Modele funcţionale în informare şi documentare - Doctorate ULBS ...

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE
TEZA DE DOCTORAT
Ştefania KIFOR
CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL
CALITĂŢII ÎN SISTEMELE DE
INFORMARE - DOCUMENTARE
REZUMAT
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. Doina BANCIU
Sibiu, 2011
1

COMISIA DE EVALUARE A TEZEI DE DOCTORAT:
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. Carmen COMĂNICIU, Decan, Facultatea de
Ştiinţe Economice, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
Conf. univ. dr. Claudia OGREAN, Facultatea de Ştiinţe Economice
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Prof. univ. dr. Cezar SCARLAT, Universitatea Politehnica Bucureşti
Prof. univ. dr. Ion POPA, Academia de Studii Economice Bucureşti
2

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT
CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL
CALITĂŢII ÎN SISTEMELE DE INFORMARE -
DOCUMENTARE
Conducător ştiinţific
Prof. univ. dr. Doina BANCIU
Doctorand
Ştefania KIFOR
Sibiu, 2011
3

Cuprinsul rezumatulului tezei de doctorat
Cuprinsul tezei de doctorat ................................................................................................................... 5
1. Introducere ............................................................................................................................................ 7
Context şi provocări .............................................................................................................................. 7
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat .................................................................................................. 8
Metodologia de cercetare ...................................................................................................................... 9
Mediul de cercetare, proiecte şi lucrări suport .................................................................................... 10
Structura tezei de doctorat ................................................................................................................... 11
2. Modele ale managementului calităţii cu aplicabilitate în învăţământul superior ................................ 14
3. Sisteme de informare – documentare în învăţământul superior .......................................................... 14
Concluzii la capitolul 3 ....................................................................................................................... 17
4. Specificaţii de proiectare a unui sistem de informare - documentare pentru învăţământul superior .. 17
4.1. Structura unui sistem de informare - documentare pentru învăţământul superior ....................... 17
4.2. Analiza platformelor existente şi a facilităţilor de informare – documentare oferite de acestea . 18
4.3. Funcţiile modelului de informare - documentare în raport cu cerinţele ARACIS ....................... 19
4.4. Cercetare privind identificarea cerinţelor utilizatorilor unui sistem de informare şi
documentare specific mediului universitar ......................................................................................... 22
4.4.1. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare specific învăţământul
superior – Grupul de utilizator STUDENŢI ................................................................................... 24
4.4.2. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare pentru învăţământul
superior – Grupul de utilizator PROFESORI ................................................................................. 25
4.5. Specificaţii de proiectare rezultate în urma analizei chestionarelor completate de către studenţi
şi cadrele didactice privind cerintele sistemului de informare - documentare .................................... 27
4.6. Concluzii la capitolul 4 ........................................................................................................... 30
5. Model de informare - documentare pentru mediul universitar ........................................................... 30
5.1. Prezentarea modelului .................................................................................................................. 30
5.2. Componenta „Managementului Calităţii” a modelului ................................................................ 32
5.3. Componenta „cunoaştere” a modelului ........................................................................................ 35
5.4. Module ale modelului de informare – documentare în învăţământul superior ............................ 40
5.4.1. Platforma de bază e-learning - Moodle: caracteristici şi funcţionalităţi ............................... 40
5.4.2. Managementul cunoştinţelor (KM – Knowledge Management) .......................................... 40
5.4.3. Căutare (Reutilizare) ............................................................................................................. 41
5.4.4. Authoring (Suport pentru autori) .......................................................................................... 41
5.5.Concluzii la capitolul 5 ................................................................................................................. 42
6. Sistem de informare – documentare în învăţământul superior – descriere şi funcţionalităţi .............. 43
6.1. Accesul securizat .......................................................................................................................... 43
6.7. Accesare aplicaţie disertatie şi management de cunoştinte ......................................................... 43
6.8. Concluzii la capitolul 6 ................................................................................................................ 45
7. Testarea şi validarea soluţiei ............................................................................................................... 45
Concluzii la capitolul şapte ................................................................................................................. 51
Concluzii finale ....................................................................................................................................... 52
Direcţii de cercetare viitoare ................................................................................................................... 53
Sinteza contribuţiilor originale ................................................................................................................ 53
Bibliografie ............................................................................................................................................. 55
4

Cuprinsul tezei de doctorat
Abrevieri...................................................................................................................................................... ....6
1. Introducere.............................................................................................................................................. ....7
Context şi provocări............................................................................................................................... ....8
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat................................................................................................... ....8
Metodologia de cercetare....................................................................................................................... ....9
Mediul de cercetare, proiecte şi lucrări suport....................................................................................... ..10
Structura tezei de doctorat...................................................................................................................... ..11
2. Modele ale managementului calităţii cu aplicabilitate în învăţământul superior................................... ..15
2.1. Concepte de bază privind calitatea, cu particularizare în învăţământul superior............................ ..15
2.2. Tehnici şi instrumente ale managementului calităţii....................................................................... ..20
2.2.1. Diagrama flux............................................................................................................................ ..24
2.2.2. Diagrama şi modelul IDEF0...................................................................................................... ..24
2.2.3. Diagrama Pareto......................................................................................................................... ..26
2.2.4. QFD - Dezvoltarea funcţiilor calităţii........................................................................................ ..27
2.3. Modele de management al calităţii cu aplicabilitate în învăţământul superior............................... ..31
2.2.1. Standardul ISO 9001:2008......................................................................................................... ..33
2.2.2. Modelul EFQM.......................................................................................................................... ..35
2.2.3. Modelul Malcolm Baldrige....................................................................................................... ..36
2.2.4. Modelul ARACIS....................................................................................................................... ..39
2.4. Concluzii la capitolul 2................................................................................................................... ..41
3. Sisteme de informare – documentare în învăţământul superior............................................................. ..42
Concluzii la capitolul 3.......................................................................................................................... ..47
4. Specificaţii de proiectare a unui sistem de informare - documentare pentru învăţământul superior.... ..48
4.1. Structura unui sistem de informare - documentare pentru învăţământul superior.......................... ..48
4.2. Analiza platformelor existente şi a facilităţilor de informare – documentare oferite de acestea.. ..49
4.3. Funcţiile modelului de informare - documentare în raport cu cerinţele ARACIS.......................... ..51
4.4. Cercetare privind identificarea cerinţelor utilizatorilor unui sistem de informare şi documentare
specific mediului universitar.................................................................................................................. ..56
4.4.1. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare specific învăţământul
superior – Grupul de utilizator STUDENŢI........................................................................................ ...59
4.4.2. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare pentru învăţământul
superior – Grupul de utilizator PROFESORI...................................................................................... ...79
4.5. Specificaţii de proiectare rezultate în urma analizei chestionarelor completate de către studenţi
şi cadrele didactice privind cerinţele sistemului de informare – documentare...................................... ...83
4.6. Concluzii la capitolul 4................................................................................................................... ...91
5. Model de informare şi documentare pentru mediul universitar.............................................................. ...92
5.1. Prezentarea modelului..................................................................................................................... ...92
5.2. Componenta „Managementului Calităţii” a modelului................................................................... ...93
5.3. Componenta „cunoaştere” a modelului........................................................................................... 101
5.4. Module ale modelului de informare – documentare în învăţământul superior............................... 107
5.4.1. Platforma de bază e-learning - Moodle: caracteristici şi funcţionalităţi.................................... 107
5.4.2. Managementul cunoştinţelor (KM – Knowledge Management)............................................... 116
5.4.3. Căutare (Reutilizare).................................................................................................................. 122
5.4.4. Authoring (Suport pentru autori)............................................................................................... 122
5.5.Concluzii la capitolul 5.................................................................................................................... 124
6. Sistem de informare – documentare în învăţământul superior – descriere şi funcţionalităţi.................. 125
6.1. Accesul securizat............................................................................................................................. 125
6.2. Realizare grupe studenţi.................................................................................................................. 125
6.3. Elaborare plan de învăţământ, programa analitică.......................................................................... 126
6.4. Cursuri şi aplicaţii........................................................................................................................... 127
5

6.5. Planificarea activităţilor didactice................................................................................................... 128
6.5. Predare – Învăţare........................................................................................................................... 128
6.6. Evaluare........................................................................................................................................... 128
6.7. Accesare aplicaţie disertaţie şi management de cunoştinţe............................................................. 129
6.7.1 Secţiunea Informaţii.................................................................................................................... 131
6.7.2. Secţiuni specifice utilizatorului Administrator.......................................................................... 132
6.7.3. Secţiunea Profesori.................................................................................................................... 133
6.7.4. Secţiunea Studenţi...................................................................................................................... 137
6.7.5. Secţiunea Operaţii..................................................................................................................... 139
6.8. Concluzii la capitolul 6................................................................................................................... 144
7. Testarea şi validarea soluţiei................................................................................................................... 145
7.1. Testarea – validarea proiectului pilot; elemente conceptuale......................................................... 145
Parametrii de testare a soluţiei............................................................................................................... 154
7.2. Validarea sistemului prin prisma factorilor interesaţi: beneficiarii / utilizatorii; managerii;
proiectanţii şi programatorii................................................................................................................... 160
7.3. Testarea-validarea sistemului de informare – documentare............................................................ 164
7.4. Concluzii la capitolul şapte............................................................................................................. 176
Concluzii..................................................................................................................................................... 177
Direcţii de cercetare viitoare....................................................................................................................... 178
Sinteza contribuţiilor originale................................................................................................................... 179
Bibliografie................................................................................................................................................. 180
Anexa 1. CHESTIONAR – STUDENŢI.................................................................................................... 189
Anexa 2. CHESTIONAR – CADRE DIDACTICE.................................................................................... 193
6

1. Introducere
Progresele care au avut loc în ultimul timp în majoritatea domeniilor cunoaşterii au determinat
transformări complexe la nivelul societăţii şi al diverselor sale componente, inclusiv al structurilor infodocumentare.
Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informării şi comunicării a avut consecinţe majore
asupra activităţilor din aceste structuri şi a dus la o reconturare a misiunii lor în cadrul societăţii.
Democratizarea accesului la informaţie, în fapt crearea posibilităţii oricărui cetăţean de a avea acces
la informaţia de care are nevoie, utilizând tehnologiile moderne, a generat noi forme de realizare a
serviciilor şi produselor de informare şi diseminare a informaţiei.
Universitatea reprezintă un mediu aparte, unde se regăsesc cele mai variate şi mai complexe
cerinţe de informare – documentare, şi în care tehnologiile de informare şi comunicare au un impact
major asupra modului în care funcţionează procesele şi structurile de informare – documentare.
Un sistem de informare – documentare în învăţământul superior (SIDIS) trebuie să
permită colectarea de documente şi informaţii, prelucrarea, organizarea şi valorificarea
acestora către toţi beneficiarii săi: studenţi, cadre didactice, structuri ale administraţiei publice
centrale şi locale, comunitate (ONG – uri, asociaţii, colectivităţi locale etc.), furnizori. Un astfel
de SIDIS trebuie să se integreze cu procesele actuale din universitate, să faciliteze punerea în
practică a reglementărilor legislative în vigoare şi ale organismelor de finanţare şi evaluare (MECTS,
CNFIS, CNCS, ARACIS) şi să ofere în acelaşi timp dovezi că sistemul funcţionează efectiv în raport
cu aceste cerinţe.
Context şi provocări
Făcând o analiză critică a stadiului actual al cercetărilor în domeniu, dar şi analizând modul în
care se desfăşoară la ora actuală activităţile de informare – documentare în universităţi, am constatat
următoarele:
- există un interes sporit pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior la nivel naţional şi
internaţional şi tendinţa ascendentă a activităţilor de tip e-learning / e-teaching / e-knowledge /
e-research în contextul i2010 - A European Information Society for growth and employment 1
şi al Europe2020 care promovează o economie inteligentă, sustenabilă şi incluzivă 2 . Deşi
există o multitudine de soluţii informatice care se constituie ca un suport pentru activităţile mai
sus menţionate, se remarcă o serie de lacune la sistemele de informare-documentare
implementate în universităţi;
- sistemele existente nu au integrate instrumente specifice managementului calităţii şi respectiv
instrumentele informatice de învăţare şi cunoaştere, ceea ce le face în multe cazuri depăşite;
1 http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm
2 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm
7

- lăsând la o parte componenta bibliotecă care în ultimii ani a obţinut performanţe notabile în
privinţa facilităţilor şi a cantităţii de informaţii 3 , informaţiile specifice proceselor principale,
auxiliare şi manageriale din universităţi sunt oferite în mare măsură prin site – urile Internet
sau prin sisteme de management al şcolarităţii;
- din păcate aceste sisteme nu s-au dezvoltat având în vedere pe de-o parte cerinţele
utilizatorilor, iar pe de altă parte cerinţele formulate prin legi, standarde şi modele specifice.
- există o fragmentare între toate aceste sisteme, informaţii redundante, dar şi informaţii care
lipsesc, deşi sunt dorite de utilizatori;
Pornind de la aceste realităţi, sistemul de informare - documentare dezvoltat prin
prezentul proiect vine în întâmpinarea lacunelor existente, el constituindu-se într-un model şi
generând bune practici care pot fi extinse în alte instituţii de învăţământ superior.
Scopul şi obiectivele tezei de doctorat
Realităţile actuale din domeniul sistemelor de informare – documentare, fundamentate printr-o
cercetare serioasă la nivel naţional şi internaţional, ne-au permis conturarea scopului tezei de
doctorat: Îmbunătăţirea proceselor de informare – documentare din învăţământul superior prin
instrumente specifice managementului calităţii şi a instrumentelor informatice de învăţare şi
cunoaştere.
Pentru atingerea acestui scop general au fost definite următoarele obiective specifice:
- Cunoaşterea stadiului actual al cercetărilor în domeniul sistemelor de informare –
documentare, în special a celor din învăţământul superior, a instrumentelor specifice
managementului calităţii şi a instrumentelor informatice de învăţare şi cunoaştere integrate
în aceste sisteme;
- Identificarea principalelor modele şi instrumente ale managementului calităţii şi
managementului cunoştinţelor cu aplicare în SIDIS, evaluarea avantajelor şi
dezavantajelor pentru fiecare dintre ele;
- Completarea documentării în domeniul sistemelor de informare – documentare cu o
particularizare puternică pe instituţiile de învăţământ superior;
- Definirea cerinţelor de proiectare ale unui SIDIS în raport cu cerinţele principalilor
utilizatori: studenţii şi cadrele didactice, dar şi în raport cu cerinţele modelului ARACIS de
asigurarea calităţii;
- Stabilirea specificaţiilor de proiectare ale SIDIS în raport cu cerinţele identificate mai sus;
- Elaborarea unui model conceptual de informare – documentare în învăţământul superior
care să încorporeze instrumente specifice managementului cunoştinţelor şi
managementului calităţii;
3 BANCIU; Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2007.
8

