin Teodorescu
cuprinde peste 500 de cărţi
(aproape tot ce s-a tipărit până
acum despre şi de Eminescu, ediţii
princeps, cărţi rare, etc.),
manuscrise, cartofilie, fotografii,
medalistică (120 de medalii, din
care cinci sunt bătute la Bârlad),
timbre, documente, circa 100 de
lucrări de pictură, grafică şi
sculptură ale unor mari artişti
Răzăşeşti şi Moldova.
84 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Societatea Culturală Academia
Bârlădeană, prin întreaga sa
activitate, a marcat un moment de
referinţă pentru cultura
bârlădeană, în special, şi cea a
Moldovei meridionale, în general.
Printre ziarele şi reviste tipărite
sub auspiciul acestei societăţi
culturale enumerăm: Făt Frumos,
Florile Dalbe, Graiul Nostru, Scrisul
Nostru, Răzeşul, Documente
Activitatea culturală a municipiului
Bârlad se desfăşoară în cadrul
următoarelor instituţii: Muzeul „V.
Pârvan” în cadrul căruia
funcţionează Planetariu şi Teatrul
„V. I. Popa”, Pavilionului Marcel
Guguianu, Biblioteca Municipală
„Stroe Belloescu”, Casa de Cultură
„G. Tutoveanu”.
Personalităţile bârlădene care au
participat sau care participă la
viaţa culturală a municipiului sunt:
Ioan Antonovici (academician),
Constantin Chiriţă (scriitor), Ioan
Chiricuță (doctor oncolog), Al. I.
Cuza (domnitorul Principatelor
Române), Elena Farago (scriitoare),
Marcel Guguianu (sculptor), George
Ivașcu (filolog, publicist), Tudor
Pamfile (folclorist, etnograf), Vasile
Pârvan (istoric), Al. Philippide
(filolog), V. I. Popa (scriitor), Ştefan
Procopiu (fizician), Stavre Tarasov
(pictor), Nicolae Tonitza (pictor),
George Tutoveanu (poet), G. G.
Ursu (critic literar), Al. Vlahuţă –
(scriitor), Ghe. Vrabie (folclorist),
Iorgu Juvara (academician), Eugen
Simion (scriitor), Nechita Stănescu
(scriitor), Cezar Ivănescu (scriitor),
Ion Hobana (scriitor), Corneliu
Vasilescu (sculptor), Dumitru
Ivănescu (istoric), Gh. Platon –
(istoric), Gh. Buzatu (istoric).

Biblioteca Municipală Stroe
Belloescu
Fondul de carte al bibliotecii
municipale din Bârlad este format
din 150.436 volume. Comparativ cu
anul 2004 fondul de carte al
bibliotecii s-a majorat cu 4.371
volume (cu 3,0%). Odată cu
dezvoltarea documentelor pe
suport electronic biblioteca
municipală a ţinut pasul cu
tehnologia şi a achiziţionat
începând cu anul 2005 astfel de
documente necesare utilizatorilor
începând cu 9 documente pe suport
electronic şi ajungând la 46 în anul
2009. În ceea ce priveşte fondul
format din categoria periodice,
biblioteca municipală punea la
dispoziţia cititorilor în anul 2005
un număr total de 38 periodice şi
30 astfel de documente patru ani
mai târziu, în anul 2009.
Indicatorii de performanţă ai
bibliotecii sunt rezumaţi la: indice
de frecvenţă 6,29 ceea ce înseamnă
că fiecare cititor activ a venit pe
parcursul anului 2009 de
aproximativ 6 ori la
bibliotecă,numărul vizitelor la
bibliotecă pe cap de locuitor sunt de
0,52 ori şi numărul documentelor
consultate pe cap de locuitor se
ridică la 1,67, documentele
eliberate zilnic totalizează 429
volume, în timp ce numărul
documentelor împrumutate per
vizită se cifrează la aproximativ 3
(2,96 documente). Numărul mediu
de documente consultate de un
cititor pe parcursul anului 2009 se
cifrează la 19 (mai mic cu
aproximativ 21 documente
comparativ cu indicatorul
înregistrat la nivelul bibliotecii
judeţene), iar indicele de rotaţie
arată că 72,46% din fondul de carte
al bibliotecii a circulat către
utilizatori (la nivelul bibliotecii
judeţene indicele de rotaţie a fost
în anul 2007 de 66,95%).
Frecvenţa anuală corespunzătoare
anului 2009 cea mai ridicată se
constată în cadrul sălii de
împrumut la domiciliu pentru
adulţi – 11.430 cititori deserviţi de
singurul angajat pe această secţie,
după care urmează sala de lectură
– 9.652 cititori (cu o medie de
4.826 cititori / angajat), sala
împrumut la domiciliu pentru copii
– 7.630 cititori, carte tehnică –
4.572 cititori, sala de presă – 2.286
cititori şi secţia muzicală – 1.270
cititori.
În anul 2009 numărul utilizatorilor
activi ai Bibliotecii Municipale
Stroe Belloescu este de 5.850 şi de
1.844 utilizatori înscrişi. Pe
parcursul anului 2009 au fost
difuzate 109.017 documente
utilizatorilor, ceea ce însemnă o
medie de 429 documente/zi.
Utilizatorii bibliotecii au realizat un
număr total de 36.830 vizite şi 145
vizite/zi.
Casa de Cultură a Sindicatelor
„George Tutoveanu”
Inaugurat pe 4 aprilie 1971
edificiul instituţiei Casei de Cultură
a Sindicatelor „George Tutoveanu”
aduce de aproape 40 ani în faţa
bârlădenilor şi nu numai printre
cele mai cunoscute şi recunoscute
acte culturale.
Principalele evenimente cu tradiţie
pe care le organizează Casa de
Cultură sunt:
→ Cenaclul literar „Al. Vlahuţă” -55
de ani de activitate, din care ultimii
39 în cadrul Casei de Cultură;
→ Cercul rebusist „Alb şi Negru” –
40 de ani de activitate;
→ Cercul de pictură „N. N. Tonitza”
– 15 ani de activitate cu expoziţii
lunare ale copiilor;
→ Ansamblul folcloric „Balada” –
40 de ani de activitate din care
ultimii 20 la Casa de Cultură;
→ Festivalul Judeţean de Dans
„Ritmurile tinereţii” care a ajuns la
a IX-a ediţie;
→ Cerc de teatru organizat în
perioada 1992-2006 cu punerea în
scenă anual a 1-2 piese pentru
copii, cu până la 20 de spectacole şi
circa 10.000 spectatori.
În perioada 2004-2009 în cadrul
Casei de Cultură au fost organizate
un număr de 54 de lansări de carte,
167 expoziţii de carte şi artă
plastică şi 125 manifestări
culturale. În ceea ce priveşte
obiectele de artă expuse acestea se
cifrează la 2.300 de picturi şi 85
sculpturi.
Printre artiştii ce au expus lucrări
în cadrul vernisajelor organizate în
cadrul Casei de Cultură George
Tutoveanu enumerăm:
→ profesorul Clapon Didu –
membru al Uniunii Artiştilor
Plastici;
→ profesor Iftene Eugen;
→ profesor Dionisie Gradu;
→ profesor Pălie Antonio –
membru al Uniunii Artiştilor;
→ profesor Sebastian Pascu;
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 85