- Realizarea unui sistem pilot de informare – documentare în invăţământul superior, pentru
un program de studii;
- Testarea sistemului, realizarea corecţiilor şi validarea sistemului.
Pentru realizarea obiectivelor tezei de doctorat s-a stabilit o metodologie de cercetare, după
cum se prezintă mai jos.
Metodologia de cercetare
Cercetarea s-a realizat în cadrul Facultăţii de Inginerie Hermann Oberth de la Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu.
S-au utilizat următoarele metode şi instrumente de cercetare pentru acest studiu:
- Chestionar pentru identificarea cerinţelor studenţilor referitor la SIDIS. Acest chestionar a fost
administrat la 150 de studenţi de la Facultatea de Inginerie din anii de studiu 2, 3 şi 4. Prin
această cercetare s-a urmărit să se identifice care sunt informaţiile pe care studenţii ar dori să le
aibă la dispoziţie în universitate.
- Chestionar pentru identificarea cerinţelor cadrelor didactice referitor la SIDIS. Chestionarul a fost
administrat cadrelor didactice de la catedrele Inginerie Economică şi TCM de la Facultatea de
Inginerie. Scopul acestor chestionare a fost de asemenea de a identifica informaţiile la care
cadrele didactice să aibă acces.
- Chestionar pentru evaluarea percepţiei utilizatorilor în raport cu SIDIS creat. Acest studiu s-a
făcut pentru proiectul pilot dezvoltat în cadrul programului de Master – Managementul Calităţii –
ID. Prin această cercetare s-a urmărit testarea sistemului dezvoltat, identificarea eventualelor
nereguli şi corectarea sistemului.
Focus grupul oferă un cadru de discuţie pentru selectarea ideilor noi şi a conceptelor
creative. Participanţi în aceste dezbateri au fost studenţi ai facultăţi de Inginerie, cadre didactice,
membrii ai contractului de cercetare E – EdU – Quality - Sistem de Management al Calităţii în
învăţământul superior bazat pe instrumente informatice de învăţare şi cunoaştere în cadrul căruia s-
au desfăşurat o parte din cercetări. Dezbaterile au fost orientate spre conceperea chestionarelor dar
şi în fazele de dezvoltare a modelului.
Cercetarea documentară s-a desfăşurat prin intermediul bazelor de date la care universitatea
are acces, dar şi cu ajutorul fondului de carte al bibliotecii.
Modelul de informare – documentare pentru învăţământul superior s-a realizat pornind de la
specificaţiile de proiectare ale sistemului de informare – documentare pentru mediul universitar în
raport cu domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă utilizaţi la nivel internaţional în
sistemul de invăţămănt superior din România şi în raport cu cerinţele utilizatorilor (studenţi, cadre
didactice, personal administrativ). Pentru a configura sistemul de informare - documentare este
necesar ca datele de intrare să fie prelucrate astfel încât sistemul să nu aducă funcţionalităţi
suprapuse peste cele existente în platformele actuale din universitate. De asemenea se urmăresc
9

funcţionalităţile care lipsesc (acestea fiind rezultate în urma analizei) pentru a putea fi abordate şi
implementate.
Modelul este unul general astfel că el poate fi particularizat pentru orice instituţie de
învătământ superior.
SIDIS sunt deosebit de complexe în practică şi este dificil sau aproape imposibil ca acestea să
fie aplicate în întreaga organizaţie, într-o singură fază, în întreaga organizaţie. Modelul conceptual
dezvoltat a fost particularizat pentru programul de Master – Managementul Calităţii – ID. Motivele
care au stat la baza acestei decizii au fost: reputaţia programului de master, funcţionarea sa
neîntreruptă din anul 2000; este primul program de Master din universitate care a organizat forma de
învăţământ la distanţă; disponibilitatea studenţilor, administratorilor programului în a oferi informaţii şi
în a implementa SIDIS; oportunitatea oferită de contractul de cercetare menţionat mai sus. Prin acest
studiu pilot s-a avut imaginea concretă a funcţionării sistemului în condiţii reale şi s-au putut realiza
corecţiile necesare.
Stabilirea obiectivelor de cercetare dar si a metodologiei de cercetare, aşa cum acestea au
fost prezentate mai sus, au permis definirea structurii tezei de doctorat.
Mediul de cercetare, proiecte şi lucrări suport
În ultimii ani am colaborat la o serie de proiecte de cercetare derulate în cadrul Centrului de
cercetări în domeniul calităţii, coordonat de dl. prof. univ. dr. Constantin OPREAN, care mi-au oferit
un mediu propice pentru derularea unei părţi reprezentative a cercetărilor:
- PN2 12090 / 2008. Abordări inovative pentru evaluarea calităţii în e-learning
- Ceex nr. 93 / 2006. Sistem de Management al Calităţii în învăţământul superior bazat
pe instrumente informatice de învăţare şi cunoaştere
din România
- PN2 91-047/ 14.09.2007. Tehnici de evaluare comparativă a calificării universitare
- Ceex nr. 23 / 2005. Sistem de suport al deciziilor de grup în mediul academic şi al
administraţiei publice – premisă a descentralizării şi democratizării sistemului decizional
- Ceex nr. 66 / 2005. Eficienţa învăţământului universitar în România în perspectiva
dinamincii cerinţelor educaţional – formative.
Rezultatele cercetărilor au fot prezentate la o serie de conferinţe internaţionale şi publicate în
reviste de specialitate, menţionez aici doar pe cele semnificative pentru domeniul tezei de doctorat:
Kifor, Ştefania, Pascu, R.V., Popescu, Liliana Georgeta, Zerbeş, M., A case – stud regarding
the implementation of the GDSS in academic and industrial organizations. Proceedings of the
IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication and Processing,
August 26 - 28, 2011, în curs de publicare în revista The Automation, Computers, Applied
Mathematics, cotată CNCSIS B+.
10

Kifor, Ştefania, Evaluating student satisfaction and designing education process using quality
function deployment, Proceedings of the 12th International conference: The Knowledge Based
Organization, Sibiu, 2007.
Kifor, Ştefania, Process Modelling and Management in Universities, Proceedings of the 11th
International conference: Man in the Knowledge Based Organization, Sibiu, 2006.
Biblioteca universitară a Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, unde îmi desfăşor activitatea, a
consituit de asemenea un mediu prielnic cercetărilor, atât în faza de cercetare documentară cât şi
ulterior în realizarea cercetărilor şi testare – validare.
Nu în ultimul rând menţionez colaborarea cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Informatică, coordonat de d-na Prof. Univ. Doina Banciu de unde am preluat bunele practici în
domeniul cercetării ştiinţifice şi derulării efective a unor proiecte de cercetare.
Structura tezei de doctorat
Lucrarea debutează, în capitolul al doilea cu o prezentare generală a conceptelor de calitate
şi managementul calităţii în viziunea unor specialişti de marcă precum Juran, Crosby, Hersan etc., cu
particularizare pe situaţia din învăţământul superior. O atenţie specială este acordată modelelor de
management al calităţii ISO 9000, SR ISO IWA, EFQM, Malcolm Baldrige, ARACIS care au dovedit o
aplicabilitate mai largă în învăţământul superior. Tot aici sunt prezentate tehnici şi instrumente ale
managementului calităţii insistând în special pe acelea care vor fi utilizate în partea practică a lucrării.
Capitolul al treilea începe o serie de definiţii ale SID şi pornind de la acestea s-a formulat
propria definiţie a SIDIS. Sunt prezentate aici o serie de soluţii oferite de către universităţi ca MIT,
College of Information Technology, Universitatea Catolică Louvain, Universitatea din Heidelberg, în
cadrul unor proiecte de cercetare, precum EQUIBELT, Claroline, e-Univ, dotLRN, soluţii informatice
open source ca Uni Open Platform, Moodle sau dezvoltate de firme prestigioase, precum Microsoft
Windows SharePoint Services Technology, SoftExpert, University Management System etc. Capitolul
continuă cu o analiză critică a realizărilor în domeniul SIDIS la nivel internaţional, identificarea
problemelor şi a lipsurilor actuale şi delimitarea zonei în care teza de doctorat îşi propune să aducă
contribuţii. Acestea vor fi punctul de pornire în definirea obiectivelor şi în final a metodologiei de
cercetare cu instrumente precum cercetare de piaţă, chestionare, focus grup, cercetare documentară,
modelare şi studiu pilot.
În capitolul al patrulea se propune o structură pentru definirea specificaţiilor de proiectare ale
SIDIS; proiectarea unui astfel de sistem trebuie să aibă ca elemente de intrare cerinţele rezultate în
urma analizei cerinţelor grupurilor de utilizatori interni (studenţi, profesori), ale standardelor pentru
asigurarea calităţii în învăţământul superior, şi ale platformelor existente.
11
Pentru identificarea
cerinţelor utilizatorilor interni: studenţi şi profesori, s-a realizat o cercetare de piaţă la nivelul Facultăţii
de Inginerie „Hermann Oberth” din Sibiu în care s-au identificat cerinţele studenţilor referitoare la
următoarele categorii pe informaţii pe care ar trebui să le ofere un SIDIS: ştiri care pot fi accesate pe
platforma web; informaţii cu caracter general ce pot fi accesate pe platforma web; informaţii cu

caracter specific (în funcţie de programele de studii) care pot fi accesate pe platforma web; evaluări;
E-learning şi managementul cunoştinţelor. O cercetare similară s-a desfăşurat şi în rândul cadrelor
didactice de la aceeaşi facultate, cerinţele fiind grupate aici pe necesitatea sistemului şi respectiv
funcţionalitatea sistemului. Rezultatele au fost apoi prelucrate în scopul delimitării celor mai
importante cerinţe. În momentul dezvoltării unui produs sau al unui serviciu, este cunoscut faptul că
dezvoltatorii încearcă să identifice caracteristicile esenţiale, apreciate într-o măsură foarte mare de
utilizatori şi să acorde o atenţie cu totul specială acestor caracteristici. Pe de altă parte, sunt dese
cazurile în care produselor / serviciilor li se alocă caracteristici (cu costurile aferente) dar acestea nu
sunt cerute sau apreciate de utilizatori. Putem să ne dăm seama de aceste lucruri doar testând piaţa,
întrebându-i pe cei cărora le destinăm produsele / servicii respective. Acesta a fost şi raţionamentul
cercetării prezentate capitolul al patrulea: în urma acestei cercetări am reuşit să identificăm care sunt
caracteristicile pe care utilizatorii le-ar aprecia în mod deosebit şi care sunt caracteristicile la care am
putea renunţa pentru că utilizatorii nu le solicită. O altă categorie de informaţii şi documente pe care
trebuie să le ofere SIDIS ar trebui să rezulte din cerinţele pentru definirea, proiectarea, implementarea
şi îmbunătăţirea continuă a sistemului calităţii. Aceste cerinţe sunt specificate, pentru instituţiile de
învăţământ superior în Metodologia ARACIS de evaluare externă, standardele, standardele de
referinţă şi lista indicatorilor de performanţă, iar pe lângă aceasta se optează deseori şi pentru
implementarea unui sistem de management al calităţii ISO 9001. Pornind de la criteriile, standardele
si indicatorii precizaţi în metodologia ARACIS, este necesar ca SIDIS să ofere suport pentru a orienta
universitatea în autoevaluarea calităţii cu scopul de a-şi aprecia propriile rezultate şi performanţe în
mod independent precum şi pentru a identifica domeniile în care să corecteze sau să-şi
îmbunătăţească performanţele; a oferi un cadru pentru elaborarea rapoartelor instituţionale
de autoevaluare; a oferi baza evaluării externe şi a institui un cadru comun de referinţă pentru
asigurarea calităţii şi pentru acreditare. Cercetările desfăşurate şi prezentate în acest capitol ne-au
condus la următoarea concluzie: SIDIS este deosebit complex iar realizarea sa într-o singură etapă
este practic imposibilă, recomandabilă fiind abordarea şi construcţia sa modulară. În cazul prezentei
cercetări s-a decis proiectarea şi implementarea doar a anumitor module, urmând ca restul de module
să fie dezvoltate ulterior. Din motive de complexitate, aceste module s-au dezvoltat doar pentru
anumite structuri, programe de studii, pe măsură ce îşi dovedesc funcţionalitea acestea pot fi extinse
până la nivelul întregii facultăţi / universităţi. Este de asemenea necesar să se construiască într-o
primă fază un model generic care să poată fi implementat practic în orice instituţie de învământ
superior.
Modelul generic de SIDIS prezentat în capitolul al cincilea, are 2 componente esenţiale:
managementul calităţii şi managementul cunoştinţelor. Managementul calităţii trebuie să ofere acel
flux continuu al proceselor şi activităţilor din cadrul sistemului şi cadrul necesar pentru definirea şi
aplicarea tuturor procedurilor de calitate, astfel încât să se probeze respectarea standardelor de
calitate. Componenta cunoaştere trebuie să ofere acele instrumente prin care să asigurăm creearea,
stocarea şi utilizarea cunoştinţelor colective. Componenta „Managementul calităţii” este prezentată
12

sub forma unui model IDEF0 în care se regăsesc procesele principale ale unui instituţii de învăţământ
superior precum şi informaţiile şi documentele care ar trebuie asigurate pentru ca aceste procese să
funcţioneze efectiv. În ceea ce priveşte componenta Managementul cunoştinţelor, se oferă un model
de management al cunoştinţelor cu trei „motoare” care furnizează achiziţia şi generarea cunoaşterii,
codificarea si stocarea cunoaşterii, diseminarea şi aplicarea cunoaşterii, pentru a a crea un proces
explicit şi structurat ce vizează atât învăţare individuală cât şi organizaţională simultan cu
îmbunătăţirea memoriei organizaţionale. Pentru ca acest Management al cunoştinţelor să funcţioneze
efectiv, el trebuie să se bazeze pe instrumente concrete, astfel că la finalul acestui capitol se prezintă
o succint platforma de elearning Moodle integrată cu instrumente de tip management de documente,
managementul fluxului de lucru, knowledge sharing, data mining, căutare (reutilizare), authoring
(suport pentru autori).
După cum se afirmam mai sus, realizarea unui sistem de informare – documentare la nivelul
întregii instituţii de învăţâmânt superior este o problemă deosebit de complexă şi greu de gestionat;
este recomandat ca implementarea să se facă pe proiecte pilot, anumite structuri şi în momentul în
care se dovedeşte funcţional să se extindă implementarea la nivelului întregii organizaţii. În prezenta
lucrare s-a proiectat şi implementat SIDID pentru programul de Master – Managementul calitătii;
Modelul de SIDIS a fost particularizat pentru programul respectiv de studii, utilizând ca platformă
Elearning Moodle, în capitolul al şaselea prezentându-se o parte din componentele sistemului
rezultat. S-a acordat o atenţie sporită modului Aplicaţie disertaţie şi management de cunoştinţe
integrat în platforma Moodle, care reprezintă o noutate absolută în domeniu, acest modul gestionând
toate procesele, din momentul în care studentul optează pentru o anumită lucrare de disertaţie, întreg
procesul de comunicare profesor / student, evaluări intermediare şi finală, până în momentul în care
lucrarea de disertaţie este indexată pe platformă, încărcată în format full text şi accesibilă viitoarelor
generaţii de studenţi; asigurând în acest sens premisele plus valorii în activitatea de cercetare –
documentare a studenţilor şi în realizarea unei îmbunătăţiri continue a nivelului de calitate al
activităţilor de cercetare desfăşurate de către studenţi.
Sistemul prezentat în capitolul şase s-a consituit într-un proiect pilot, prin particularizarea
modelului pe o formaţiune de studii. Această soluţie a fost testată în capitolul al şaptelea pe de o
parte prin prisma instrumentelor informatice folosite, dar şi raportat la funcţionarea efectivă. Testarea
sistemului s-a efectuat pe o perioadă de aproximativ 6 luni, în momentul în care au fost sesizate
neconformităţi acestea au transmise administratorului pentru a fi corectate. În final, după ce
funcţionalităţile au fost implementate şi verificate, s-a lansat platforma pilot astfel încât utilizatorii finali
să aibă acces la funcţionalităţile oferite. Una din modalităţile prin care s-a preluat feedbackul
utilizatorilor în ceea ce priveşte platforma pilot a fost aplicarea unui chestionar online. Întrebările au
urmărit încadrarea utilizatorilor după diverse criterii, a nivelului abilităţilor în ceea ce priveşte utilizarea
calculatorului, ergonomia platformei şi satisfacţia utilizatorilor prin abordarea acestei metode de
studiu. Pe baza concluziilor care au reieşit în urma analizei rezultatelor s-au operat modificările
necesare şi s-au rezolvat problemele semnalate.
13

2. Modele ale managementului calităţii cu
aplicabilitate în învăţământul superior
In acest capitol se face o prezentare generală a conceptelor de calitate şi managementul
calităţii în viziunea unor specialişti de marcă precum Juran, Crosby, Hersan etc., cu particularizare pe
situaţia din învăţământul superior. O atenţie specială este acordată modelelor de management al
calităţii ISO 9000, SR ISO IWA, EFQM, Malcolm Baldrige, ARACIS care au dovedit o aplicabilitate
mai largă în învăţământul superior. Tot aici sunt prezentate tehnici şi instrumente ale managementului
calităţii insistând în special pe acelea care vor fi utilizate în partea practică a lucrării.
3. Sisteme de informare – documentare în
învăţământul superior
Modelele de management al calităţii în învăţământul superior arată că dacă procese interne
sunt bine concepute şi implementate vor determina o calitate a rezultatelor şi atingerea obiectivelor 4 .
Printre indicatorii de calitate importanţi ai acestor proceselor se numără: curriculum – ul; pregătirea şi
responsabilitatea cadrelor didactice; sistemele de informare şi documentare etc.
Noţiunea de sistem de informare si documentare (SID) este folosită generic pentru a desemna
orice instituţie sau structură dintr-o instituţie, organizaţie, firmă etc. care se ocupă cu activitatea
de informare şi documentare de orice tip 5 . Rezultatul activităţii constă în produsele şi serviciile de
informare; ele sunt concepute şi realizate de sistemele de informare si documentare. Un sistem de
informare şi documentare este un ansamblu organizat de proceduri manuale sau / şi automatizate (în
care este inclusa resursa umană), care are ca obiectiv principal colectarea de documente şi
informaţii, prelucrarea, organizarea şi valorificarea acestora către beneficiarii săi.
Caracteristica principală a sistemelor de informare şi documentare rezidă în faptul că ele
operează cu documente şi informaţii, producând documente şi informaţii. În SID-urile traditionale, atât
informatia colectata, cât si cea produsă au ca suport hârtia. În SID-urile automatizate, informaţia
electronică este preponderentă, iar produsele de informare pot fi reprezentate atât pe suport clasic,
cât si pe suport electronic.
4 Tam, W.M., and Cheng, Y.C. (1996). Staff development for school education quality: implications of
multimodels. Training for Quality, 4(4), 16-24.
5 BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Bucureşti: Ars Docendi, 2007
14

ISO (Organizaţia Internaţională pentru standardizare) are o percepţie proprie asupra
conceptelor de informare şi documentare. În viziunea ISO, obiectivele oricărei organizaţii referitoare la
sistemele de informare şi documentare, ar trebuie să fie 6 :
- comunicarea informaţiei, ca instrument pentru comunciarea şi transmiterea informaţiei.
Tipul şi amploarea documentării vor depinde de natura produselor şi proceselor
organizaţie, gradul de formalitate al sistemelor de comunicare, nivelul abilităţilor de
comunicare din organizaţia, precum şi de cultura organizaţională.
- evidenţa conformităţii – oferirea dovezilor că ceea ce se planifică se şi realizează.
- distribuirea cunoştinţelor, pentru a disemina şi menţine bunele practici din organizaţie.
Există o serie de standarde ISO care reglementează diverse procese specifice informării şi
documentării, structurate pe următoarele categorii: interoperabilitate tehnică, statistici pentru
evaluarea performanţelor, indentificare şi descriere, managementul înregistrărilor. Dintre acestea
menţionăm 7 : ISO 11620:2008 Information and documentation -- Library performance indicators;
ISO/FDIS 30300 Information and documentation -- Management systems for records, ISO/TR
26122:2008, Information and documentation -- Work process analysis for records.
Rezultatele semnificative în domeniul managementului calităţii în sistemele de informare –
documentare din învăţământul superior sunt exemplificate prin câteva realizări la nivel internaţional.
Astfel, un sistem informatic (An Expert System in Quality Management System Documents
Management and Internal Quality Audits) a fost dezvoltat în Malaezia, de către College of Information
Technology 8 . Acesta a folosit ca suport pentru certificarea ISO, jucând un rol important în
managementul documentelor şi în realizarea auditului. Soluţia a fost astfel construită încât să poată
asista organizaţiile în privinţa managementului proceselor şi resurselor, a îmbunătăţirii analizelor şi
evaluărilor, toate acestea cu repercusiuni asupra responsabilizării managementului.
Un caz similar este cel al Massachusetts Institute of Technology (MIT), care este implicat întrun
proiect intitulat MIT’s Total data Quality Management 9 , prin intermediul cărora sunt dezvoltate
instrumente informatice necesare pentru managementul datelor în etapele tehnice, economice şi
operaţionale ale proceselor universităţii.
Este de remarcat şi proiectul Tempus care are la bază un consorţiu de 13 universităţi
europene: Education Quality Improvement by e-Learning Technology – EQUIBELT 10 . Obiectivul
general al acestui proiect îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii managementului universităţii precum şi
implementarea tehnologiilor e-learning în educaţie;
În ceea ce priveşte instrumentele informatice menite a fi dezvoltate prin proiect, în special cel
de eLearning – Knowledge Sharing, realizările sunt ilustrate prin situaţia existentă la nivel
6 ISO/TC 176/SC 2/N525R2,
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/management_standards/quality_management/iso_9001_2008/guidance_on_the_docu
mentation_requirements_of_iso_9001_2008.htm
7 www.iso.org
8 Tang, A., An Expert System in Quality Management System Documents Management and Internal Quality Audits, Asian
Network for Scientific Information, Journal of Applied Sciences 5 (1): 130-137, 2005 ISSN 1607-8926, 2005.
9 Wang, R.W., A product perspective on Total Data Quality Management, Communications of the ACM, Vol. 41, No. 2,
February 1998.
10 http://eqibelt.srce.hr/848.0.html
15

internaţional şi naţional. Există o multitudine de astfel de instrumente majoritatea fiind însă
concentrate pe partea educaţională şi nu cea de asigurare a calităţii. Câteva exemple la nivel
internaţional: SCORM® 11 – o colecţie de specificaţii adaptate din surse multiple pentru a oferi o gamă
largă de instrumente e-learning, care facilitează interoperabilitatea şi accesibilitatea conţinutului de
învăţare bazat web. Un pachet informatic complex este şi cel oferit de compania Microsoft sub
numele Microsoft Windows SharePoint Services technology. Aceasta este un portofoliu integrat de
servicii de colaborare şi comunicare menit să conecteze persoanele, informaţia, procesele şi
sistemele.
O tendinţă ascendentă în domeniul instrumentelor informatice o reprezintă însă soluţiile „opensource”
după cum reiese şi din lucrarea: „Noua educaţie on-line: fenomenul open-source în e-
learning” 12 . Autorii prezintă diverse platforme dintre care pot fi amintite: Claroline este dezvoltat în
Belgia la Universitatea Catolică Louvain. Principalele optiuni ale proiectului sunt: agenda, managerul
documentelor, anunturile, forumurile, grupurile, legaturi, teste, utilizatori, exercitii, descrierea
cursurilor, statistici, setarea caracteristicilor cursurilor, adaugarea unui link pentru pagina personala a
utilizatorului, asistantul. Dezvoltat de catre prestigioasa universitate MIT16 din SUA si de catre
Universitatea din Heidelberg din Germania, dotLRN reprezinta o platforma total open-source pentru
eLearning. dotLRN este un promotor al ideii ca nucleul si infrastructura eLearning trebuie sa faca
parte din categoria “bunurilor intelectuale comune tuturor” si disponibile gratuit. Mai mult decât atât,
dotLRN este disponibil ca si software open-source sub licenta GNU General Public License. Uni
Open Platform face parte din initiativa CampusSource pornita în North-Rhine Westphalia. Scopul
acestei initiative este sa promoveze dezvoltarea software-ului de tip opensource pentru sectorul
academic si educational. Uni Open Platform este un mediu de flexibil de eLearning de tip opensource
dezvoltat pentru optimizarea sarcinilor zilnice în cadrul institutiilor educationale. Uni Open
Platform este un sistem online pentru administrarea cursurilor, a studentilor si a personalului
academic.
Trebuie menţionat aici şi e-Univ, un produs software, rezultat al unui proiect de cercetaredezvoltare
finanţat de Programul Naţional INFOSOC (contract Infosoc nr. 34-07.11.2001) la
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Scopul principal al proiectului a fost stabilirea unei noi
maniere de management al cunoştinţelor într-o instituţie de învăţământ superior şi în acelaşi timp
relizarea schimbărilor comportamentale şi de infrastructură tehnologică care să netezească drumul
către un mediu de lucru ce evoluează în reţele Intranet şi Internet. Proiectul a fost gândit să ofere
Universitatii “Lucian Blaga” din Sibiu (prin clonare si altor institutii) capacitatea de a intra în competiţie
directă cu principalele universităţi clasice sau virtuale din ţara noastră şi din UE. Ulterior a fost
dezvoltat prin platformele eCollaborativeDecisions si eEduQuality 13 .
11 http://www.adlnet.org/technologies/SCORM/index.cfm
12 http://www.uvr.ase.ro/_
13 http://www.cedc.ro/pages/romana/proiecte.php
16

Concluzii la capitolul 3
Facând o analiză critică a stadiului actual al cercetărilor în domeniu, dar şi analizând modul în
care se desfăşoară la ora actuală activităţile de informare – documentare în universităţi, am constatat
următoarele:
- există un interes sporit pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior la nivel naţional şi
internaţional şi tendinţa ascendentă a activităţilor de tip e-learning / e-teaching / e-knowledge /
e-research în contextul i2010 - A European Information Society for growth and employment 14
şi al Europe2020 care promovează o economice inteligentă, sustenabilă şi incluzivă 15 . Deşi
există o multitudine de soluţii informatice care se constituie ca un suport pentru activităţile mai
sus menţionate, se remarcă lipsa unor sisteme de informare-documentare implementate
în universităţi;
- sistemele existente nu au integrate instrumente specifice managementului calităţii şi respectiv
instrumentele informatice de învăţare şi cunoaştere, ceea ce le face în multe cazuri depăşite;
- lăsând la o parte componenta bibliotecă care în ultimii ani a obţinut performanţe notabile în
privinţa facilităţilor şi a cantităţii de informare, informaţiile specifice proceselor principale,
auxiliare şi manageriale din universităţi sunt oferite în mare măsură prin site – urile Internet
sau prin sisteme de management al şcolarităţii;
- din păcate aceste sisteme nu s-au dezvoltat având în vedere pe de-o parte cerinţele
utilizatorilor iar pe de altă parte cerinţele formulate prin legi, standarde şi modele specifice.
- există o fragmentare între toate aceste sisteme, informaţii redundante, dar şi informaţii care
lipsesc deşi sunt dorite de utilizatori;
4. Specificaţii de proiectare a unui sistem de
informare - documentare pentru învăţământul
superior
4.1. Structura unui sistem de informare - documentare pentru
învăţământul superior
Pornind de la definiţia sistemului de informare – documentare formulată în capitolul 2, se
defineşte SIDIS (sistemul de informare – documentare în învăţământul superior) ca fiind:
un ansamblu organizat de proceduri manuale sau / şi automatizate (în care este inclusă
resursa umană), care are ca obiectiv principal colectarea de documente şi informaţii, prelucrarea,
organizarea şi valorificarea acestora către toţi beneficiarii săi: studenţi, cadre didactice, structuri ale
14 http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm
15 http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm
17

administraţiei publice centrale şi locale, comunitate (ONG – uri, asociaţii, colectivităţi locale etc.),
furnizori.
Facilităţile de informare – documentare la nivelul unei universităţi nu se limitează doar la cele
oferite de serviciile tip bibliotecă. Sunt informaţiile necesare desfăşurării proceselor educaţionale, de
cercetare, administrative etc., în diverse faze de desfăşurare a acestora: planificare, proiectare –
dezvoltare, implementare, evaluare, îmbunătăţire, care trebuie să fie accesate rapid şi simplu de
utilizatori şi care trebuie să spijine desfăşurarea acestor procese în condiţii de eficacitate şi eficienţă
maxime. Aceste informaţii nu pot fi furnizate în totalitate de site – urile universităţilor şi nici de
sistemele de management al şcolarităţii.
Pentru stabilirea specificaţiilor de proiectare a SIDIS a fost utilizată reprezentarea din figura
4.1. SIDIS trebuie să aibă ca elemente de intrare cerinţele rezultate în urma studierii grupurilor de
utilizatori (studenţi, profesori), ale standardelor pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior, şi
ale utilizatorilor şi a platformelor existente (fig. 4.1.) 16 .
Grupuri
utilizatori
Standarde
pentru
Asigurarea
Calităţii în
Învăţământul
Superior
Sistem de informare -
documentare in mediul
universitar – specificaţii
de proiectare
Platforme
existente în
universitate
Rezultate analiză
chestionare
studenţi şi cadre
didactice
Figura 4.1. Specificaţii de proiectare a SIDIS
4.2. Analiza platformelor existente şi a facilităţilor de informare –
documentare oferite de acestea
Implementarea unui SIDIS trebuie să aibă ca punct de pornire platformele existente. Este
necesară o analiză serioasă a acestor platforme şi a funcţiunilor pe care le oferă, deoarece în urma
analizei se va decide ce funcţionalităţi vor rămâne şi vor fi înglobate în viitorul sistem, şi care vor fi
înlocuite de viitorul sistem.
16 Kifor, Ştefania, Pascu, R.V., Popescu, Liliana Georgeta, Zerbeş, M., A case – study regarding the implementation of the
GDSS in academic and industrial organizations. Proceedings of the IEEE International Conference on Intelligent Computer
Communication and Processing, August 26 - 28, 2011.
18