→ elevi din toate şcolile generale şi
licee – lunar câte o expoziţie;
→ Studenţi – anual câte o expoziţie
de grup sau individuală;
→ liber profesionişti – cu ocazia
unor evenimente culturale.
În cadrul Casei de Cultură „George
Tutoveanu” funcţionează şi o
bibliotecă al cărei fond de carte
totalizează 36.808 volume, fiind
mai numeros cu 2.692 volume
(+7,9%) decât fondul de carte din
anul 2004 (34.116 volume). În anul
2009 numărul utilizatorilor activi
ai bibliotecii ce funcţionează în
cadrul Casei de Cultură „George
Tutoveanu” a fost de 7.445, iar
numărul utilizatorilor înscrişi se
cifrează la 1.021. Documentele
difuzate utilizatorilor în anul 2009
număr 24.560 volume, ceea ce
înseamnă că la nivelul bibliotecii a
fost înregistrat un indice de rotaţie
de 66,7%.
Teatru Victor Ion Popa
Primele mărturii despre existenţa
unui nucleu al artei teatrale la
Bârlad datează din 1860, când prof.
Ion Popescu, directorul de atunci al
Şcolii Primare Nr. 1, cerea printrun
raport ca „Ion Smeu, adjunctul
clasei a II-a, să fie scos din
învăţământ întrucât joacă pe scena
teatrului local unde era angajat cu
contract şi salariu.” În seara zilei de
28 decembrie 1955 are loc
spectacolul inaugural al Teatrului
de Stat Bârlad, cu piesa (jucată în
premieră pe ţară) „Mielul turbat”
de Aurel Baranga, în regia lui Sica
Alexandrescu.
Cu prilejul unui an de activitate, în
1956, teatrului i se conferă, la
cerere, numele eminentului om de
cultură, fiu al Bârladului, Victor Ion
Popa. Acest eveniment a fost
marcat de spectacolul cu piesa
„Take, Ianke şi Cadâr”. Textul a
constituit, de-a lungul anilor,
garantul succesului, înregistrând
peste 500 de reprezentaţii, fiind
reluat în patru variante de montări
scenice, în repertoriul permanent.
De la spectacolul inaugural din
1955 şi până astăzi, teatrul a
respectat o politică repertorială
având ca repere valoarea artistică
şi diversitatea. Texte din literatura
dramatică română şi universală au
devenit spectacole de succes şi
veritabile evenimente culturale.
Dintre acestea enumerăm: „O
scrisoare pierdută", de I. L.
Caragiale, „Dezertorul2, de M.
Sorbul, „Gaiţele”, de Al. Kiriţescu,
„Mitică Popescu”, de Camil
Petrescu, „Bărbierul din Sevilla”, de
Beaumarchais, „Platon” şi
„Noţiunea de fericire”, de Dumitru
Solomon, „Puterea întunericului”,
de L. Tolstoi, „Doi tineri din
Verona”, de W. Shakespeare,
„Mama”, de D. R. Popescu, „Să nu-ţi
faci prăvălie cu scară", de Eugen
Barbu, „Luna dezmoşteniţilor” şi
„Anna Christie”, de E. O'Neill,
„Citadela sfărâmată”, de Horia
Lovinescu, „Rinocerii” şi
„Scaunele”, de Eugene Ionesco.
În ceea ce priveşte activitatea
teatrului, exprimată în cifre,
aceasta cumulează din ianuarie
2008 până în prezent 236
spectacole, din care 171 spectacole
86 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
pentru adulţi (72,5%) şi 65
spectacole pentru copii (27,5%), în
timp ce numărul spectatorilor la
reprezentaţiile puse în scena în
cadrul Teatrului Victor Ion Popa
din Bârlad totalizează 47.091
persoane (din care 6.600 – 14,0%
în perioada ianuarie-aprilie 2010).
Societatea civilă
Organizaţii nonguvernamentale
Mediul non-guvernamental
bârlădean este format din
organizaţii ce activează în
domeniul serviciilor sociale şi
domeniu cultural.
Tipurile de situaţii acoperite de
sectorul non profit din sfera socială
sunt: HIV/SIDA, handicap, sărăcie,
situaţie de dificultate în familie,
situaţie conflictuală, iar tipurile de
servicii oferite cuprind: informare
în domeniu, consiliere socială,
consiliere psihologică, identificare
şi evaluare, mediere socială, sprijin
de urgenţă în vederea reducerii
efectelor situaţiilor de criză,
reintegrare în comunitate,
dinamizarea grupurilor şi
comunităţilor, promovare şi
cooperare socială, mediere socială
a familie cu specialişti precum
asistent social, psiholog, personal
voluntar. De asemenea în cadrul
centrelor de plasament este oferită
găzduire permanentă pentru copii
separaţi de părinţi cu vârste
cuprinse între 7-16 ani şi 17-18 ani
alături de servicii de educaţie şi
orientare socială în colaborare cu
instructori de educaţie. În

municipiul Bârlad sunt asigurate şi
serviciile de asigurare a hranei si
suplimentelor nutritive pentru
persoanele aflate în sărăcie
extremă.
Confederaţii. Federaţii
Confederaţia este denumire dată
unor asociații de organizații care au
țeluri social-politice fundamentale
comune sau apropiate. La nivelul
judeţului Vaslui şi a municipiului
Bârlad au fost identificate
următoarele uniuni de organizaţii:
Confederaţia Naţională a
Sindicatelor Libere din România
Frăţia, Blocul Naţional Sindical,
Confederaţia Naţională Sindicală
„Cartel Alfa”, Confederaţia
Sindicatelor Democratice din
România, Confederaţia Sindicală
Naţională Meridian, Confederaţia
Patronală din Industrie,
Agricultură, Construcţii şi Servicii
din România, Confederaţia
Naţională a Patronatului Român,
Federaţia Sindicatelor Libere din
Învăţământ, Sindicat Învăţământ
„Tutova” Bârlad.
Confederaţia Naţională a
Sindicatelor Libere din România –
Frăţia (CNSDLR – Frăţia, filiala
Vaslui
CNSDLR –Frăţia este cea mai mare
organizaţie naţională,
independentă faţă de partidele
politice, de organele de stat şi de
patronat şi cuprinde în structura sa
800 de mii de sindicalişti. În
prezent Confederaţia Naţională a
Sindicatelor Libere din România -
Frăţia este afiliată la Confederaţia
Europeană a Sindicatelor (ETUC) şi
la Confederaţia Internaţionala a
Sindicatelor (ITUC). De asemenea,
Confederaţia Naţională a
Sindicatelor Libere din România –
Frăţia este membră în comitetul
executiv al ITUC. Frăţia cuprinde
38 de federaţii profesionale în
toate domeniile de activitate şi 42
de uniuni judeţene filiale ale
Frăţiei.
Blocul Naţional Sindical (BNS),
filiala Vaslui
Blocul Naţional Sindical este una
dintre cele mai active confederaţii
sindicale din România.
Fiind alcătuită din 39 de federaţii
din cele mai importante ramuri ale
economiei. Blocul Naţional Sindical
este reprezentat la nivel naţional
prin cele 36 de filiale judeţene, din
care una în judeţul Vaslui.
Confederaţia Naţională Sindicală
„Cartel ALFA” - Uniunea Sindicală
Teritorială Vaslui (cu sediul în
municipiul Bârlad). Confederaţia
Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a
fost creată în 1990 în scopul de a
realiza o reprezentare reală şi
autentică a lucrătorilor din
România. CNS „Cartel ALFA”
reuneşte în prezent 49 de federaţii
profesionale şi 5 organizaţii
asociate, acestea reprezentând
interesele a 1.000.000 de membri.
Pentru o mai bună organizare a
activităţii la nivel local,
confederaţia coordonează
activitatea a 42 de uniuni sindicale
teritoriale, inter-profesionale,
filiale judeţene.
Confederaţia Sindicatelor
Democratice din România, filiala
Vaslui
Confederaţia Sindicatelor
Democratice din România (CSDR)
este o confederaţie sindicală
reprezentativă la nivel naţional,
afiliată la Confederaţia Europeană a
Sindicatelor şi la Confederaţia
Mondială a Muncii. Această
confederaţie are afiliate 20
federaţii profesionale şi de ramură,
atât în sectorul bugetar, cât şi în cel
privat, care acoperă următoarele
domenii de activitate: învăţământ,
industria alimentară, industria
materialelor de construcţii,
industria textilă, prelucrarea
lemnului, asistenţă socială şi
îngrijirea sănătăţii, minerit,
agricultură, transporturi, cultură,
cercetare, mass-media, industria
constructoare de maşini şi
echipamente, finanţe-bănci,
precum şi 40 de uniuni teritoriale.
Confederaţia Sindicală Naţională
Meridian, filiala Vaslui
Confederaţia Sindicală Naţională
Meridian s-a constituit în anul
1994 prin unirea a doua federaţii:
Federaţia Sindicatelor Miniere ale
Cuprului din România şi Federaţia
Sindicatelor din Industria
Cauciucului din România. În
prezent Confederaţia Meridian
CNS „Cartel ALFA” are în
componenţă federaţii atât din
domenii private, cât şi publice, din
toate ramurile de activitate: ramuri
primare, agricultură, ramuri
intermediare, ramuri producătoare
de bunuri de larg consum, educaţie
şi cultură, servicii şi transporturi.
cuprinde 27 de federaţii de ramura
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 87