Există la nivel mondial o diversitate foarte mare de structuri de informare – documentare în
universităţi, multe fiind construite pe structura site-urilor acestora, o parte din acestea fiind prezentate
în capitolul 3.
La nivelul ULBSibiu rulează, de exemplu, mai multe aplicaţii de gestiune financiară şi
contabilă, a resurselor umane şi a patrimoniului, dar care sunt eterogene din punctul de vedere al
mediilor în care au fost create şi în general fără posibilitate de interfaţare şi schimb de date.
Aceste aplicaţii oferă facilităţi de informare, în funcţie de caz, la nivelul funcţiunilor autorizate să
lucreze cu informaţiile respective, dar şi cu caracter extins la nivelul entităţilor tip student, cadru
didactic etc.
4.3. Funcţiile modelului de informare - documentare în raport cu
cerinţele ARACIS
METODOLOGIA de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista
indicatorilor de performanta a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior au
cerinţe foarte clare în ceea ce priveşte informaţiile pe care trebuie să le ofere orice instituţie de
învăţământ superior. Astfel, încă din preambul se atrage atenţia că Transparenţa informaţiilor şi
deciziilor va fi asigurată astfel încât publicul să poată urmări modul de dezvoltare a sistemului de
asigurare a calitatii în învăţământul superior din România, ca parte a Spaţiului European al
Învăţământului Superior 17 .
Pentru o reprezentare cuprinzătoare, funcţiile sistemului de informare - documentare trebuie
definite în raport cu domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă utilizaţi la nivel naţional
în sistemul de Învăţământ Superior din România. Pornind de la Metodologia ARACIS şi de la cerinţele
explicite referitoare la facilităţile de informare – documentare ale universităţii, au fost sintetizate în
tabelul 4.2 funcţiile sistemului de informare – documentare 18 .
A. Capacitatea
instituţională
Tabelul 4.2. Funcţiile sistemului de informare documentare în raport cu cerinţele ARACIS (Extras)
Domenii Criterii Standarde Indicatori de performanţă Funcţiile
Sistemul trebuie să permită:
A.1 –
S.A.1.1 Misiune, IP.A.1.1.1. Misiune şi Info asupra misiunii şi a
Structurile obiective si obiective
obiectivelor
instituţionale, integritate
administrative academica IP.A.1.1.2. Integritate Info asupra codului de etică şi
si
S.A.1..2
academică
integritate academică al
manageriale Conducere si
universităţii
administraţie
IP.A.1.1.3. Răspundere şi
responsabilitate
Info asupra auditarea internă a
principalelor domenii ale activităţii
universitare
IP.A.1.2.1. Sistemul de
conducere
Info asupra regulamentului de
funcţionare internă
17
METODOLOGIA de evaluare externa, standardele, standardele de referinta si lista indicatorilor de
performanta a Agentiei Române de Asigurare a Calitatii în Învatamântul Superior (www.aracis.ro)
18 Kifor, Ştefania, Process Modelling and Management in Universities, Proceedings of the 11th International conference:
Man in the Knowledge Based Organization, Sibiu, 2006.
19

B. Eficacitatea
educaţională
C.
Managementul
calităţii
B.1 -
Conţinutul
programelor
de studiu
B.2 –
Rezultatele
învăţării
B.3 –
Activitatea de
cercetare
ştiinţifică
B.4 –
Activitatea
financiară a
organizaţiei
C.1 – Strategii
si proceduri
pentru
asigurarea
calităţii
C.2 –
Proceduri
privind in
iniţierea,
monitorizarea
si
revizuirea
periodica a
programelor si
activităţilor
desfăşurate
S.B.1.1.
Admiterea
studenţilor
S.B.1.2 Structura
si prezentarea
programelor de
studiu
S.B.2.1
Valorificarea
calificării
universitare
obţinute
S.B.3.1
Programe de
cercetare
S.B.4.1 Buget si
contabilitate
S.C.1.1 Structuri
si politici pentru
asigurarea
calităţii
S.C.2.1
Aprobarea,
monitorizarea si
evaluarea
periodică a
programelor de
studiu si
diplomelor ce
corespund
calificărilor
IP.A.1.2.2. Management
strategic
IP.A.1.2.3. Administraţie
eficace
IP.B.1.1.1 Principii ale
politicii de recrutare si
admitere
IP.B.1.1..2 Practici de
admitere
IP.B.1.2.1. Structura
programelor de studiu
IP.B.1.2..2. Diferenţiere în
realizarea
programelor de studiu
IP.B.1.2.3. Relevanta
programelor de studiu
IP.B.2.1.1 Valorificarea prin
capacitatea de a se angaja
în domeniul de competenta
al calificării universitare
IP.B.2.1.2 Valorificarea
calificării prin continuarea
studiilor universitare
IP B2.1.3 Nivelul de
satisfacţie al studenţilor în
raport cu dezvoltarea
profesionala si personală
asigurată de universitate.
IP B2.1.4 Centrarea pe
student a metodelor de
învăţare
IP B2.1.5 Orientarea în
cariera a studenţilor
IP.B.3.1.1 Programarea
cercetării
IP.B.3.1.2 Realizarea
cercetării
IP.B.3.1.3 Valorificarea
cercetării
IP.B.4.1.1 Repartizarea
cheltuielilor
IP.B.4.1.2 Contabilitate
IP.B.4.1.3 Auditare şi
răspundere publică
IP.C.1.1.1 Organizarea
sistemului de asigurare a
calităţii
IP.C.1.1..2.Politici si strategii
pentru asigurarea calităţii
IP.C..2.1.1 Existenta si
aplicarea
regulamentului privitor la
iniţierea, aprobarea,
monitorizarea si evaluarea
periodica a programelor de
studiu
IP.C..2.1.2 Corespondenta
dintre diplome si calificări
Info asupra planului strategic pe
termen lung, mediu şi scurt
Info asupra modului de
administrare eficace a resurselor
Info asupra politicii de recrutare
şi admitere
Info asupra programelor de
studiu
Info asupra monitorizării şi
reînnoirii permanente a
programelor de studiu
Info asupra revizuirii programelor
de studiu
Info Alumni
Info asupra urmăririi absolvenţilor
– continuare studii universitare
Info asupra datelor privind nivelul
de satisfacţie al studenţilor în
raport cu dezvoltarea
profesională şi personală
asigurată de universitate.
Info asupra creării şi utilizării de
materiale didactice moderne.
Utilizarea noilor tehnologii: e-
mail, pagină web personală
pentru tematică, bibliografie,
resurse în format electronic şi
dialog cu studenţii.
Info privind culegerea şi
prelucrarea informaţiilor privind
orientarea în carieră a studenţilor
Info ref. la realizarea programării
cercetării
Info ref. la realizarea cercetării
Info ref. la cuantificarea
informaţiilor privind valorificarea
cercetării: publicaţii didactice,
publicaţii ştiinţifice, transfer
tehnologic etc.
Info ref. la gestiunea resurselor
financiare
Info ref. la auditarea activităţii
financiare
Info ref. la comunicarea între
structurile sistemului de asigurare
a calităţii.
Info ref. la elaborarea politicilor şi
strategiilor pentru asigurarea
calităţii
Info ref. la aplicarea
regulamentului privitor la
iniţierea, aprobarea,
monitorizarea şi evaluarea
periodică a programelor de
studiu.
Info ref. la revizuirea periodică a
programelor de studiu
20

C.3 –
Proceduri
obiective si
transparente
de evaluare a
rezultatelor
învăţării
C.4 –
Proceduri de
evaluare
periodica a
calităţii
corpului
profesoral
C.5 –
Accesibilitatea
resurselor
adecvate
învăţării
C.6 – Baza de
date
actualizata
sistematic,
referitoare la
asigurarea
interna a
calităţii
C.7 –
Transparenta
informaţiilor
de interes
public
cu privire la
programele
de
studii si, după
caz,
certificatele,
diplomele si
calificările
oferite
C.8 –
Funcţionalitat
ea
structurilor de
asigurare a
calităţii
educaţiei,
conform
legii.
S.C.3.1.
Evaluarea
studenţilor
S.C.4.1 Calitatea
personalului
didactic si de
cercetare
S.C.5.1 Resurse
de învăţare şi
servicii
studenţeşti
S.C.6.1 Sisteme
de informaţii
S.C.7.1
Informaţie
publică
S.C.8.1
Structura
instituţională de
asigurare a
calităţii educaţiei
este
conforma
prevederilor
legale si îşi
desfăşoară
activitatea
permanent
IP.C.3.1.1. Universitatea are
un regulament privind
examinarea si notarea
studenţilor care este aplicat
în mod riguros si consecvent
IP.C..3.1.2. Integrarea
examinării în proiectarea
predării şi învăţării pe cursuri
si programe de studiu
IP.C.4.1.1 Raportul dintre
numărul de cadre didactice si
studenţi
IP.C.4.1.2 Evaluarea
colegială
IP.C.4.1.3 Evaluarea
personalului didactic de către
studenţi
IP.C.4.1.4 Evaluarea de
către managementul
universităţii
IP.C.5.1.1 Disponibilitatea
resurselor de învăţare
IP.C.5.1.2 Predarea ca sursa
a învăţării
IP.C.5.1.3 Programe de
stimulare si recuperare
IP.C.5.1.4 Servicii
studenţeşti
IP.3.6.1. Baze de date şi
informaţii
IP.3.7.1. Oferta de informaţii
publice
IP.C.8.1.1 Comisia
coordonează aplicarea
procedurilor si activităţilor de
evaluare si asigurare a
calităţii
Info ref. la programarea evaluării
şi evaluarea studenţilor
Info ref. la integrarea predării,
Învăţării şi examinarea
Info ref. la stabilirea raportului
optim între numărul cadrelor
didactice titulare cu norma de
bază în universitate şi numărul
total al studenţilor înmatriculaţi
Info ref. la desfăşurarea
procesului de evaluare colegială
Info ref. la desfăşurarea
procesului de evaluare a
personalului didactic de către
studenţi
Info ref. la desfăşurarea
procesului de evaluare de către
managementul universităţii
Info ref. la accesul studenţilor la
resursele de învăţare
Info ref. la elaborarea de strategii
de predare
Info ref. la crearea de baze de
date şi informaţii
Oferirea de informaţii şi
date, cantitative si/sau calitative,
actuale si corecte, despre
calificările, programele de studiu,
diplomele, personalul
didactic si de cercetare, facilităţile
oferite studenţilor şi despre orice
aspecte de interes pentru public,
în general, si pentru studenţi, în
special.
Info ref. la coordonarea aplicării
procedurilor şi activităţilor de
evaluare şi asigurare a calităţii
21

4.4. Cercetare privind identificarea cerinţelor utilizatorilor unui sistem
de informare şi documentare specific mediului universitar
Orice sistem de informare şi documentare trebuie să aibă ca date de intrare şi cerinţele cărora
sistemul i se adresează şi anume ale utilizatorilor. Un sistem închis care nu ţine cont de informaţiile
pe care utilizatorul le solicită şi nici de modul de transmitere si utilizare al acestor informaţii este
practic inutil. Utilizatorii unui astfel de sistem se pot grupa în două categorii: utilizatori interni: studenţi,
cadre didactice, personal administrativ şi utilizatori externi: organisme ale administraţiei publice
centrale şi locale, comunitatea.
Identificarea grupurilor de utilizatori interni – studenţi şi cadre didactice - ai sistemului de
informare şi documentare pentru învăţământul superior s-a făcut pornind de la procesele
Managementului Calităţii şi de la structura organizatorică generală a unei instituţii de învăţământ
superior, rezultând în final structura din fig. 4.3.
Fig. 4.3. Structura generală a unei organizaţii de învăţământ superior
22

Pentru o vizualizare facilă a grupurilor de utilizatori s-a folosit structurarea din figura 4.4.
Instituţia de învăţământ superior a fost împărţită pe departamente, apoi au fost extrase activităţile
principale care sunt desfăşurate în cadrul acelor departamente, în final fiind ataşate grupurile de
utilizatori.
Fig. 4.4. Identificarea grupurilor de utilizatori ai sistemului
Realizarea cercetarilor în vederea identificării grupurilor de utilizatori şi a cerinţelor acestora s-
a desfăşurat în cadrul proiectului Sistem de Management al Calităţii în învăţământul superior bazat pe
instrumente informatice de învăţare şi cunoaştere prin care s-a propus să se evalueze sistemele de
informare – documentare existente la nivelul universităţii dar şi să identifice care sunt
cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească un nou sistem de informare– documentare
specific mediului universitar.
Întrebările au fost grupate pe categorii după cum se vede în tabelul 4.3 19
Tab. 4.3. Grupuri de utilizatori
Grup utilizatori: STUDENŢI
Grup utilizatori: CADRE DIDACTICE
A. Informaţii care pot fi accesate pe platforma web - Ştiri A. Necesitatea sistemului
B. Informaţii care pot fi accesate pe platforma web - B. Funcţionalitatea sistemului
Informaţii care au caracter general
C. Informaţii care pot fi accesate pe platforma web -
Informaţii cu caracter specific (în funcţie de programul de
studii la care sunteţi înscrişi)
D. Evaluări
E. E-learning şi managementul cunoştinţelor
19 Kifor, Ştefania, Evaluating student satisfaction and designing education process using quality function deployment,
Proceedings of the 12th International conference: The Knowledge Based Organization, Sibiu, 2007.
23

4.4.1. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare specific
învăţământul superior – Grupul de utilizator STUDENŢI
Pentru realizarea cercetarii s-a discutat o primă formă a chestionarului în cadrul unui Focus -
grup cu studenţi de la facultatea de Inginerie. Chestionarul validat (a se vedea Anexa 1) a fost
administrat unui număr de 150 de studenţi ai Facultăţii de Inginerie. Se prezintă în cele ce urmează
rezultatele acestei cercetari pentru o parte din secţiunile din chestionar.
Acces la instrumente pentru evaluarea prin intermediul
chestionarelor on-line de către student a: Cursurilor, laboratoarelor,
seminariilor
dezacord total
0%
dezacord
2%
neutru
2%
acord total
54%
acord
42%
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Figura D.37
Acces la instrumente de învăţare on-line cum ar fi: Tutoriale
dezacord total
0%
dezacord
2%
neutru
5%
acord total
67%
acord
26%
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Figura E.41
24

4.4.2. Identificarea cerinţelor unui sistem de informare – documentare pentru
învăţământul superior – Grupul de utilizator PROFESORI
Chestionarul utilizat în cadrul acestei cercetări (Anexa 2) a fost administrat cadrelor didactice
de la Facultatea de Inginerie, catedrele TCM şi Inginerie Economică. Se prezintă în continuare o
parte din rezultatele acestei cercetări.
informatic?
Care din următoarele activităţi pe care le desfăşuraţi credeţi că poate fi asistată
Comunicarea cu colegii
Comunicarea cu studentii
Comunicarea cu structurile de conducere
Monitorizare activitate studenti
Auto(Evaluarea) activitatii
Proiectarea activitatii didactice
Documentarea de specialitate
Acces la regulamente, legislatie
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Ce efecte pozitive credeţi că va avea utilizarea unui astfel de sistem
Faciltatarea controlului, evaluarii
Imbunatatirea organizarii, sistematizarii
Informatia potrivita la momentul potrivit
Imbunatatire comunicare
Reducere timp organizare, pregatire
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Cresterea calitatii activitatii didact.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
25

Ce dificultăţi credeţi că va întâmpina utilizarea acestui sistem informatic
Dificultatea accesului de la birou / acasa
Suprapunerea cu site-ul universitatii
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Lipsa timpului necesar accesarii sistemului
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Care din următoarele informaţii/documente consideraţi că ar trebui să vă fie accesibile
prin intermediul sistemului
Info legate de evenimente si proiecte
institutionale
Documente specifice asigurarii calitatii
Planuri de invatamant/programe analitice
Elemente de legislatie si regulamente scolare
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Orarul facultatii
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
26

Consideraţi că aveţi nevoie de documente tipizate pentru unele activităţi, cum ar fi:
Monitorizare activitate studenti
Elaborare rapoarte
Elaborarea ghidului disciplinei
dezacord total
dezacord
neutru
acord
acord total
Elaborarea programelor analitice
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
În privinţa comunicării cu studenţii, platforma informatică ar trebui să permită:
4.5. Specificaţii de proiectare rezultate în urma analizei chestionarelor
completate de către studenţi şi cadrele didactice privind cerintele
sistemului de informare - documentare
Pentru definirea specificaţiilor de proiectare s-a făcut o analiză a rezultatelor chestionarelor
privind cerinţele sistemului de informare - documentare. Pentru a identifica cerinţele de proiectare
rezultatele chestionarelor au fost prelucrate astfel:
s-a calculat câţi studenţi/cadre didactice au răspuns la fiecare întrebare (tabelul 4.4);
s-a considerat că pentru o clasificare a celor mai importante cerinţe răspunsurile „acord” şi
„acord total” reprezintă răspunsurile cele mai reprezentative;
s-a făcut un clasament al întrebărilor în funcţie de răspunsurile „acord” şi „acord total” (tab. 4.4);
s-a realizat un grafic care prezintă clasamentul întrebărilor (fig. 4.4 şi 4.5).
27

Evaluarea Cursurilor,
laboratoarelor, seminariilor
Oportunităţi de angajare – pe
timpul perioadei de studii, pe
timpul vacanţei, după
Practică + instituţii publice şi
private cu care avem
încheiate acorduri de
Aplicaţii
Cursuri (structura, modalităţi
de predare şi evaluare,
bibliografie etc.)
Orar
Modul de examinare
Tutoriale
Suporturile de curs
Recuperări, măriri de notă,
contestaţii şi refacerea
materiei
Elaborare interactivă cursuri
Regulamentul privind
ocuparea locurilor finanţate
de la bugetul de stat.
Proiecte semestriale / de
diplomă
Regulamentul privind creditele
transferabile
Statutul programului de studii
– autorizat/acreditat
Notele obţinute la examinări
Regulamentul privind
acordarea burselor (sociale,
de studii,de merit, mediu
Evaluarea Cadrelor didactice
Programe internaţionale
Socrates, Erasmus, Leonardo
da Vinci, burse de studii în
Condiţiile de desfaşurare a
laboratorului, seminarului,
cursului
Sesiunile de comunicări
ştiinţifice studenteşti
Programa analitică
Prezenţe/absenţe
laboratoare/seminarii
Taxe – administrative (situaţii
şcolare, cazare, eliberare
carnet, diploma de studiu,
Evaluare în cadrul cursului
Alte activităţi recreative (linkuri
către pagini web ale altor
instituţii publice: ex. muzee,
Regulament privind
participarea la activităţile
didactice şi conduita
Concursuri studenţeşti
Regulamente privind cazarea
studenţilor
Program casierie – alte
modalităţi de plată a taxelor
(transfer bancar, etc.)
Taxe – de şcolarizare
Modele de documente (cereri,
fişe de lichidare, formulare
transfer etc.)
Reprezentanţii studenţilor şi
asociaţiile studenţeşti
Condiţiile privind transferurile
la alte instituţii de învăţământ
Asociaţiile studenţeşti
Evaluarea Personalulului
didactic auxiliar
Proceduri privind circuitul
documentelor în facultate şi în
universitate
Reprezentanţii studenţilor – în
Consiliile facultăţilor, în Birou
Senat, în Senat
Facilităţile acordate studenţilor
români studenţilor străini şi de
alte etnii (moldoveni+rromi)
Balul Bobocilor
Codul de etică în cadrul ULBS
Modulul pedagogic
Evaluarea Personalului
administrativ
Carta ULBS
60
50
40
55
54 54 54
53 53 53 53 53
52 52
51 51
50 50 50
49 49
48 48
47 47 47 47
46
45 45
44 44 44 44 44
43 43
41
40
39
36 36
35
34 34 34
31
30
Series1
20
10
0
Mai importante
Mai puţin importante
Figura 4.4. Clasament cerinţe în funcţie de importanţă – studenţi
28

Consideraţi că
aveţi nevoie de
Anunţarea unor
activităţi,
Proiectarea
activităţii
Documentarea
de specialitate
Din punct de
vedere al
Diminuarea
timpului alocat
Creşterea
gradului de
Elemente de
legislaţie şi
Planuri de
învăţământ,
Informaţii legate
de evenimente
Afişarea
ghidului
Semnalarea
unor apariţii
Creşterea
calităţii activităţii
Informarea în
timp util asupra
Accesul la
documente
Semnalizarea
unor apariţii
Informarea în
legătură cu
Lansarea unor
teme de
Care din
următoarele
Monitorizarea
activităţii
Documente
specifice
Anunţarea
rezultatelor
Îmbunătăţirea
comunicării în
Comunicarea
dumneavoastră
Evaluarea /
autoevaluarea
Evidenţa
formaţiilor de
Elaborarea
unor rapoarte
Anularea unor
şedinţe cu
Orarul
facultăţilor
Elaborarea
programelor
Elaborarea
ghidului
Cu studenţii
Monitorizarea
unor activităţi
Afişarea
graficului cu
Comunicarea
cu studenţii
Exprimarea
unor puncte de
Comunicarea
cu colegii
Facilitarea
activităţilor de
Comunicarea
cu superiorii
Cu colegii
Exprimarea
unor păreri,
Informarea
superiorilor în
Evaluarea
profesorilor de
Absenteismul şi
dezinteresul
Lipsa timpului
necesar
Cu superiorii
Atitudinea
distantă şi
Dificultatea
accesului de la
Lipsa timpului
necesar
Creşterea
gradului de
Suprapunerea
cu site-ul oficial
Cât timp sunteţi
dispus/ă să
60
50
40
57 57
56 56 56 56 56 56 56 56 56 56
55 55 55 55 55 55
54 54 54 54
53
52
51 51 51
50 50 50 50 50
49 49
48 48
47 47
46 46
45 45 45
42
40
39
36
30
20
14
10
10
9
6
0
1
Mai importante
Mai puţin importante
Figura 4.5. Clasament întrebări în funcţie de importanţă – cadre didactice
29

4.6. Concluzii la capitolul 4
În momentul dezvoltării unui produs sau al unui serviciu, este cunoscut faptul că dezvoltatorii
încearcă să identifice caracteristicile esenţiale, apreciate într-o măsură foarte mare de utilizatori şi să
acorde o atenţie cu totul specială acestor caracteristici. Pe de altă parte, sunt dese cazurile în care
produselor / serviciilor li se alocă caracteristici (cu costurile aferente) dar acestea nu sunt cerute sau
apreciate de utilizatori. Putem să ne dăm seama de aceste lucruri doar testând piaţa, întrebându-i pe
cei cărora le destinăm produsele / servicii respective.
Acesta a fost şi raţionamentul cercetării prezentate în acest capitol: definirea specificaţiilor de
proiectare a sistemului de informare – documentare pentru mediul universitar în raport cu domeniile,
criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă utilizati la nivel internaţional în sistemul de
învăţământ superior din România, cu cerinţele utilizatorilor (studenţi, cadre didactice, personal
administrativ) şi în raport cu sistemele existente. În urma acestei cercetări am reuşit să identific care
sunt carateristicile pe care utilizatorii l-ar aprecia în mod deosebit şi care sunt caracteristicile la care
am putea renunţa pentru că utilizatorii nu le solicit. În momentul dezvoltării la aceste grupe de
caracteristici mai trebuie adăugate şi acelea care ţin de funcţionarea sistemului şi cele legale şi de
reglementare, care derivă din legi precum Legea educaţiei naţionale, Metodologia Aracis etc.
Sistemul de informare – documentare este foarte complex iar realizarea sa într-o singură
etapă este practic imposibilă, recomandabilă fiind abordarea şi construcţia sa modulară. În cazul
prezentei cercetări s-a decis proiectarea şi implementarea doar a anumitor module, urmând ca restul
de module să fie dezvoltate ulterior. Tot din motive de complexitate, aceste module s-au dezvoltat
doar pentru anumite structuri, programe de studii, pe măsură ce îşi dovedesc funcţionalitea acestea
pot fi extinse până la nivelul întregii facultăţi.
Este de asemenea necesar să se construiască într-o primă fază un model generic care să
poată fi implementat practic în orice instituţie de învământ superior. În capitolul şase se prezintă un
astfel de model care va fi ulterior implementat şi testat la ULBSibiu în cadrul unui proiect pilot.
5. Model de informare - documentare pentru
mediul universitar
5.1. Prezentarea modelului
Modelul s-a realizat pornind de la specificaţiile de proiectare ale sistemului de informare –
documentare pentru mediul universitar în raport cu domeniile, criteriile, standardele şi indicatorii de
performanţă utilizaţi la nivel internaţional în sistemul de invăţămănt superior din România, cu cerinţele
30

utilizatorilor (studenţi, cadre didactice, personal administrativ) şi în raport cu sistemele existente,
prezentate in capitolul anterior. (fig. 5.1.). Pentru a configura sistemul de informare - documentare
este necesar ca datele de intrare să fie prelucrate astfel încât sistemul să nu aducă funcţionalităţi
suprapuse peste cele existente în platformele actuale din universitate. De asemenea se urmăresc
funcţionalităţile care lipsesc (acestea fiind rezultate în urma analizei) pentru a putea fi abordate şi
implementate.
Grupuri
utilizatori
Standarde
pentru
Asigurarea
Calităţii în
Învăţământ
ul Superior
SPECIFICAŢII
DE
PROIECTARE
Platforme
existente
în ULBS
şi
instituţiile
partenere
Rezultate analiză
chestionare
studenţi şi cadre
didactice
Figura 5.1. Specificaţii de proiectare a modelului de informare – documentare
Provocarea a venit în stabilirea „nucleului” acestui sistem, platforma eLearning capabilă să
susţină un astfel de sistem. S-au analizat posibile variante mai mult sau mai puţin viabile, au existat
diverse metode de abordare dintre care trei pot fi considerate de bază:
a) construirea de la zero a unei platforme;
b) selectarea unei platforme din cele deja existente pe piaţă;
c) selectarea unei platforme suficient de adaptabile open-source.
Varianta a) a fost eliminată încă de la început deoarece s-a stabilit că timpul şi efortul necesar
dezvoltării unei platforme de la zero nu ar mai fi permis şi dezvoltarea instrumentelor de management
al cunoştinţelor pentru managementul calităţii (adică unul dintre obiectivele esenţiale ale proiectului).
Dintre variantele b) şi c) alegerea s-a făcut relativ uşor deoarece au fost identificate platforme opensource
capabile să ofere funcţionalităţile de bază necesare pentru desfăşurarea proiectului.
31