şi 42 de filiale teritoriale la nivelul
fiecărui judeţ şi a municipiului
Bucureşti. Din numărul total al
federaţiilor, 17 sunt reprezentative
în ramurile de activitate la nivelul
cărora sunt organizate.
Confederaţia Patronală din
Industrie, Agricultură, Construcţii şi
Servicii din România (CONPRIM),
filiala Vaslui
În anul 1992, federaţiile patronale
care reuneau agenţi economici cu
activitate industrială au hotărât să
se asocieze într-o confederaţie care
să le reprezinte mai bine interesele
tehnice, economice, sociale şi
juridice, atât în plan naţional, cât şi
internaţional. În conferinţa din data
de 20 martie 1992, prin liberul
consimţământ al unui număr de 10
federaţii patronale, în calitate de
membri fondatori, s-a hotărât
înfiinţarea Confederaţiei Patronale
din Industria Română pentru a le
reprezenta interesele generale
comune în relaţiile cu autorităţile
publice, cu sindicatele şi cu alte
persoane juridice şi fizice, precum
şi cu asociaţii sau organisme din
ţară şi din străinătate. În cadrul
federaţiilor îşi desfăşoară
activitatea un număr de 40 de
organizaţii patronale, constituite pe
ramuri de producţie. În CONPIROM
sunt reprezentate majoritatea
ramurilor de producţie industrială
din economie.
1992. Confederaţia promovează
interesele comune ale tuturor
agenţilor economici din România şi
cuprinde 14 federaţii, uniuni,
asociaţii, organizaţii patronale şi 32
societăţi comerciale afiliate direct.
Organizaţiile patronale membre ale
Confederaţiei Naţionale a
Patronatului Român cuprind
asociaţii patronale structurate pe
ramuri, domenii şi subdomenii de
activitate, la care sunt afiliaţi
12.016 agenţi economici cu capital
privat, majoritar de stat, străin sau
mixt. Membrii acestei confederaţii
reprezintă agenţi economici din
industrie, agricultură, construcţii,
transporturi rutiere, transporturi
navale, comunicaţii, comerţ, turism,
cercetare şi proiectare, sectorul
sanitar privat, şi alte domenii de
activitate.
Federaţia Sindicatelor Libere din
Învăţământ, Sindicat Învăţământ
„Tutova” Bârlad
Sindicatul Învăţământ „Tutova”
Bârlad (SÎTB), a fost înfiinţat la
data de 26 ianuarie 1990, pe baza
liberului consimțământ al celor 80
de delegați reprezentând unități de
învățământ din municipiul Bârlad
și zona Bârlad. Sindicatul
Învăţământ „Tutova” Bârlad este
prima organizație sindicală din
învățământ din județul Vaslui și
una dintre primele din țară de după
evenimentele din 1989. În luna
februarie 1990, se constituie, la
nivel național, Federația
Sindicatelor Libere din Învățământ
(FSLI), care număra, la acea dată,
14.000 membri. Printre cele 9
Confederaţia Naţională a
Patronatului Român, filiala Vaslui
Confederaţia Naţională a
Patronatului Român este asociaţie
autonomă, neguvernamentală şi
apolitică, înfiinţată la 21 aprilie
sindicate fondatoare a FSLI se
88 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
regăsește și Sindicatul Învăţământ
„Tutova” Bârlad. În prezent,
Sindicatul Învăţământ „Tutova”
Bârlad. are organizații în 60 de
unități de învățământ din
municipiul Bârlad și din zona
bârlădeană, cu un număr de 2352
membri, iar FSLI totalizează peste
192.000 membri de sindicat, fiind
cea mai puternică federație
sindicală din țară.
Mass media
Conform Consiliului Naţional al
Audiovizualului, Inspectoratul
teritorial Vaslui pe raza
municipiului Bârlad, difuzează
servicii de programe audiovizuale
(în afara posturilor publice)
următoarele posturi TV şi radio:
→ 3 posturi de televiziune: 2
posturi care funcţionează în baza
licenţelor audiovizuale terestre –
Postul EST 1 TV şi postul Media TV
şi un post cu licenţa audiovizuală
tip PV-C care poate difuza numai
printr-o reţea de televiziune prin
cablu;
→ 7 posturi de radio dintre care: 3
posturi cu licenţa audiovizuală
naţională – Europa FM, Radio
Trinitas şi InfoPro, 2 posturi care
fac parte din reţeaua naţională, dar
deţin licenţe audiovizuale locale –
Kiss Fm şi Radio Zu şi 2 posturi
100% locale – Radio Vipp şi Unison
Radio.
În ceea ce priveşte presa scrisă, fie
ea definită prin ziare sau reviste, la
nivelul municipiului Bârlad nu au
fost identificate publicaţii locale.

Capitolul 9. Administraţia publică locală
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 89

Administraţia publică este
organizată pe două mari nivele:
administraţia publică centrală şi
administraţia publică locală.
Din cadrul organizaţiei publice
centrale fac parte: preşedintele,
guvernul, ministerele, parlamentul
şi instituţiile ale administraţiei
publice centrale.
La nivel local administraţia publică
este formată din primari, consilii,
prefecturi, organizaţii şi instituţii
ale administraţiei publice locale.
La nivelul municipiului Bârlad,
autoritatea executivă este
reprezentată de instituţia
primarului: primar, viceprimar şi
secretar.
→ Asigură elaborarea
regulamentului local de urbanism
şi a documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului şi le
supune aprobării Consiliului Local,
cu respectarea prevederilor legii;
→ Supraveghează inventarierea şi
administrarea bunurilor care
aparţin oraşului.
Din punct de vedere al legii 215
23/04/2001 - atribuţiile
primarului sunt următoarele în
concordanţă cu articolul 68:
→ Asigură respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în
aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a
hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului; dispune măsurile
necesare şi acordă sprijin pentru
aplicarea ordinelor şi
instrucţiunilor cu caracter
normativ ale miniştrilor şi ale
celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice
centrale, precum şi a hotărârilor
consiliului judeţean;
→ Asigură aducerea la îndeplinire
a hotărârilor consiliului local. În
situaţia în care apreciază ca o
hotărâre este ilegală, în termen de
3 zile de la adoptare îl sesizează pe
prefect;
→ Poate propune consiliului local
consultarea populaţiei prin
referendum, cu privire la
problemele locale de interes
deosebit. Pe baza hotărârii
consiliului local ia măsuri pentru
organizarea acestei consultări, în
condiţiile legii;
Primarul. Atribuţiile primarului
→ Primarul este şeful
administraţiei publice locale şi
răspunde în faţa consiliului de bună
funcţionare a acesteia;
→ Reprezintă municipiul în
relaţiile cu persoanele fizice sau
juridice din ţară şi din străinătate,
precum şi în justiţie;
→ Îndeplineşte funcţia de
ordonator principal de credite;
→ Conduce serviciile publice
locale, fiind sprijinit în activitatea
sa de către 1 viceprimar şi de către
secretar;
→ Emite avize, acorduri şi
autorizaţii, exercitându-şi
atribuţiunile prin intermediul
dispoziţiilor;
→ Asigură respectarea drepturilor
şi libertăţilor fundamentale ale
cetăţenilor, ordinea publică şi
liniştea locuitorilor;
90 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
→ Prezintă consiliului local, anual
sau ori de câte ori este necesar,
informări, privind starea
economică şi socială a comunei sau
a oraşului, în concordanţă cu
atribuţiile ce revin autorităţilor
administraţiei publice locale,
precum şi informări asupra
modului de aducere la îndeplinire a
hotărârilor consiliului local;
→ Întocmeşte proiectul bugetului
local şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar şi le supune
spre aprobare consiliului local.
Autoritatea administrativă este
reprezentata de Consiliul Local al
municipiului Bârlad, ca organ
deliberativ al administraţiei
publice locale. Consiliul Local al
Municipiului Bârlad este format din
21 membri.
Proiectele administraţiei publice
locale
Proiectele administraţiei publice
locale iniţiate, implementate sau în
curs de derulare sunt:
1. Extinderea reţelei de canalizare
menajeră şi pluvială în zona
centrală a municipiului Bârlad
(Phare 2001 – CES, proiect realizat)
2. Incubator şi Centru de Afaceri–
Tutova Bârlad (Phare 2002 – CES,
proiect realizat)
3. Formarea personalului în
vederea procesului descentralizării
(Phare 2002, proiect realizat)
4. Îmbunătăţirea serviciilor
administraţiei publice locale –
condiţie sine qua non pentru
integrarea europeană (Phare 2002,
proiect realizat)

5. Reabilitarea centrului cultural
istoric al municipiului Bârlad
(POR – Axa 5, proiect în curs de
realizare)
6. Străzi: Deal II, Ţuguiata II,
Bariera Puieşti, Complex Şcolar,
Trestiana, Extindere Cartier
Complex Şcolar (Programul
Operaţional Regional - Axa 2, DMI
2.1., proiect acceptat)
7. Sistemul Informatic Integrat al
primăriei Bârlad pentru furnizarea
de servicii on-line şi eficientizarea
serviciilor publice (Programul
Operaţional Sectorial „Creşterea
Competitivităţii Economice”)
8. Procesul de dezvoltare strategică
a municipiului Bârlad (Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii
Administrative)
9. Amenajarea în scop turistic a
lacului Prodana (Axa prioritară 5 –
„Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, proiect în
aşteptare).
Situaţia generală a municipiului
Situaţia municipiului Bârlad a fost
comparată cu nivelul mediu al
oraşelor din Regiunea Nord-Est,
prin prisma unor indicatori socioeconomici
reprezentativi.
În tabelul următor sunt prezentate
valorile acestor indicatori pentru
municipiul Bârlad şi nivelul la care
se situează Bârladul faţă de situaţia
generală a mediului urban din
Regiune. În funcţie de această
situaţie, fiecărui indicator i-a fost
atribuit un punctaj astfel: 3 puncte
pentru situaţie foarte bună, 2
puncte pentru situaţie medie
(satisfăcătoare) şi 1 punct pentru
situaţie defavorabilă (proastă).
Aspectele care au reieşit drept
nefavorabile sunt:
- Capacitatea de cazare scăzută;
- Învăţământ profesional
subdezvoltat;
- Număr insuficient de farmacii
raportat la populaţie;
- Număr mare de şomeri;
- Număr mare de pensionari;
- Supradimensionarea aparatului
administrativ.
Setul de indicatori de lucru
prezentat va fi utilizat periodic
pentru revizuirea şi actualizarea
strategiei. Se recomandă ca valorile
indicatorilor să fie calculaţi anual,
iar în funcţie de diferenţele care
reies prin comparaţie cu nivelul
actual, de referinţă, se decid
aspectele strategiei care necesită
actualizare.
Acest set de indicatori este
completat de setul de indicatori de
evaluare şi monitorizare a
implementării Strategiei de
Dezvoltare a Municipiului Bârlad,
prezentat în Capitolul 12al
documentului.
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 91