În urma analizelor a fost selectată platforma Moodle, o platformă care şi-a dovedit eficacitatea
demonstrată prin numărul mare de utilizatori la nivel mondial. Moodle nu poate acoperi însă toate
funcţionalităţile astfel că s-a decis interconectarea cu alte module, conform modelului prezentat în
figura 5.2.
Managementul calităţii
Workflow
KM [Stocare +
Categorizare]
Platforma elearning /
Moodle
+
Procese/Funcţionalităţi
„standard”
Authoring
[Suport pt. autori]
Căutare
[Reutilizare]
Managementul cunoştinţelor
Fig.5.2. Model de informare – documentare în învăţământul superior
5.2. Componenta „Managementului Calităţii” a modelului
Managementul Calităţii se centrează pe acele strategii, structuri, tehnici şi operaţii prin care
instituţia demonstrează că îşi evaluează performanţele de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
educaţiei şi dispune de sisteme de informaţii care demonstrează rezultatele obţinute în învăţare şi
cercetare. Importanţa acestui domeniu constă, pe de o parte, în concentrarea asupra modului în care
universitatea gestionează asigurarea calităţii tuturor activităţilor sale, iar pe de alta, de a face publice
informaţiile şi datele care probează un anumit nivel al calităţii.
Pentru identificarea proceselor Managementului Calităţii s-a utilizat metodologia IDEF0, care
permite reprezentarea proceselor unei organizaţii şi a legăturilor care au loc între aceste procese.
Modelul proceselor şi activităţilor specifice Managementului Calităţii la Universitatea Lucian
Blaga din Sibiu se regăsesc în figurile care urmează. Modelul este reprezentat la un nivel de
genericitate suficient de redicat astfel că el poate fi preluat practic pentru orice instituţie de învăţământ
superior. La realizarea modelului s-a pornit de la procesele principale din cadrul unei instituţii de
Învăţământ Superior, ulterior acestea fiind descompuse în elementele componente. Datorită
complexităţii modelul este reprezentat doar parţial în figurile care urmează.
32

Universitate A-0 Universitate
Used At:
Author: dr. ing. Lucian
LOBONT
Project: Universitate
Date: 17.11.2006
Rev:
17.11.2006
WORKING
DRAFT
RECOMMENDED
READER
DATE
CONTEXT:
TOP
Scop:
Notes: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Modelul prezinta procesele si activitatile specifice
Managementului Calitatii in cadrul unei institutii de
Invatamant Superior
PUBLICATION
Proceduri
Legi
Regulamente interne
Candidati
Procesele
Managementului
Calitatii la ULBS
0
A0
Resurse materiale
Absolventi
Publicatii stiintifice
DGA
Rectorat
Departamente
Facultati
Node: Title: Number:
Universitate
A-0
33
1
Page:

Universitate A0 Procesele Managementului Calitatii la ULBS
Used At:
Author: dr. ing. Lucian
LOBONT
Project: Universitate
Date: 17.11.2006
Rev: 17.11.2006
WORKING
DRAFT
RECOMMENDED
READER
DATE
CONTEXT:
Notes: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
PUBLICATION
A-0
Proceduri
Legi
Regulamente interne
Cerintele pietei
Management
Candidati
1 Misiune si Obiective
Strategii A1 pentru Managementul Calitatii
Plan Strategic
Resurse,
infrastructura
2
A2
Resurse materiale
Resurse financiare
Resurse umane
Procese
principale
3
A3
Absolventi doctorat
Absolventi licentiati
Publicatii stiintifice
Resurse materiale
Absolventi master
Standarde
Metodologii
Indicatori
Evaluare,
monitorizare,
imbunatatire
4
A4
Rapoarte
Financiar
Resurse umane
DC
Obiective de imbunatatire
DAC/CEAC
Facultati Rectorat
Contabilitate
DGA
Departamente
Cadre didactice
Studenti
Echipa audit extern
Echipa audit intern
Node: Title: Number:
Procesele Managementului Calitatii la ULBS
A0
34
2
Page:

5.3. Componenta „cunoaştere” a modelului
Managementul cunoştinţelor constă din strategii şi practici utilizate pentru a identifica, crea,
reprezenta, distribui şi a facilita adoptarea cunoştintele exprimate şi tacite 20 . O altă definiţie a
managementului cunoştinţelor este: re-utilizarea cunoştinţelor pentru a îmbunătăţi eficacitatea
organizaţiei prin oferirea cunoştinţelor potrivite celor care le solicită, în momentul în care le solicită 21 .
În învăţământul superior, managementul cunoştinţelor poate fi definit ca un proces prin
intermediul căruia universităţile creează, stochează şi utilizează cunoştinţele colective. Acest
proces include 3 etape: învăţământ organizaţional - procesul achiziţiei de date; producţia de
cunoştinţe - procesul de transformare şi integrare a informaţiei în cunoştinţe utilizabile; distribuţia
cunoştinţelor - procesul diseminării cunoştinţelor pe tot cuprinsul organizaţiei.
Conceptul de organizaţie hypertext ne oferă cadrul teoretic al referinţei dezvoltării creaţiei de
cunoştinţe propuse precum şi al ciclului de distribuţie 22 . În organizaţia hypertext cunoştinţele sunt
administrate printr-un ciclu dinamic de cunoştinţe şi distribuire de informare prin intermediul căruia
membrii organizaţiei cooperează la activităţi de creare a cunoştinţelor. În timpul acestor activităţi ei
vor interacţiona intensiv într-un mediu de mare încredere unde informaţia circulă liber şi experienţa
stimulează construcţia cunoaşterii. Cunoaşterea rezultantă este apoi codificată, documentată şi
indexată, sau „inventariată”, pentru a putea fi eficient accesată si distribuită. Pentru a face eficientă şi
eficace crearea cunoaşterii, organizaţia hypertext trebuie să aloce timp, spaţiu şi resurse
organizaţionale pentru aceste activităţi, să distribuie resurse şi să acţioneze astfel încât să promoveze
un ciclu continu de management al cunoştinţelor condus de o viziune fundamentală. Din acest motiv
conceptele de organizaţie hypertext trebuie suprapuse peste sistemul care
practic
reglementează modul de funcţionare al organizaţiei şi anume sistemul de management al
calităţii.
Componenta „managementul cunoştinţelor” a modelului este inspirată din lucrarea lui Picolli, care
propune o abordare pe 3 etape ce implică achiziţia şi generarea cunoaşterii, codificarea si stocarea
cunoaşterii, diseminarea şi aplicarea cunoaşterii, pentru a a crea un proces explicit şi structurat ce
vizează atât învăţare individuală cât şi organizaţională simultan cu îmbunătăţirea memoriei
organizaţionale (fig. 5.3).
20 Introduction to Knowledge Management". Unc.edu.
http://www.unc.edu/~sunnyliu/inls258/Introduction_to_Knowledge_Management.html.
21 Jennex M., Towards a consensus knowledge management success definition, The journal of information and knowledge
management systems, Vol. 39 No. 2, 2009.
22 Piccoli G., Ahmad R. and Ives B., Knowledge management in academia: A proposed framework, Information Technology
and Management, 2008.
35

Figura 5.3. Modelul de management al cunoştinţelor
Procesul de achiziţie şi generare reprezintă acţiunea de „recoltare” şi producere de noi
cunoştinţe; de aici înainte se va referi ca fiind etapa de „creaţie” a ciclului de management al
cunoaşterii. Adoptăm eticheta de „distribuţie” pentru a denumi procesul de distribuire a cunoştinţelor
stocate ori printr-o „împingere” ( pushing) către utilizatori, sau prin oferirea posibilităţii de accesare „a
trage” (pull it) - după nevoi.
Trei entităţi, sau motoare, conduc procesul de creaţie de cunoştinţe propus şi ciclul de
distribuţie (figura 5.3) 23 . În motorul de cercetare se planifică procesele şi se stabilesc ţintele
organizaţiei, în acelaşi timp monitorizând progresele şi evaluând rezultatele (generarea şi achiziţia de
cunoştinţe). Actorii din cadrul motorului de producţie, sub supervizarea celor ce administrează motorul
de cercetare, produc şi codifică cunoştinţele ca parte din propria lor instruire (generarea şi stocarea
cunoştinţelor). Finalmente, actorii din motorul de învăţare, sub ghidarea universităţii, absorb şi aplică
informaţiile stocate (utilizarea cunoaşterii).
Fiecare din motor deserveşte un scop diferit şi contribuie la crearea de cunoştinţe şi a ciclului
distribuţie al lor, într-o manieră specifică de care beneficiază direct utilizatorii acelui motor în timp ce
contribuie la perpetuarea întregului proces.
Motorul de cercetare, compus din cadre didactice, cercetători, doctoranzi, iniţiază şi
direcţionează proiectele de creare a cunoaşterii. Participanţii din cadrul motorului de cercetare:
selectează zonele de cercetare care se vor explora;
identifică teoriile şi ipotezele pentru a formaliza explorarea;
23 Piccoli G., Ahmad R. and Ives B., Knowledge management in academia: A proposed framework, Information Technology
and Management, 2008.
36

operaţionalizează aceste teorii şi ipoteze în proiecte semestriale, finale;
stabilesc activităţile tutoriale şi coordonarea procesului de învăţare;
evaluează adecvanţa teoriilor şi ipotezelor;
asigură calitatea produsului final.
Prin analiza şi cercetarea mediului extern, a noilor tehnologii şi a cererilor pieţii muncii, se
stabilesc şi se actualizează continuu obiectivele specializării şi se dezvoltă cerinţele pentru studenţii
care vor fi implicaţi în modulul de producţie. Această planificare asigură că proiectele semestriale / de
disertaţie sunt integrate cu concepte relevante şi material educaţional astfel încât studenţii să nu
perceapă proiectele ca activităţi tip „make work”. Motorul de cercetare coordonează şi facilitează
descoperirea procesului de creare a cunoaşterii pentru studenţii din procesul educaţional, ei având
acces la cunoştinţele acumulate şi stocate în baze de date de către absolvenţii din anii anteriori.
Motorul de cercetare proiectează cursul studiului formal, formulează ipoteze, selectează
metodologiile de cercetare ce urmează a fi implementate, ş.a.m.d. Pentru a fi încununat cu succes e
necesar ca participanţii din fiecare motor să recunoască avantajele sistemului şi să observe plusurile
tangibile pentru timpul pe care l-au investit. Recompensele şi beneficiile pentru participanţii din cadrul
motorului de cercetare se materializează prin diverse forme. Pot fi publicaţii în mediul şcolastic, dar
sunt şi beneficii imediate şi mai durabile. În viitorul apropiat, ideile pot fi gata implementate, datele
automat colectate, şi ipotezele mult mai rapid testate, prin acestea reducând costurile asociate cu
speculaţiile comerciale ale cercetării şi productivitate tot mai ridicată. Similar, noii cercetători pot fi
rapid integraţi în proiecte în curs de derulare şi contribuind la motorul de cercetare sau producţie, sau
să-şi înregimenteze studenţii ca participanţi în motorul de învăţare. Pe termen lung, vizibilitatea
externă a motorului de cercetare web-based, va promova o schimbare în cultura organizaţională către
un mediu mai cooperativ şi deschis, unde augmentarea şi împărtăşirea cunoştinţelor sunt
instrumente către învăţarea individuală si dezvoltarea organizaţională. Într-o asemenea cultură,
participanţii din cadrul motorului de cercetare vor beneficia de colaborarea sporită cu colegi calificaţi
din interiorul sau exteriorul instituţiei.
Mai mult, cum baza de experienţe creşte, membrii foarte probabil se vor bucura de un mediu
de învăţământ îmbogăţit cu studenţi mai interesaţi şi motivaţi, un mediu care considerăm că va ajuta
să atragă o înaltă calitate a facultăţii şi a studenţilor absolvenţi.
Motorul de cercetare conferă liniile de ghidare pentru motorul de producţie, unitatea de
producţie a modelului. Studenţii absolvenţi şi studenţii din anii terminali, o parte din cei care au
beneficiat anterior din cunoştinţele stocate sau care au aptitudinile sau expertiza sunt contribuitorii
cheie pentru efortul de producţie. Membrii motorului de producţie :
cercetează aria conţinutului pentru modulul solicitat de cunoaştere;
achiziţionează abilităţile tehnice necesare pentru dezvoltarea personală;
confirmă cerinţele finale pentru modulul de cunoştinţe;
proiectează şi dezvoltă modulul;
asigură calitatea sa;
37

Producţia survine înăuntrul unui mediu de învăţare formal cum ar fi o clasă formală, un studiu
independent sau proiect (lucrare de disertaţie), sau o combinaţie din cele de mai sus. De exemplu, la
proiectele de mare scară, un program de Master poate conduce la organizarea şi integrarea unui
proiect de creaţie de cunoaştere implicând o întreagă clasă de absolvenţi ca dezvoltatori. Lucrând în
echipe sau individual, dezvoltatorii ar investiga ariile unor teme relevante şi ar acumula expertiză în
cazul subiectului şi conceptelor desemnate lor. Aici studenţii dobândesc abilităţi de înalt nivel şi
capacitatea de a produce o muncă de înaltă calitate. Astfel, motorul de producţie furnizează o bogată
oportunitate de învăţare pentru membrii ei.
Adiţional pentru îmbunătăţirea învăţării membrilor, motorul de producţie este intenţionat să
producă un modul de cunoaştere de format standard şi înaltă calitate care va fi pe urmă folosit de
studenţi în motorul de învăţare. Motorul de cercetare regularizează motorul de producţie prin
încorporarea proiectelor de producţie în procesul de învăţământ şi introducerea conceptelor şi
abilităţilor necesare pentru finalizarea proiectului. Motorul de cercetare, cu toate acestea, trebuie să
fie atent la sugestiile si criticile membrilor din cadrul motorului de producţie. Acest feedback permite
motorului de cercetare să-şi revizuiască şi ajusteze scheletul teoretic şi ipotezele subliniind eforturile
producţiei.
În timp ce o analiză superficială poate sugera că notele mai bune sunt obiectivele principale
ale unui student în motorul de producţie, potenţialele beneficii sunt de departe mai însemnate. În
primul rând, pentru ca modelul să fie un succes, studenţii trebuie să simtă că acest format furnizează
un mediu de învăţare mai antrenant decât clasa tradiţională, unul care le oferă un control asupra
propriei învăţări şi o oportunitate mai bună de a construi pe ce au învăţat în cadrul cursului. Şi mai
mult, vor vedea legătura între lecturile de la clasă şi implementările practice dobândind noi abilităţi
care sunt apreciate la locul de muncă. La proiectele care atrag cercetători din alte instituţii, studenţii
din cadrul motorului de producţie vor avea posibilitatea să interacţioneze cu membrii binecunoscuţi ai
facultăţii şi cercetători într-un mediu stimulant care altfel nu le-ar fi fost accesibil. În unele cazuri,
dezvoltarea modulelor de învăţare poate de asemeni necesita interacţiunea cu studenţi din alte
instituţii, ţări sau culturi. Finalmente dezvoltatorii vor fi angajaţi în producţia de conţinut util şi aplicaţii
care pe rând vor fi implementate într-un mediu familiar.
A treia componentă a modelului propus, motorul de învăţare, e utilizatorul primar al
cunoaşterii create anterior. Sub îndrumarea coordonatorului de program sau în medii de învăţare cu
ritm propriu, studenţii beneficiază de depozitul de cunoştinţe disponibil. Cum ciclurile de creare a
cunoaşterii sunt repetitive, baza de cunoştinţe disponibilă creşte şi studenţii au un mai mare acces la
informaţie. În acest mediu, cei ce învaţă îşi pot personaliza experienţa de învăţare pentru a se potrivi
nevoilor individuale.
În această fază a treia, motorul de cercetare îndeplineşte un rol esenţial de ghidare şi
direcţionare. Trebuie exploatată cunoaşterea stocată şi în acelaşi timp să menţină o structură flexibilă
care să se poată acomoda nevoilor studentului. Feedback-ul generat de motorul de învăţare ajută
motorul de cercetare să testeze şi să revizuiască originalele ipoteze de proiectare. Recompensele
38

pentru studenţii din motorul de învăţare includ un mediu de învăţământ nou, flexibil şi expunere la o
mare bază de cunoştinţe recente.
Succesul modelului în forma propusă depinde, în mare măsură, de sinergia celor 2
componente esenţiale: managementul calităţii şi managementul cunoştinţelor. În figura 5.4 se
prezintă modelul care integrează cele 2 componente şi care va sta la baza funcţionării sistemului
propus. Un SIDIS trebuie să funcţioneze după un astfel de ciclu şi trebuie să identifice, să utilizeze şi
să îmbunătăţească în permanenţă cunoaşterea.
Fig. 5.4. Model integrat de management al cunoştinţelor / managementul calităţii pentru un sistem de
informare - documentare
Pentru ca modelul prezentat în figura 5.4 să funcţioneze efectiv sunt necesare condiţiile:
- sistemul de management al calităţii (procese, proceduri, instrucţiuni, regulamente) să fie
definit, implementat şi actualizat continuu;
- instrumente informatice care să sprijine pe de o parte funcţionarea sistemului de
management al calitătii şi, în acelaşi timp să sprijine funcţionarea managementului
cunoaşterii, adică: achiziţia de date; producţia de cunoştinţe şi distribuţia cunoştinţelor
În ceea ce priveşte platforma Elearning capabilă să susţină sistemul, s-a precizat mai sus că a
fost selectată platforma Moodle, care şi-a dovedit eficacitatea prin numărul mare de utilizatori la nivel
39

mondial. Moodle nu poate acoperi însă toate funcţionalităţile astfel că s-a decis interconectarea cu
alte module, conform modelului prezentat în figura 5.2.
5.4. Module ale modelului de informare – documentare în învăţământul
superior
5.4.1. Platforma de bază e-learning - Moodle: caracteristici şi funcţionalităţi
Moodle este un sistem de management pentru programe de studii, un software gratuit Open
Source (http://moodle.org/ ) 24 .
5.4.2. Managementul cunoştinţelor (KM – Knowledge Management)
Procesele şi activităţile aferente managementului de cunoştinţe, care asigură un flux logic al
operaţiunilor sunt următoarele:
Procese
Colectare
Organizare
Rafinare
Diseminare
Activităţi
Intrare de date, extragerea informaţiei din diferite
surse, căutarea informaţiei concludente
Catalogare, indexare, filtrare, corelare
Contextualizare, colaborare, compactare, proiectare,
regăsire
Flux, partajare, difuzare
Astfel, managementul de cunoştinţe, element cheie al proprietăţii intelectuale al unei instituţii
de învăţământ superior, este abordat prin intermediul unei soluţii tehnologice cu o bază de date cu
interfaţă web. Instrumentele oferite asigură posibilitatea managementului resurselor de cunoaştere
într-un mod eficient şi interoperabil, care permite atât integrarea cât şi asigurarea unui potenţial
pentru difuzarea unor servicii – fapt permis de efectele mecanismelor de livrare ale Internetului.
Capacitatea unui asemenea sistem de a fi scalabil conferă universităţilor posibilitatea de a fi mult mai
operative în a răspunde unor condiţii dinamice. În acelaşi timp, prin intermediul utilizării unor
asemenea tehnologii, instituţiile de învăţământ superior dobândeasc abilitatea de a proiecta strategii
imposibil de întrevăzut în alte condiţii.
Soluţia informatică propusă abordează patru module:
• Management de documente
• Managementul fluxului de lucru
1. 24 http://moodle.org/
40

• Managementul template-urilor
• Partajarea informaţiei / Knowledge sharing
5.4.3. Căutare (Reutilizare)
Un modul foarte important al platformei îl reprezintă motorul de căutare. Motorul de căutare
este un program care are rolul de a căuta informaţii şi a returna rezultate în funcţie de elementele
introduse de utilizator de obicei într-un formular de căutare sau într-un câmp de căutare. De
asemenea la căutare se va ţine seama de diverse criterii de căutare.
Modulul de căutare are rolul de regăsire rapidă a informaţiilor necesare pentru utilizatorii
principali şi anume studenţii şi cadrele didactice. Aceştia pot beneficia de cunoştinţele stocate pentru
diverse activităţi cum ar fi:
- studenţii pot folosi motorul de căutare pentru a regăsi informaţii bibilografice pentru
studiu;
- studenţii pot regăsi foarte repede informaţii referitoare la un anumit topic de interes;
- studenţii se pot familiariza cu modul de abordare a unei cercetări ştiinţifice;
- cadrele didactice pot regăsi informaţii care să îi ajute la dezvoltarea suportului de curs;
- cadrele didactice pot regăsi informaţii utile pentru realizarea unor lucrări ştiinţifice;
- cadrele didactice pot urmări în procesul de realizare a lucrării de licenţă sau a disertaţiei o
posibilă intenţie de fraudă.
5.4.4. Authoring (Suport pentru autori)
O platformă autor este un mediu robust pentru editarea de conţinuturi educaţionale
multimedia. Cu ajutorul acesteia, instructorii, experţii şi alte persoane implicate pot edita rapid şi
simplu conţinuturi educaţionale multimedia şi le pot publica în diferite forme, fie prin intermediul
internetului, fie pe CD-rom.
Prin utilizarea platformei autor:
se publică mai repede cunoştinţele: începând cu editarea şi distribuirea de conţinuturi
educaţionale electronice în câteva zile.
se creşte eficienţa prin integrarea perfectă a conţinuturilor educaţionale, în scopul distribuirii
acestora în mod controlat si activ. Aceste continuturi se pot integra în orice alt sistem de
management al instruirii conform cu standardul SCORM.
Caracteristici
editare simplă a continuturilor educaţionale multimedia: datorita interfeţei pentru utilizatori
intuitive web based, autorii şi experţii nu trebuie sa posede cunostinţe de programare pentru a
41

edita continuturi educaţionale atractive. Funcţia drag-and-drop accelerează editarea structurii
cursului. Modelele de structură conferă siguranţă în momentul expunerii didactice.
administrare eficientă a conţinuturilor educaţionale şi colaborare perfectă astfel că expresia
„munca în echipă” are o nouă semnificaţie: toate persoanele implicate colaborează în baza
unui mediu groupware exigent, cu management de sarcini, statut şi note. Acest lucru creşte
eficienţa procesului de editare, deoarece punctele de suprapunere dispar şi procesele de
comunicare şi punere de acord sunt mai eficiente.
distribuire inteligentă, în diferite forme: reutilizarea continuturilor educaţionale existente din
baza de date centrală minimizeaza costurile. În acelaşi timp, modelele de layout asigură o
adaptare simplă la cerinţele noi referitoare la identitatea corporativă şi o editare în funcţie de
necesităţi, pentru diferite medii de utilizare – cursuri on-line (Html, Flash), materiale imprimate
(PDF), CD-uri.
5.5.Concluzii la capitolul 5
Modelul generic de SIDIS prezentat în acest capitol are 2 componente esenţiale:
managementul calităţii şi managementul cunoştinţelor. Managementul calităţii trebuie să ofere acel
flux continuu al proceselor şi activităţilor din cadrul sistemului şi cadrul necesar pentru definirea şi
aplicarea tuturor procedurilor de calitate, astfel încât să se probeze respectarea standardelor de
calitate. Componenta cunoaştere trebuie să ofere acele instrumente prin care să asigurăm creearea,
stocarea şi utilizarea cunoştinţelor colective. Componenta „Managementul calităţii” este prezentată
sub forma unui model IDEF0 în care se regăsesc procesele principale ale unui instituţii de învăţământ
superior precum şi informaţiile şi documentele care ar trebuie asigurate pentru ca aceste procese să
funcţioneze efectiv. În ceea ce priveşte componenta Managementul cunoştinţelor, se oferă un model
de management al cunoştinţelor cu trei „motoare” care furnizează achiziţia şi generarea cunoaşterii,
codificarea si stocarea cunoaşterii, diseminarea şi aplicarea cunoaşterii, pentru a a crea un proces
explicit şi structurat ce vizează atât învăţare individuală cât şi organizaţională simultan cu
îmbunătăţirea memoriei organizaţionale. Pentru ca acest Management al cunoştinţelor să funcţioneze
efectiv, el trebuie să se bazeze pe instrumente concrete, astfel că la finalul acestui capitol se prezintă
o succint platforma de elearning Moodle integrată cu instrumente de tip management de documente,
managementul fluxului de lucru, knowledge sharing, data mining, căutare (reutilizare), authoring
(suport pentru autori).
42

6. Sistem de informare – documentare în
învăţământul superior – descriere şi
funcţionalităţi
Realizarea unui sistem de informare – documentare la nivelul întregii instituţii de învăţâmânt
superior este o problemă deosebit de complexă şi greu de gestionat; este recomandat ca
implementarea să se facă pe proiecte pilot, anumite structuri şi în momentul în care se dovedeşte
funcţional să se extindă implementarea la nivelului întregii organizaţii. În prezenta lucrare s-a proiectat
şi implementat sistemul pentru programul de Master – Managementul calităţii
(http://mc.did.ulbsibiu.ro/login/index.php )
Sistemul de informare – documentare în învăţământul superior s-a dezvoltat pe baza
modelului prezentat în capitolul anterior (fig. 5.2). Astfel, modelul a fost particularizat pentru programul
respectiv de studii, utilizând ca platformă Elearning Moodle; în cele ce urmează vor fi prezentate
diverse funcţionalităţi şi modul în care acestea se regăsesc implementate pe platformă.
6.1. Accesul securizat
Pentru accesarea informaţiilor fiecare student sau cadru didactic are nevoie de un nume de
utilizator şi de o parolă. Prin aceasta se asigură securizarea accesului la conţinutul platformei. Fiecare
utilizator primeşte de la administrator un nume de utilizator şi o parolă iniţială, la prima conectare
acesta fiind obligat să-şi definească propria parolă. Accesul se poate face din reţeaua internet sau
intranet de la orice calculator conectat la internet.
6.7. Accesare aplicaţie disertatie şi management de cunoştinte
O noutate absolută a acestui sistem de informare documentare în învăţămăntul
superior o reprezintă modulul „Aplicaţia disertaţie şi management de cunoştinţe”. Acesta a fost
interconectat cu aplicaţia din Moodle şi conţine modulele Managementul cunoştinţelor, Căutare
(Reutilizare) şi Authoring (Suport pentru autori), prezentate în capitolul 5.. Diagrama flux după care a
fost construit acest modul este prezentată în figura 6.6.
Se prezintă mai jos o serie din funcţionalitătile acestui modul, în teză fiind prezentate o parte
din funcţionalităţile sistemului.
43

Document1.igx
START
PROCES SUSTINERE EXAMEN
DISERTATIE/LICENTA
lansare proces
sustinere
examen
disertatie
Alegerea
cadrului did.
indrumator
Propunerea
temei
Studentul este
eligibil pentru
sustinerea
No
Se rezolva
daca e posibil
situatia
Profesorul
accepta?
No
studentul alege
alt cd
disertatiei?
studentului
Yes
Yes
Studentul
propune
tema?
No
tema este
selectata din
temele propuse
la catedra?
No
tema este
selectata din
temele propuse
de cd?
No
Yes
Yes
Yes
Profesorul este
de acord cu tema
propusa de
student?
No
Se cere
studentului
propunerea
unei alte teme
realizare
calendar
planificare
Yes
tema si cd
indrumator
alesi
vizualizare
cd+student
indrumat+tema
intalniri (fizic
sau online)
periodice intre
cd si studenti
indrumati +
stabilire termen
vizualizare
calendar
limita finalizare
lucrare
realizarea
temei
(disertatiei) cu
discutii
periodice
conform
calendarului
evaluare
continua a
lucrarii (de
preferat online)
lucrarea
corespunde?
Yes
No
studentul isi
insuseste observatiile
si face modificarile
corespunzatoare
continuarea
lucrarii cu
evaluare
continua pana
verificare
lucrare finala
de catre cd
la finalizare
trebuie facute
modificari de
continut?
Yes
studentul face
modificarile
cerute
No
vizualizare lista
lucrarea a
fost finalizata
conform
termenului
limita?
Yes
lucrare
finalizata
realizare test
antifrauda prin
compararea
continutului cu
baza de date
lucrarea
a trecut
testul?
Yes
studentul
primeste
acceptul pentru
sustinerea
disertatiei in
fata comisiei
studenti admisi
pentru
sustinerea
disertatiei, cd
indrumator,
titlul lucrarii
No
No
studentul nu
poate sustine
disertatia
introducerea in
sustinere
disertatie in
fata comisiei
studentul
trece
examenul?
Yes
baza de date a
lucrarii
(arhivare)
No
studentul
sustine
disertatia in
alta sesiune de
examene
STOP
STOP
STOP
Fig. 6.6. Diagrama flux a procesului de disertatie
44