SET DE INDICATORI DE LUCRU PENTRU REVIZUIREA ŞI ACTUALIZAREA STRATEGIEI
A. Mediu
INDICATOR
Unitate măsură
(U.M.)
VALOARE
INDICATOR
PUNCTAJ
A.1. Suprafaţa parcurilor şi a spaţiilor verzi mp/ 10.000 loc 21,5 3p
B. Turism / sport-agrement
B.1. Capacitatea de cazare a hotelurilor/ pensiunilor si motelurilor nr. de locuri/ 1000 loc 1,7 1p
C. Populaţie/ exploatare teritorială
C.2. Densitatea populaţiei urbane nr. locuitori / / km 2 4.737,9 3p
C.3. Ponderea suprafeţei existenta in intravilan din totalul
suprafeţei localităţii
% 74,7% 3p
C.4. Densitatea populaţiei urbane nr. locuitori / km 2 intravilan 6.346,3 3p
D. Infrastructura de transport
D.1 Lungimea totala a străzilor km/kmp 8,2 3p
E. Educaţie
E.1. Numărul personalului didactic din învăţământul preşcolar la
1000 locuitori
E.2. Numărul personalului didactic din învăţământul primar şi
gimnazial la 1000 locuitori
E.3. Numărul personalului didactic din învăţământul liceal /
profesional la 1000 locuitori
F. Sănătate
F.1. Numărul total de personal medical calificat care lucrează în
domeniu în localitate: medici, asistenţi, infirmiere
personal / 1000 locuitori 2,0 2p
personal / 1000 locuitori 5,8 2p
personal / 1000 locuitori 4,4 1p
personal / 1000 locuitori 13,7 3p
F.2. Capacitatea spitalelor din localitate numărul de paturi / 1000 loc; 13,4 3p
F.3. Numărul de cabinete medicale de familie din localitate la 1000
locuitori
F.4. Numărul de medici care deservesc cabinetele medicale de
familie din localitate la 1000 locuitori
nr. cabinete / 1000 locuitori 0,4 2p
medici familie / 1000 locuitori 0,4 2p
F.5. Numărul de farmacii la 1000 locuitori farmacii / 1000 locuitori 0,3 1p
G. Forţa de muncă şi pensionari
G.1. Numărul persoanelor salariate la 1000 locuitori salariaţi / 1000 locuitori 254,1 3p
G.2. Structura populaţiei pe ocupaţii:
Sector secundar % 48,6% 3p
Administraţie publică şi apărare % 4,6% 3p
Învăţământ % 6,9% 3p
Sănătate şi asistenţă socială % 13,1% 3p
Sector terţiar % 49,7% 3p
G.3. Numărul persoanelor pensionate la 1000 locuitori pensionari/1000 locuitori 467,0 1p
92 | Profilul G.4. Numărul demografic, şomerilor/ social 1000 şi locuitori economic al Municipiul Bârlad şomeri/1000 locuitori 34,4 1p
G.5. Intensitatea solicitării sociale a persoanelor angajate numărul persoanelor angajate /
numărul pensionarilor
0,5 2p

H. Economic
INDICATOR
H.1. Numărul agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea pe
raza localităţii
H.2. Cifra de afaceri totală a agenţilor economici care îşi desfăşoară
activitatea pe raza localităţii/ 1000 loc
I. Administraţie publică
I.1. Populaţia ocupată în administraţie publică şi apărare la 1000
locuitori
Unitate măsură
(U.M.)
numărul agenţilor
economici/1000 locuitori
VALOARE
INDICATOR
PUNCTAJ
16,9 3p
CA totală / 1000 locuitori 19,0 3p
Populaţia ocupată în administraţie
publică şi apărare / 1000 locuitori
Interpretare: 3 p – Bine dezvoltat/ la limita superioară; 2 p – Mediu dezvoltat/ mediu; 1 p – Slab dezvoltat/la limita inferioară
Date valabile numai pentru efectuarea de comparaţii între componentele regiunii de N-E
11,6 1p
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 93

94 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 10. Disparităţi
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 95

96 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 97

98 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 99

100 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 101

102 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 103

104 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 105

106 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 11. Analiza SWOT
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 107

Dezvoltare urbană
Puncte tari
- Istoria recunoscută a zonei bârlădene
- Poziţia geografică (partea estică a ţării şi partea sudică a
judeţului)
- Forme de relief variate cu altitudini ce oferă un aspect
plăcut municipiului
- Existenţa surselor de apă (ape curgătoare, acumulări şi
ape subterane)
- Existenţa resurselor: hidrocarburi, pietrişuri, argile şi
lehmuri leossoide şi straturi aquifere puternic
mineralizate
- Existenţa resurselor antropice diversificate: instituţii
publice apreciate pentru arhitectura urbană, case
memoriale şi clădiri de patrimoniu, instituţii de
învăţământ cu istorie, monumente istorice, spaţii verzi
- Existenţa infrastructurii de utilităţi publice: reţea simplă
alimentare cu apă potabilă, reţea canalizare, reţea gaze
naturale , sistem centralizat de termoficare
- Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) este mai mare
decât cea a populaţiei vârstnice (60 ani+)
- Spor natural pozitiv şi superior celui judeţean
- Evoluţie negativă a ratei mortalităţii infantile
- Sold migratoriu negativ în cazul schimbărilor de
reşedinţă şi de domiciliu
- Evoluţia familiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă
în străinătate în scădere
- Peste 40% din salariaţii din municipiul Bârlad sunt
încadraţi în sectorul industrial
- Existenţa forţei de muncă calificată şi cu vârstă tânără şi
medie
- Evoluţie pozitivă a fondului de locuinţe
- Zonă rezidenţială în continuă dezvoltare
- Suprafaţa locuibilă pe cap de locuitor la nivel municipal
superioară celei înregistrate la nivel urban vasluian
- Suprafaţa se spaţiu verde / cap de locuitor în
concordanţă cu legislaţia europeană
- Existenţa parcurilor şi scuarurilor ca zone de odihnă şi
recreere pentru populaţie la nivelul municipiului
- Existenţa spaţiilor special amenajate pentru copii dotate
cu echipamente specifice;
- Existenţa preţurilor diferenţiate la imobile şi terenuri în
funcţie de zonă şi condiţiile oferite
- Evoluţia pozitivă a numărului de autovehicule
Puncte slabe
- Clima continentală: precipitaţii mari cu caracter de
adversă în perioadă cuprinsă între sfârşitul primăverii şi
începutul verii, fiind per total deficitare
- Existenţa perioadelor de secetă
- Volumul demografic al municipiului Bârlad în continuă
scădere
- Ponderea vârstnicilor este mai mare decât cea a
tinerilor
- Gradul de îmbătrânire al populaţiei municipiului
Bârlad este superior celui judeţean şi regional
- Peste aproximativ 10-15 ani pe piaţa forţei de muncă va
apărea un deficit de muncă mult mai accentuat decât cel
înregistrat la nivel judeţean, regional sau naţional
- O persoană aflată în vârstă de muncă susţine economic
2,4 persoane inactive (la nivel judeţean gradul)
- Numărul şomerilor şi ponderea şomerilor în rândul
populaţiei stabile cu vârsta între 18-62 ani în continuă
creştere începând cu ianuarie 2009 până în prezent
- Existenţa imobilelor cu grad de risc seismic
- Insuficienţa spaţiilor verzi şi a spaţiilor special
amenajate pentru copii
- Discrepanţă foarte mare între cele şase zone (de la zona
centrală până la zona periferică) ale municipiului în ceea
ce priveşte preţul imobilelor şi terenurilor
- Insuficienţa locurilor de parcare (în anul 2009, numărul
autovehiculelor proprietate personală ce reveneau la un
loc de parcare a fost de 4,6)
- Fondul de locuinţe pentru tineri redus
- Lipsa unui skate parc, a unui cinematograf, a unui teatru
de vară
- Starea avansată de degradare a Grădinii Zoologice şi
condiţiile insalubre în care stau animalele
- Lipsa unei şosele de centură
108 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

proprietate personală şi a autovehiculelor de marfă
înscrise în circulaţie
- Evoluţia pozitivă a numărului locurilor de parcare
- Existenţa Grădinii Zoologice
Oportunităţi
- Amenajarea unui parc peri-urban în zona Prodana ar
conduce la respectarea normelor europene valabile din
2013 prin care fiecărui locuitor trebuie să îi revină 26 m 2
spaţiu verde
- Fonduri europene nerambursabile destinate Dezvoltării
Urbane Durabile (reabilitarea infrastructurii şi
îmbunătăţirea serviciilor urbane)
- Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele
familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă
- Strategia de realizare a spaţiilor de locuit
- Existenţa a două aeroporturi internaţionale (Iaşi şi
Bacău) la o distanţă relativ mică
- Dezvoltarea şoselei de centură la nivelul municipiului
Ameninţări
- Criza economică şi lipsa locurilor de muncă poate avea
ca efect migrarea populaţiei din mediul urban în zonele
rurale ale judeţului
- Tendinţa de migrare a populaţiei calificate spre alte
centre urbane regionale pe fondului unei salarizări mai
motivante
- Vânzarea de către primărie a imobilelor în regim de
închiriere chiriaşilor şi nedezvoltarea de noi locuinţe va
conduce la migrarea tinerilor spre alte centre urbane
- Lipsa perspectivelor de dezvoltare în general în zona
istorică a Moldovei (Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est)
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 109

Infrastructură
Puncte tari
- Existenţa infrastructurii de utilităţi publice: reţea simplă
alimentare cu apă potabilă, reţea canalizare, reţea gaze
naturale , sistem centralizat de termoficare
- Evoluţie pozitivă a capacităţii instalaţiilor de producere
a apei potabile
- Evoluţia pozitivă a lungimii simple a reţelei de
canalizare
- Reţeaua de canalizare a municipiului Bârlad reprezintă
peste 50% din reţeaua de canalizare totală a judeţului
- Existenţa staţiei de epurare la nivelul municipiului
- Gradul de epurare al apelor uzate la nivelul municipiului
este de 76,5%
- Evoluţia pozitivă a lungimii simple de distribuţie a
gazelor naturale
- Durata de exploatare a reţelei de distribuţie a gazelor
naturale este în proporţie de 77,2% cuprinsă între 6 şi 15
ani
- Volumul gazelor distribuite la nivelul municipiului
reprezintă peste
- Montarea a unui număr în creştere de centrale de
apartament
Oportunităţi
- Dezvoltarea de microcentrale de cartier pentru
asigurarea agentului termic populaţiei
- Existenţa fondurile europene pentru dezvoltarea şi
modernizarea drumurilor publice
- Disponibilitatea fondurilor europene pentru
dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
- Existenţa la nivel judeţean a programului prin care se
reabilitează şi extinde reţeaua de apă-canal din mediul
urban
Puncte slabe
- Evoluţie negativă a lungimii reţelei simple de distribuţie
a apei potabile
- Existenţa cartierelor fără sistem de canalizare
- Peste trei sferturi din lungimea reţelei de canalizare a
municipiului are o durată de exploatare de peste 25 ani
- Debranşarea unui număr tot mai mare al populaţiei de
la sistemul de termoficare centralizat
- Fondurile europene pentru mediul urban disponibile
sunt din ce în ce mai puţine (mediul rural are prioritate)
Ameninţări
- Tendinţa de creştere a preţurilor la resursele energetice
sub influenţa cursului valutar leu-euro
- Priorităţile în ceea ce priveşte echiparea edilitară sunt
staţiile de tratare, staţiile de epurare şi extinderi, iar
pentru reabilitarea reţelei de apă-canal nu mai există
fonduri la nivel local
- Fondurile disponibile pentru modernizarea drumurilor
publice limitate (insuficiente comparativ cu necesităţile
existente)
- Un procent semnificativ al drumurile comunale riscă să
rămână nemodernizate din cauza posibilităţilor
financiare reduse ale localităţilor respective, cu efecte
negative asupra atractivităţii zonei, în general şi a uzurii
premature a autovehiculelor populaţiei, în special
110 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Servicii publice
Puncte tari
- Existenţa reţelei de transport public în comun
- Reţea de transport public semnalizate prin indicatoare
şi marcaje
- Existenţa subvenţiilor pentru transportul public în
comun pentru categoriile defavorizate
- Existenţa instituţiilor responsabile cu siguranţa şi
ordinea publică
- Existenţa unui detaşament de pompieri pe raza
municipiului şi a unui echipaj SMURD
- 90% din străzile municipiului sunt acoperite de sistem
public de iluminat
- Existenţa nivelul municipiului a unui agenţilor
economici responsabili cu prelucrarea deşeurilor în
vederea valorificării, respectiv cu topirea deşeurilor
metalice şi producerea lingourilor
- Existenţa unei colaborări între reprezentanţii diferitelor
instituţii responsabile cu siguranţa şi ordinea publică
Oportunităţi
- Existenţa proiectul „Managementul integrat al
deşeurilor în judeţul Vaslui” prevăzut în Planul Naţional
de Gestionare a Deşeurilor (în urma căruia municipiul
Bârlad poate beneficia de o staţie de transfer)
- Existenţa fondurilor europene nerambursabile pentru
dezvoltarea infrastructurii de transport public în comun
- Existenţa unor priorităţi naţionale în vederea prevenirii
infracţionalităţii (ex. prevenirea furturilor din locuinţe);
- Extinderea reţelei radio în cadrul structurilor
Ministerului Administraţiei şi Internelor;
- Existenţa unui proiect prin care în contul amenzilor
neachitate persoanele în cauză să presteze servicii
comunitare.
Puncte slabe
- Inexistenţa unui traseu care să acopere necesitatea
ajungerii la în zona Centrului de Afaceri Tutova amplasat
în zona periferică a municipiului
- Mijloacele de transport în comun sunt foarte învechite
din puncte de vedere fizic şi moral
- La nivel municipal o persoană cercetată a săvârşit mai
multe infracţiuni
- Existenţa staţiilor de aşteptare a mijloacelor de
transport în comun fără refugii acoperite, bănci sau
scaune
- Rata infracţionalităţii municipale superioară celei
judeţene, regionale sau naţionale
- Existenţa cartierelor (Podeni şi Munteni) cu probleme
din punct de vedere al infracţionalităţii
- Înregistrarea de infracţiuni pe baza existenţei
locuinţelor părăsite (a căror proprietari sunt plecaţi la
muncă în străinătate) şi consumul de alcool
- Existenţa zonelor periferice neacoperite de sistemul de
iluminat public
- Inexistenţa unei platforme de depozitare a deşeurilor la
nivelul municipiului
- Procentul populaţiei deservite de sistemul de
salubrizare este de 64,1%
- Constarea unei uşoare scăderi a ratei infracţionalităţii,
dar nu pe fondul corectării persoanelor, ci pe baza
creşterii actului de siguranţă publică în sistem
Ameninţări
- O parte importantă din bugetul societăţilor ce asigură
transportul în comun este direcţionată spre reparaţiile
curente ale autovehiculelor şi spre achiziţionarea de noi
mijloace
- Politicile de austeritate împotriva crizei economice pot
avea ca rezultat concedierea agenţilor responsabili cu
siguranţa şi ordinea publică (poliţişti comunitari,
jandarmi, etc.)
- Grad scăzut de încasare al contravenţiilor în baza legală
existentă la nivel naţional;
- Legislaţia deficitară în domeniul violenţei domestice;
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 111

Dezvoltarea economică şi competitivitatea mediului de afaceri
Puncte tari
- Existenţa unităţilor industriale cu tradiţie (Fepa,
Rulmenţii, etc.)
- Unităţile locale economice deţin centre / departamente
de dezvoltare-cercetare proprii
- Existenţa unei bune colaborări între mediul de afaceri
din domeniul industrial şi mediul academic pe partea de
cercetare-dezvoltare
- Evoluţie pozitivă a numărului unităţilor economice
locale
- 99,8% dintre agenţii economici bârlădeni fac parte din
categoria Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM)
- Productivitatea muncii anuală a unui angajat bârlădean
totalizează 105.399,7 lei
- Existenţa structurilor de sprijinire a dezvoltării
economice locale
- Existenţa Centrului de Afaceri Tutova (ocupat în
proporţie de 60-65%)
Oportunităţi
- Dezvoltarea şoselei de centură pe raza municipiului
Bârlad
- Conturarea unei colaborări între mediul de afaceri şi
instituţiile de învăţământ în vederea formării forţei de
muncă pe domenii cerute pe piaţă
- Atragerea investitorilor în zonă
- Organizarea de întâlniri între reprezentanţii mediului
de afaceri şi reprezentanţii autorităţilor publice locale
- Politicile Uniunii Europene direcţionate spre susţinerea
şi dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
112 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad
Puncte slabe
- Dispariţia unor unităţi cu produse specifice precum:
AMBROM, VIGOTEX ce afectează producţia altor unităţi
locale (ex. Rulmenţii SA erau clienţi AMBROM)
- Resursa de muncă obişnuită să migreze din firmă în
firmă în căutarea condiţiilor de muncă uşoare şi salarii
mari
- Tinerii ingineri nu ştiu să lucreze pe soft-uri specializate
în domeniul industrial
- Lipsa şoselei de centură (Pavilionul Central al Centrului
de Afaceri Tutova nu funcţionează din cauza acestui
aspect negativ)
- Situaţia zonelor limitrofe din punct de vedere al
utilităţilor
- Lipsa personalului tehnic
- Lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea de
investiţii pentru ca unităţile locale să funcţioneze
conform restricţiilor de protecţie a mediului
- Programele de practică în cadrul unităţilor locale nu mai
sunt de actualitate
- Mediul de afaceri axat preponderent pe micro-comerţ
(peste 50% din unităţile locale sunt încadrate la
domeniul de activitate comerţ) şi nu pe producţie
- Evoluţie negativă a numărului de angajaţi pe unitate
locală activă
- Productivitatea muncii anuală pe salariat inferioară
celei înregistrate la nivel judeţean
Ameninţări
- Necorelarea programei şcolare cu necesităţile de pe
piaţa forţei de muncă
- Condiţii de protecţie a mediului foarte restrictive pot
avea ca efect încetinirea dezvoltării mediului de afaceri
- Infrastructura de drumuri cu efecte negative asupra
mijloacelor de transport de tonaj
- Costuri foarte ridicate pentru ridicarea deşeurilor din
cadrul unităţilor industriale cu efecte negative financiare
asupra agenţilor economici
- Lipsa unui Oficiu al Registrului Comerţului în zona
bârlădeană
- Puterea de cumpărare a populaţiei este foarte scăzută,
având ca rezultat orientarea investitorilor spre alte zone
- Tinerii ingineri absolvenţi refuză să pună în practică
cunoştinţele acumulate în zona bârlădeană (este refuzată

zona, nu agenţii economici)
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 113

Dezvoltare socială
Puncte tari
Servicii de asistenţă socială
- Existenţa unui serviciu de asistenţă socială foarte bine
conturat (care funcţionează chiar dacă personalul
existent nu este suficient calificat sau nu poate acoperi
întreagă cerere)
- Existenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi şi a
ONG-urilor locale care activează în sfera acestui domeniu;
- Copii beneficiari de serviciile DGASPC sunt protejaţi în
proporţie de 47,5% în cadrul serviciilor de tip familial
(asistenţi maternali profesionişti şi rude până la gradul
IV)
- Dezvoltarea serviciilor sociale rezidenţiale / nonrezidenţiale
pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi
- Existenţa serviciilor se îngrijire la domiciliu, domeniu
dezvoltat cu precădere în rândul ONG-urilor
- Prezenţa actului civil la nivel municipal
- Şcolile bârlădene au învăţat că şi copii cu dizabilităţi au
dreptul la educaţiei
- Existenţa posibilităţilor de afirmare a copiilor cu
probleme
- Existenţa cantinei săracilor la nivelul municipiului
Sănătate
- Existenţa unui sistem de sănătate bine organizat
- Existenţa structurilor sanitare specializate atât private,
cât şi de stat
- Mediul sanitar privat dezvoltat cu precădere în
domeniul cabinetelor medicale de specialitate
- Mediu sanitar de stat dezvoltat în ceea ce priveşte
serviciile medicale în cadrul cabinetelor medicale de
familie
- Înfiinţarea în cadrul Inspectoratului Situaţiilor de
Urgenţă Podu Înalt, detaşamentul Bârlad a serviciilor de
intervenţie în caz de urgenţă a echipei SMURD
- Indicatorul personal medico-sanitar la nivel municipal
înregistrează valori superiore indicatorului judeţean,
regional, naţional
- Infrastructura clădirilor sanitare foarte degradată
(precum e în cazul Spitalului de Adulţi Bârlad)
- Existenţa Centrului de Transfuzie Sanguină Bârlad (la
nivel naţional există încă 40 de astfel de centre)
- Creşterea cantităţii de sânge donat / persoană de la 400
ml la 450 ml
Puncte slabe
Servicii de asistenţă socială
- Numărul adulţilor ce apelează la serviciile DGASPC
Vaslui în continuă creştere (atât pentru servicii de tip
rezidenţial, cât şi pentru servicii de tip ambulatoriu)
- 88,4% dintre persoanele cu handicap din sistemul de
protecţie al copilului sunt încadrate la handicap grav şi
accentuat
- Handicapul psihic şi handicapul vizual sunt principalele
forme de handicap prezente la copii, respectiv adulţii
bârlădeni
- Creşterea numărului persoanelor beneficiare de venit
minim garantat
- Centrul „copii străzii” este supra populat pe perioada de
iarnă cu copii proveniţi din plasament
- Inexistenţa unei şcoli speciale pentru copii cu
dizabilităţi sau a claselor în cadrul instituţiilor de
învăţământ
Sănătate
- Existenţa specialităţilor medicale cu un deficit de
personal (la nivelul municipiului Bârlad 4 medici de
familie revin la 10.000 locuitori)
- Lipsa locuinţelor de serviciu pentru medicii specialişti
- Lipsa resurselor financiare necesare co-finanţării
proiectelor cu finanţare europeană
114 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Învăţământ
- Existenţa unui sistem de învăţământ cu istorie şi
recunoscut la nivel judeţean şi regional
- Existenţa programelor de perfecţionare a cadrelor
didactice prin intermediul proiectelor de finanţare
europeană
- Evoluţia pozitivă a copiilor înscrişi în sistemul de
învăţământ pre-şcolar
- Existenţa centrelor de formare în sistemul superior
- Existenţa la nivel local al schimburi interculturale şi de
experienţă cu şcoli din Polonia, Franţa, Spania, Italia
-- Existenţa evenimentelor „Zilele Şcolii” –prilej pentru
elevi de a interacţiona şi realiza activităţi practice
Oportunităţi
Servicii de asistenţă socială
- Creşterea numărului de specialişti la nivel judeţean în
domeniul asistenţei sociale
- Existenţa la nivel naţional a legii ce reglementează
serviciile sociale;
- Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru
mediul economic ce angajează persoane din grupurile
vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;
- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic la nivel
naţional
- Posibilitatea accesării fondurilor structurale
- Existenţa spaţiilor ce pot fi valorificate pentru crearea
de azile de bătrâni, centre RESPIRO, etc.
- Existenţa posibilităţii asigurării unei rute de transport
special pentru persoanele cu probleme locomotorii
printr-un parteneriat între administraţia publică locală şi
mediul non-guvernamental
Sănătate
- Existenţa programului REMMSy pentru segmentul de
medicină de urgenţă
- Existenţa fondurilor europene pentru reabilitarea
structurilor sanitare şi dotarea corespunzătoare
- Existenţa fondurilor europene pentru dotarea
structurilor SMURD din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est
- Campaniile de educare a populaţiei iniţiate la nivel
naţional în vederea donării de sânge
- Existenţa stimulentelor pentru persoanelor ce doresc şi
sunt întrunesc condiţiile pentru a dona sânge
Învăţământ
- Existenţa fondurilor europene direcţionate spre
Învăţământ
- Desfiinţarea SAM-urilor: nu vor mai exista elevi calificaţi
pe meserii
- Perfecţionarea cadrelor didactice în cadrul unităţii prin
intermediul proiectelor cu finanţare europeană nu este
suficientă pentru motivarea acestora
- Evoluţia negativă a personalului didactic
- Număr sălilor de gimnastică şi a terenurilor de sport
insuficiente în comparaţie cu necesităţile elevilor
- Procent scăzut al absolvenţilor de colegii care ajung să
lucreze în domeniul în care s-au format
Ameninţări
Servicii de asistenţă socială
- Creşterea ratei şomajului şi scăderea ratei angajaţilor pe
fondul crizei economice poate avea ca efect majorarea
ponderii persoanelor ce necesită asistenţă socială
- - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru
mediul economic ce angajează persoane tinere, şomeri ce
ar putea fi categorii preferate de mediul economic în
defavoarea persoanelor cu handicap
- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;
- Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene
- Percepţia greşită a românilor, în general şi a
vasluienilor, în special cu privire la activitatea şi
condiţiile din azile şi utilitatea acestora
- - Închiderea programului „A doua şansă”
- Populaţia asistată socială să prefere să fie susţinută
social în defavoare implicării active din punct de vedere
economic
Sănătate
- Amploarea fenomenului migratoriu în rândul
personalului medico-sanitar spre statele Uniunii
Europene (în special Franţa şi Germania)
- Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab
motivantă pentru specialişti
- Lipsa resurselor financiare la bugetul local vor duce la
pierderea fondurilor europene posibil a fi absorbite
- Medicii rezidenţi nu sunt motivaţi să rămână în zona
bârlădeană
Învăţământ
- Lipsa previziuni din partea instituţiilor specializate cu
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 115

perfecţionarea actului didactic
- Existenţa fondurilor europene disponibile pentru
reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi
dotarea corespunzătoare a acestora
privire la cererea pe piaţa forţei de muncă
- Metoda Ministerului Învăţământului de a stabili
programa şcolară, numărul orelor, specializările, etc. - de
cele mai multe ori necorelate cu piaţa forţei de muncă
- Metodologia de admitere la liceu pe baza mediilor şi
repartizare computerizată şi nu pe baza unui examen şi a
unui test de aptitudini
- Scăderea calităţii actului didactic pe fondul scăderii
salariilor în cadrul măsurilor de austeritate împotriva
crizei economice
- La nivel municipal se preconizează o creştere a
populaţiei şcolare cu aproximativ 50 clase de elevi, în
timp ce personalul didactic este în scădere
116 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Turism
Puncte tari
- Existenţa unei palete variate de obiective turistice de la
instituţii publice apreciate pentru arhitectura urbană,
case memoriale şi clădiri de patrimoniu la instituţii de
învăţământ cu istorie, monumente istorice, spaţii verzi
- Existenţa Planetariului digital în cadrul Muzeului Vasile
Pârvan (unic la nivel naţional)
- Existenţa Pavilionului Muzeal Marcel Guguianu – unic la
nivel naţional
- Existenţa agenţiilor de turism la nivel municipal
- Evoluţie pozitivă a capacităţii de cazare în funcţiune
(număr locuri-zile) la nivelul municipiului
- Indicele de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune
superior celui judeţean şi regional
- Infrastructură cu potenţial pentru dezvoltarea
turismului cultural-istoric şi celui religios
Oportunităţi
- Existenţa fondurilor europene pentru dezvoltarea
infrastructurii de susţinere a turismului (structuri de
cazare, promovarea şi semnalizarea obiectivelor
turistice)
- Disponibilitatea fondurilor structurale pentru
valorificarea zonelor turistice
- Derularea activităţilor de reabilitare a Muzeului Vasile
Pârvan şi a Teatrului Victor Ion Popa
- Reabilitarea şi promovarea Grădinii Zoologice ar
conduce la atragerea unui număr semnificativ de turişti
în zonă
- Posibilitatea promovării unor obiective culturale prin
includerea în oferta turistică a judeţului
Puncte slabe
- Lipsa structurilor de cazare şi a structurilor de
alimentaţie publică corespunzătoare
- Situaţia de degradare a Grădinii Zoologice şi a
infrastructurii necorespunzătoare pentru animalele
adăpostite
Ameninţări
- Dezvoltarea agroturismului
- Campaniile de promovare agresive ale obiectivelor
turistice din judeţele Suceava şi Neamţ pot duce la
scăderea numărului de turişti interesaţi de zona
bârlădeană
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 117

Mediu
Puncte tari
- Existenţa a 7 de puncte de prelevare a probelor de
stabilire a calităţii aerului la nivelul municipiului Bârlad
poziţionate în zone strategice
- La nivelul municipiului nu sunt înregistrate depăşiri ale
limitelor admise prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru: oxizi de sodiu şi azot, pulberi în suspensie,
pulberi sedimentabile şi a metalelor grele
- Se constată o îmbunătăţire a calităţii aerului din punct
de vedere al valorilor amoniului în atmosferă
- Reducerea cu aproximativ 50% a emisiilor totale de
gaze cu efect acidifiant
- Existenţa resurselor hidrologice diversificate (ape
curgătoare, subterane, acumulări)
- Un procent semnificativ (28%) din solurile municipiului
sunt afectate de factorul de degradare denumit eroziune
- Suprafaţa terenurilor poluate de către unităţile
industriale au fost supuse programe întreprinse pentru
reconstrucţia/remedierea ecologică (fiind susţinute
financiar de poluanţii responsabili)
- Evoluţia negativă a cantităţii de deşeuri industriale
- Ponderea deşeurilor biodegradabile în totalul cantităţii
deşeurilor generate este de 99,6%
- Copii sunt educaţi în spiritul ecologic din clasele
primare
- Implicare tot mai accentuată a populaţiei în activităţile
de educaţie ecologică
Oportunităţi
- Unul dintre obiectivele Planului Local de Acţiune pentru
Mediu al judeţului Vaslui este „Reabilitarea sistemului de
canalizare menajeră şi canalizării pluviale prăbuşite din
municipiul Bârlad”
- Organizarea de evenimente speciale pe teme de mediu
la nivel judeţean, precum: Ziua Mondială a Zonelor
Umede, Luna Pădurii, Ziua Mondială a Apei, Ziua
Păsărilor şi a Arborilor, Ziua Pământului, Ziua
Internaţională de Acţiune pentru Climă, Ziua Mediului,
Ziua Internaţională a Stratului de Ozon, Săptămâna
Mobilităţii Europene
- Organizarea de acţiuni concrete de cadrele didactice din
sistemul educaţional vasluian alături de reprezentanţii
Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vaslui cu privire la
amenajarea mediului educaţional în care copiii îşi
Puncte slabe
- Apele de pe teritoriul municipiului Bârlad sunt
încadrate la nivelul III de calitate (calitate moderată)
- Unităţile industriale sunt principalele surse de poluare
ale apelor de suprafaţă
- La nivelul municipiului Bârlad au fost identificate
depăşiri ale limitelor admise în cazul Laboratorului
Veterinar Bârlad în ceea ce priveşte următorii poluanţi
specifici activităţilor veterinare
- Procentul deşeurilor municipale generate şi necolectate
se ridică la 14%
- Lipsa unei platforme de depozitare a deşeurilor (în
prezent deșeurile generate la nivelul municipiului sunt
transportate la rampa Rateş Tecuci)
- Lipsa implicării populaţiei în campaniile de colectare
selectivă a deşeurilor, utilizarea necorespunzătoare a
pubelelor destinate colectării selective
- Cantitatea de deşeuri generată pe cap de locuitor este
superioară celei judeţene şi regionale
- Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi
electronice este nesemnificativă (0,04% din totalul
cantităţii colectate la nivelul judeţului)
- - Neimplicarea mai activă a elevilor şi tinerilor în acţiuni
de ecologizare a spaţiilor verzi
Ameninţări
- Poluarea de origine termică determină o scădere a
cantităţii de oxigen din apă atât de necesară dezvoltării
pisciculturii
118 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

desfăşoară zilnic activităţile, a curţii de joc, plantarea de
puieţi şi pomi în curtea şi în jurul şcolilor, văruirea
acestora, confecţionarea de jucării din materiale
refolosibile, realizarea de expoziţiilor cu tematica
ecologică în sălile de clasă, a mesajelor şi ecusoanelor
ecologice, amenajarea colţului viu al clasei, etc.
- Creşterea interesului autorităţilor locale în promovarea
de parteneriate in vederea protecţiei mediului
- Crearea la nivel naţional a Fondului de Mediu pentru
susţinerea şi realizarea cu prioritate a proiectelor
cuprinse în Planul National de Acţiune pentru Protecţia
Mediului
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 119

Cultură, tineret şi societatea civilă
Puncte tari
- Existenţa instituţiilor culturale cu tradiţie: Muzeul
Vasile Pârvan Teatru V I Popa, Muzeul Colecţiilor,
Biblioteca Municipală Stroe Belloescu
- Existenţa elementelor culturale unicat la nivel naţional:
Planetariu digital Bârlad, Pavilionul Muzeal Marcel
Guguianu, Colecţia Centrului Cultural Mihai Eminescu,
- Municipiului Bârlad este zona natală pentru multe
personalităţi culturale recunoscute la nivel naţional de la
scriitori, poeţi, folclorişti la pictori, sculptori şi critici
literari şi filologi, academicieni şi istorici
- Evoluţie pozitivă a fondului de carte, şi a documentelor
pe suport electronic din cadrul bibliotecii municipale
- Fondul de carte al bibliotecii municipale a circulat către
utilizatori în proporţie de 72,5%, iar cel al bibliotecii din
cadrul casei de cultură în proporţie de 66,7%
- Informatizarea bibliotecii municipale şi a serviciilor
oferite de aceasta
- Casa de Cultură a Sindicatelor Bârlad George Tutoveanu
organizează cu periodicitate evenimente culturale
recunoscute la nivel local
- Existenţa festivalurilor, lansărilor de carte, expoziţiilor,
etc.
- Existenţa Ansamblului Folcloric Balada
- Peste 55 de ani de tradiţie în jurului nucleului artei
teatrale
- Evoluţie pozitivă a numărului de spectacole (atât pentru
adulţi, cât şi pentru copii) şi a numărului de spectatori în
cadrul Teatrului V I Popa
- Existenţa organizaţiilor non-profit la nivel municipal ce
acoperă ă paletă largă de servicii în special în domeniul
social
-Existenţa unei bune colaborări între organizaţiile nonguvernamentale
de la nivel municipal
- Existenţa parteneriatelor dintre ONG-urile din
municipiul Bârlad şi ONG-uri din alte judeţe
- Existenţa Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ,
Sindicat Învăţământ „Tutova” Bârlad
- Existenţa structurilor ce acoperă serviciile audio-vizuale
la nivel municipal (3 posturi TV şi 7 posturi radio, din
care 2 posturi 100% locale)
- Colaborarea tinerilor cu instituţiile de învăţământ
(programul after school) şi ONG-urile pe baza
Puncte slabe
- Lipsa spaţiilor special amenajate pentru desfăşurarea
de activităţi în aer liber pentru tineri: skat parc, spaţii
agrement, piste pentru role şi biciclişti, etc.
- Lipsa unui cinematograf şi a unui teatru de vară
- Lipsa unei colaborări între instituţiile de cultură şi
mediul non-guvernamental (de ex. şi membri ONG-urilor
ar trebui să participe la Zilele Culturale ale Bârladului,
Ziua Copilului)
- Lipsa spaţiilor pentru desfăşurarea activităţilor
organizaţiilor non-guvernamentale
- Neimplicarea mai activă a elevilor şi tinerilor în acţiuni
de ecologizare a spaţiilor verzi
120 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

voluntariatului
- Existenţa Clubului Elevilor unde elevii şi tineri pun în
scenă piese de teatru, participă la cursuri de educaţie
ecologică şi protecţia mediului, cursuri fotografice, etc.
- Existenţa la nivel local al schimburi interculturale şi de
experienţă cu şcoli din Polonia, Franţa, Spania, Italia
- Existenţa evenimentelor „Zilele Şcolii” –prilej pentru
elevi de a interacţiona şi realiza activităţi practice
Oportunităţi
- Extinderea reţelei biblionet şi constituirea unei reţele
judeţene a bibliotecilor în vederea extinderii
împrumutului inter-bibliotecar
- Posibilitatea accesării fondurilor europene
nerambursabile pentru activităţi culturale, inclusiv
pentru proiecte transfrontaliere
- Atragerea unui număr mai mare de actori şi spectatori
la Teatru V I Popa după finalizarea lucrărilor de
reabilitare a edificiului în care această instituţie îşi
desfăşoară activitatea
- Atragerea unui număr mai mare de vizitatori la Muzeul
Vasile Pârvan după finalizarea lucrărilor de reabilitare a
imobilului
- - Existenţa filialelor confederaţiilor şi a federaţiilor
naţionale la nivel de judeţ ce susţin şi promovează
drepturile sindicaliştilor
- Crearea unui parteneriat între instituţiile de cultură şi
promotorii mass-media în vederea promovării agresive a
culturii bârlădene
- Amenajarea spaţiului din zona Prodana
Ameninţări
- Dezinteres general pentru cultură
- Lipsa fondurilor locale necesare contractării de fonduri
europene în domeniul cultural
- Fonduri europene limitate (fiind insuficiente la nivelul
necesităţilor)
- Migrarea persoanelor talentate spre alte zone în afara
arealului geografic bârlădean şi chiar vasluian
- Tinerii să migreze către alte centre urbane sau în
străinătate în dorinţa de a se angaja
- Lipsa locuinţelor pentru tineri îi determină pe aceştia să
se orienteze spre alte zone cu perspective de dezvoltare
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 121

122 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

Capitolul 12. Indicatori de monitorizare şi evaluare a
Strategiei de Dezvoltare a Municipiului
Bârlad
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 123

1. CONDIŢII DE LOCUIRE
1. A. Mediu
indicatori
modalitate de calcul
1.1. Spaţii verzi =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie totală;
u.m.: m 2 /locuitor;
1.2. Ponderea spaţiilor verzi
din suprafaţa totală
1.3. Gradul de epurare a
apelor uzate
1.4. Transport urban
nepoluant
sursa: INS, DJS;
=Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate (m 2 ) / suprafaţa totală * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
=Cantitatea apelor uzate evacuate / Cantitatea apelor uzate epurate;
u.m.: %
sursa: INS, DJS, APM;
=Pasageri transportaţi cu vehicule nepoluante / Total pasageri transportaţi *
100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
1. B. Locuinţe
indicatori
modalitate de calcul
1.5. Gradul de solicitare a =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană *1000;
teritoriului urban pentru u.m.: m 2 / 1000 m 2 ;
locuire
sursa: INS, DJS;
1.6. Densitatea locuinţelor =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană;
u.m.: locunţe/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
1.7. Disponibilitatea
locuinţelor
1.8. Suprafaţa medie a unei
locuinţe
1.9. Număr mediu de camere
al unei locuinţe
1.10. Suprafaţa medie a unei
camere pentru locuit
=Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie totală;
u.m.: m 2 locuinţe / locuitor;
sursa: INS, DJS;
= Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente;
u.m.: m 2 ;
sursa: INS, DJS;
= Camere pentru locuit existente / locuinţe existente;
u.m.: camere;
sursa: INS, DJS;
= Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente;
u.m.: m 2 ;
sursa: INS, DJS;
124 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ
2. A. Drumuri
indicatori
2.1. Densitatea străzilor
orăşeneşti
2.2. Gradul de modernizare a
străzilor orăşeneşti
3. B. Utilităţi
indicatori
2.3. Densitatea reţelei de
distribuţie a apei potabile
2.4. Gradul de utilizare a
capacităţii de producere a
apei
2.5. Densitatea reţelei de
canalizare
3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ
3. A. Populaţie
indicatori
modalitate de calcul
=Lungimea străzilor orăşeneşti / suprafaţa urbană totală;
u.m.: km drum/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
=Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate / lungimea totală a străzilor
orăşeneşti * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
modalitate de calcul
=Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană urbană;
u.m.: km reţea/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
=Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă consumată * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
=Lungimea reţelei de canalizare / suprafaţa intravilană urbană;
u.m.: km reţea/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
modalitate de calcul
3.1. Densitatea urbană =Populaţia urbană / suprafaţa intravilană;
u.m.: locuitori/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
3.2. Rata de dependenţă
demografică
3.3. Beneficiari de venit
minim garantat
=Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul persoanelor în
vârstă legală de muncă * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
=Beneficiari de VMG / populaţie urbană *1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS, DGASPC;
3.4. Rata sporului natural =Soldul sporului natural / populaţie urbană totală * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
3.5. Rata sporului migrator
intern
=Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie urbană totală * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 125

3. B. Forţă de muncă
indicatori
3.6. Rata de ocupare a forţei
de muncă
3.7. Rata de înlocuire a forţei
de munca
modalitate de calcul
=Populaţia ocupată / resurse de muncă;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
=Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime din
numărul persoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
4. NIVEL DE TRAI
indicatori
modalitate de calcul
4.1. Durata medie a vieţii =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de
supravieţuitori în vârstă de 0 ani;
u.m.: ani;
sursa: INS, DJS;
4.2. Rata mortalităţii infantile =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
4.3. Gradul de dotare cu
autoturisme
4.4. Suprafaţa medie a unei
locuinţe terminate
4.5. Consum casnic mediu
lunar de apă
5. ECONOMIE
5. A. Activitatea economică generală
indicatori
5.1. Rezultatul financiar al
mediului de afacerii
=numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia urbană * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
= Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe terminate;
u.m.: m 2 ;
sursa: INS, DJS;
=Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei existentă / populaţie
urbană;
u.m.: m 3 / locuitor;
sursa: INS, DJS;
modalitate de calcul
=Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia urbană;
u.m.: lei / locuitor;
sursa: INS, DJS;
5.2. Densitatea IMM Numărul total al IMM / populaţie urbană * 1000;
u.m.: ‰;
sursa: INS, DJS;
5.3. Ponderea sectorului
privat în economia locală
=Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
126 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

5. ECONOMIE
5. A. Activitatea economică generală
indicatori
5.4. Ponderea populaţiei
ocupate în activităţi
neagricole din totalul
populaţiei ocupate
5.5. Ponderea consumului
industrial de apă
modalitate de calcul
=Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
Consum industrial de apă / consum total de apă * 100;
U.m. %;
sursa: INS, DJS;
5. B. Construcţii
indicatori
modalitate de calcul
5.6. Locuinţe noi =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie /
populaţia urbană * 1000;
u.m.: m 2 /1000 loc;
sursa: INS, DJS;
5.7. Clădiri noi, altele decât
locuinţe
5. C. Turism
indicatori
5.8. Mărimea medie a unei
unităţi de cazare turistică
5.9. Densitatea locurilor de
cazare existente
5.10. Indicele de utilizare
netă a capacităţii de
cazare
6. SERVICII PUBLICE
6. A. Sănătate
=Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut autorizaţie de
construcţie / populaţia urbană * 1000;
u.m.: m 2 /1000 loc;
sursa: INS, DJS;
modalitate de calcul
=Capacitatea de cazare existentă / unităţi de cazare existente;
u.m.: locuri;
sursa: INS, DJS;
=Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană;
u.m.: locuri/km 2 ;
sursa: INS, DJS;
=Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
indicatori
modalitate de calcul
6.1. Capacitatea spitalelor =Paturi de spital disponibile / populaţia urbană * 1000;
u.m.: paturi de spital / 1000 locuitori;
sursa: INS, DJS; DSP;
6.2. Disponibilitatea
=Personal medico-sanitar calificat / populaţia urbană * 1000;
personalului medical u.m.: personal calificat / 1000 locuitori;
calificat
sursa: INS, DJS; DSP;
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 127

6. SERVICII PUBLICE
6. A. Sănătate
indicatori
6.3. Densitatea cabinetelor
medicale de familie
modalitate de calcul
=Cabinete medicale de familie / populaţia urbană * 10.000;
u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori;
sursa: INS, DJS; DSP;
6.4. Densitatea farmaciilor =Farmacii / populaţia urbană * 10.000;
u.m.: farmacii / 10.000 locuitori;
sursa: INS, DJS; DSP;
6. B. Educaţie
indicatori
6.5. Dotarea cu TIC a
unităţilor de învăţământ
6.6. Capacitatea unităţilor de
învăţământ
6.7. Gradul de solicitare a
cadrelor didactice
6. C. Cultură
indicatori
6.8. Indicele de cuprindere la
lectură
6.9. Indicele de circulaţie a
documentelor
6.10. Indicele de lectură a
cititorilor
6.11. Capacitatea
cinematografelor
6.12. Capacitatea sălilor de
spectacole
modalitate de calcul
=Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia şcolară *
1000;
u.m.: PC-uri / 1.000 elevi;
sursa: INS, DJS;
= Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete;
u.m.: elevi / sală;
sursa: INS, DJS, ISJ;
=Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial / numărul cadrelor
didactice din învăţământul primar şi gimnazial
u.m.: elevi / cadru didactic;
sursa: INS, DJS, ISJ;
modalitate de calcul
=Numărul abonaţilor bibliotecilor municipale şi orăşeneşti / populaţia urbană;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
=Volume eliberate / volume existente în bibliotecile municipale şi orăşeneşti *
100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
=Volume eliberate / cititori în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100;
u.m.: %;
sursa: INS, DJS;
=Locuri disponibile în cinematografe / populaţia urbană * 10.000;
u.m.: locuri / 10.000 locuitori;
sursa: INS, DJS;
=Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia urbană * 10.000;
u.m.: locuri / 10.000 locuitori;
sursa: INS, DJS;
128 | Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad

6. D. Transport public
indicatori
6.13. Dotarea cu vehicule
de transport public urban
6.14. Intensitatea utilizării
parcului auto
modalitate de calcul
=Numărul autovehiculelor în inventar / populaţia urbană * 10.000;
u.m.: autovehicule / 10.000 locuitori;
sursa: INS, DJS;
=Pasageri transportaţi / 1000 / autovehicule de transport public în inventar;
u.m.: mii persoane / mijloc de transport;
sursa: INS, DJS;
Profilul demografic, social şi economic al Municipiul Bârlad | 129