6.8. Concluzii la capitolul 6
După cum se afirmă în capitolul cinci, realizarea unui sistem de informare – documentare la
nivelul întregii instituţii de învăţâmânt superior este o problemă deosebit de complexă şi greu de
gestionat; este recomandat ca implementarea să se facă pe proiecte pilot, anumite structuri şi în
momentul în care se dovedeşte funcţional să se extindă implementarea la nivelului întregii organizaţii.
În prezenta lucrare s-a proiectat şi implementat SIDID pentru programul de Master – Managementul
calitătii; modelul de SIDIS a fost particularizat pentru programul respectiv de studii, utilizând ca
platformă Elearning Moodle, în acest capitol prezentându-se o parte din componentele sistemului
rezultat. S-a acordat o atenţie sporită modului Aplicaţie disertaţie şi management de cunoştinţe
integrat în platforma Moodle, care reprezintă o noutate absolută în domeniu, acest modul gestionând
toate procesele, din momentul în care studentul optează pentru o anumită lucrare de disertaţie, întreg
procesul de comunicare profesor / student, evaluări intermediare şi finală, până în momentul în care
lucrarea de disertaţie este indexată pe platformă, încărcată în format full text şi accesibilă viitoarelor
generaţii de studenţi; asigurând în acest sens premisele plus valorii în activitatea de cercetare –
documentare a studenţilor şi în realizarea unei îmbunătăţiri continue a nivelului de calitate a
activităţilor de cercetare desfăşurate de către studenţi.
7. Testarea şi validarea soluţiei
Un program este fiabil dacă funcţionează şi continuă să funcţioneze fără întreruperi un interval
de timp. Această noţiune exprimă de fapt rezistenţa la condiţiile de funcţionare. Un sistem de operare
trebuie să fie fiabil pentru că trebuie să funcţioneze o perioadă suficient de lungă de timp fără să
cadă, indiferent de programele care rulează pe el, chiar dacă nu totdeauna la performanţe optime.
Programul este sigur dacă funcţionează corect, fără operaţii nedorite. Un program are o
eroare (engl. „bug”) dacă nu se comportă corect. Se presupune că dezvoltatorul ştia ce ar fi trebuit
programul să facă, iar comportamentul greşit nu este intenţionat. Rezultă că programele pentru mulţi
utilizatori sunt produse finite, care îndeplinesc cerinţe de calitate care le permit să funcţioneze
independent de cei care le-au produs.
Programul este bun dacă permite utilizatorului să selecteze variante de structuri ale
rezultatelor pe care le doreşte. Programul este bun în cazul în care indiferent de ceea ce s-a introdus
se obţine, fie un rezultat, fie un mesaj. Niciodată nu are loc transmiterea automată a controlului către
sistemul de operare (“ieşirea din program”) sau se blochează calculatorul. Programul este bun, dacă
şi numai dacă, lasă utilizatorului posibilitatea de a decide în puncte cheie: volumul de date introduse,
selectarea prelucrărilor efectuate, selectarea opţiunilor de obţinere a rezultatelor, continuarea sau
întreruperea execuţiei programului.
45

Sistemul de informare – documentare pentru invatamantul superior este un produs IT compus
dintr-o combinaţie de hardware, sisteme software, aplicaţii software (care pot fi special comandate
sau sub forma de pachete de programe), software şi echipamente de comunicaţii, livrări de servicii de
instruire şi de susţinere, în conformitate cu politici şi proceduri, documentate, corespunzătoare,
precum şi materiale consumabile. Produsul software reprezintă ansamblul complet format din
programe, proceduri şi documentaţie asociată, pentru calculator precum şi datele destinate să fie
livrate unui utilizator. Deci un produs software include şi documentaţia de instalare şi operare,
documentaţia de utilizare şi întreţinere, proceduri de utilizare şi materiale de instruire.
În cazul aplicaţiilor Internet care accesează baze de date există o multitudine de cauze care
duc la funcţionarea incorectă a acestora.
• logica bazei de date; procedurile stocate, interogările sau comenzile de actualizare, inserare sau
ştergere conţin erori;
• logica serverului de aplicaţii; există erori de proiectare sau de programare în cadrul funcţiilor
implementate în serverul de aplicaţii;
• logica procesării tranzacţiilor; ordinea eronată a efectuării unor operaţii conduce la eşuarea
întregii tranzacţii;
• comunicarea; în cazul unor probleme de comunicare la diverse niveluri, tranzacţiile fie nu au loc,
fie se realizează incomplet sau incorect.
Pentru testare au fost luate în considerare:
• capacitatea de utilizare – uşurinţa în utilizare şi înţelegerea elementelor interfeţei constituie
elemente importante în acceptarea aplicaţiei;
• funcţionalitatea – faptul că aplicaţia realizează ceea ce îşi propune prin specificaţii conduce la
creşterea încrederii utilizatorilor;
• compatibilitatea; având în vedere faptul că există o multitudine de combinaţii între navigatoare,
sistemele de operare şi aplicaţiile care rulează în navigatoare, asigurarea compatibilităţii
aplicaţiei este o problemă importantă, deoarece există riscul ca o parte importantă dintre
potenţialii utilizatori să nu poată utiliza aplicaţia datorită incompatibilităţilor ;
• performanţa; timpul de răspuns şi resursele ocupate reprezintă un aspect important pentru
utilizatorii aplicaţiei.
Caracteristicile produsului software dezvoltat prin acest proiect sunt următoarele:
• software-ul poate fi considerat un produs complex dacă definim complexitatea prin numărul de
componente elementare care-l constituie (software de câteva sute de mii de instrucţiuni este
acum ceva obişnuit);
• software-ul este un produs imaterial, (ceea ce generează a doua mare categorie de probleme,
după activitatea de testare);
Totodată sistemul se remarcă prin:
• posibilitatea de a putea fi întreţinut: un produs cu un lung ciclu de viaţă este supus deseori
modificărilor, de aceea el trebuie foarte bine documentat;
46

• fiabilitate: produsul trebuie să se comporte după cerinţele utilizatorului şi să nu „cadă” mai mult
decât e prevăzut în specificaţiile sale;
• eficienţă: produsul nu trebuie să folosească în pierdere resursele sistemului ca memoria sau ciclii
procesor;
• interfaţa potrivită pentru utilizator: interfaţa trebuie să ţină seama de capacitatea şi cunoştinţele
utilizatorului.
Testarea sistemului s-a efectuat pe o perioadă de aproximativ 6 luni. Implementarea s-a
efectuat pentru programul de studii pilot: master specializarea Managementul Calităţii la Universitatea
„Lucian Blaga” din Sibiu. În momentul în care sunt sesizate neconformităţi acestea sunt transmise
administratorului pentru a fi eliminate. În final după ce funcţionalităţile au fost implementate şi
verificate s-a lansat platforma (pilot) astfel încât utilizatorii finali să aibă acces la funcţionalităţile
oferite. Una din modalităţile prin care s-a preluat feedbackul utilizatorilor în ceea ce priveşte platforma
pilot a fost aplicarea unui chestionar online. Întrebările au urmărit încadrarea utilizatorilor după diverse
criterii, a nivelului abilităţilor în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, ergonomia platformei şi
satisfacţia utilizatorilor prin abordarea acestei metode de studiu.
În tabelul 7.2. este reprezentat tabelul raport cu întrebările şi rezultatele aplicării
chestionarului:
Tabelul 7.2. Chestionarul de evaluare a satisfactiei utilizatorilor
Vârsta dumneavoastră:
Statut profesional:
Question text
Care este locaţia din care aţi accesat cel mai frecvent
site-ul cursului?
Care este nivelul abilităţilor dvs. de utilizare a
calculatorului (navigare internet, email , editoare de
text, calcul tabelar)?
Site-ul este realizat ergonomic?
Viteza de încărcare a paginilor site-ului este suficient
de mare?
sub 22 de ani
22-30 ani
30-40 ani
peste 40 de ani
Angajat
Angajat cu jumătate de normă
Nu lucrez
Altă categorie
Acasă
Locul de muncă
Internet cafe
Prieteni
Altă locaţie
Începător
Intermediar
Answer's text
Avansat
Dezacord puternic – afirmaţia nu este adevărată din punctul dvs.
de vedere.
Dezacord moderat – în ~ 70% din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de vedere.
Indecis/neutru – afirmaţia este adevărată în ~ 50% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
Acord moderat – afirmaţia este adevărată în ~ 70% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
Acord puternic – afirmaţia este adevărată din punctul dvs. de
vedere.
Dezacord puternic – afirmaţia nu este adevărată din punctul dvs.
de vedere.
Dezacord moderat – în ~ 70% din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de vedere.
Indecis/neutru – afirmaţia este adevărată în ~ 50% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
47

Sunteţi satisfăcut de utilizarea acestui site pentru
învăţare?
Acord moderat – afirmaţia este adevărată în ~ 70% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
Acord puternic – afirmaţia este adevărată din punctul dvs. de
vedere.
Dezacord puternic – afirmaţia nu este adevărată din punctul dvs.
de vedere.
Dezacord moderat – în ~ 70% din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de vedere.
Indecis/neutru – afirmaţia este adevărată în ~ 50% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
Acord moderat – afirmaţia este adevărată în ~ 70% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
Acord puternic – afirmaţia este adevărată din punctul dvs. de
vedere.
Tabelul prezintă chestionarul utilizat pentru evaluarea satisfactiei utilizatorilor. Parametrii
statistici utilizaţi sunt prezentaţi în continuare.
Analiza Itemilor (Item Anaysis)
În acest tabel sunt prezentate răspunsurile la întrebări procesate astfel încât să poată fi făcută
o analiză. Parametrii statistici folosiţi sunt calculaţi şi explicaţi prin teoriile clasice.
Indice de dificultate (Facility Index (% Correct))
Reprezintă o măsură care cuantifică cât de uşoară sau dificilă este o întrebare pentru cei care
trebuie să completeze chestionarul. Este calculată ca:
FI = (X average ) / X max
unde X average reprezintă media punctajului obţinut de toţi utilizatorii care completează itemul
şi X max reprezintă punctajul maxim care poate fi obţinut de acel item
Deviaţia Standard (Standard Deviation (SD))
Acest parametru măsoară împrăştierea răspunsurilor în populaţia care răspunde. Dacă toţi
utilizatorii răspund la fel atunci SD=0. SD This parameter measures the spread of answers in the
response population. If all users answers the same, then SD=0.
Indice de discriminare (Discrimination Index (DI))
Oferă informaţii privind performanţa fiecărui item. Expresia matematică este:
DI = (X top - X bottom )/ N
unde X top reprezintă suma punctajului fracţional (obţinut/maxim) obţinut la acest item de 1/3 din
utilizatorii care au cel mai mare punctaj în întregul chestionar şi X bottom reprezintă valoarea analogă
pentru 1/3 din utilizatorii cu cel mai slab punctaj din întregul chestionar.
Acest parametru poate lua valori între +1 şi -1.
Coeficient de discriminare (Discrimination Coefficient (DC))
Coeficientul de discriminare reprezintă un coeficient de corelaţie între scorul unui item şi
întregul chestionar. Este calculat ca:
DC = Sum(xy)/ (N * s x * s y )
48

unde Sum(xy) reprezintă o sumă a produselor deviaţiilor pentru scorurile itemilor şi scorurile generale
ale chestionarului.
N reprezintă numărul de răspunsuri la intrebare
s x reprezintă deviaţia standard a scorurilor fracţionare pentru întrebare,
s y reprezintă deviaţia standard a scorurilor fracţionare pentru întregul chestionar.
Acest parametru poate lua valori între +1 şi -1.
Pentru o interpretare facilă au fost realizate diagrame pentru fiecare răspuns în parte
Site-ul este realizat ergonomic?
Dezacord puternic – afirmaţia
nu este adevărată din punctul
dvs. de vedere.
0%
Dezacord moderat – în ~ 70%
din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
0%
Acord puternic – afirmaţia este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
27%
Indecis/neutru – afirmaţia este
adevărată în ~ 50% din cazuri
din punctul dvs. de vedere.
18%
Acord moderat – afirmaţia este
adevărată în ~ 70% din cazuri
din punctul dvs. de vedere.
55%
Mai mult de jumătate din respondenţi îşi exprimă un acord moderat în ceea ce priveşte
ergonomia site-ului. 27% consideră site-ul ca fiind ergonomic exprimându-se printr-un acord puternic.
49

Viteza de încărcare a paginilor site-ului este suficient de mare?
Acord puternic – afirmaţia este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
46%
Dezacord puternic – afirmaţia nu
este adevărată din punctul dvs.
de vedere.
0%
Dezacord moderat – în ~ 70%
din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
9%
Indecis/neutru – afirmaţia este
adevărată în ~ 50% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
0%
Acord moderat – afirmaţia este
adevărată în ~ 70% din cazuri din
punctul dvs. de vedere.
45%
Aproximativ jumătate din cei care au completat chestionarul îşi exprimă un acord puternic
privind viteza de încărcare a paginilor, cealaltă jumătate exprimând un acord moderat.
Sunteţi satisfăcut de utilizarea acestui site pentru învăţare?
Acord puternic – afirmaţia este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
54%
Dezacord puternic – afirmaţia nu
este adevărată din punctul dvs.
de vedere.
0%
Dezacord moderat – în ~ 70%
din cazuri afirmaţia nu este
adevărată din punctul dvs. de
vedere.
0%
Indecis/neutru – afirmaţia este
adevărată în ~ 50% din cazuri
din punctul dvs. de vedere.
0%
Acord moderat – afirmaţia este
adevărată în ~ 70% din cazuri
din punctul dvs. de vedere.
46%
moderat
În ceea ce priveşte satisfacţia utilizatorilor 54% exprimă un acord puternic iar 46% un acord
Concluziile care reies în urma analizei rezultatelor sunt următoarele:
50

- utilizatorii care accesează platforma fac parte din diverse categorii de vârstă, lucru care
explică o dispersie a nivelului cunoştinţelor de utilizare a sistemelor informatice. Această
concluzie impune realizarea elementelor platformei într-o formă uşor de abordat la orice
nivel şi aplicarea de tutoriale, help-uri acolo unde este necesar precum şi disponibilitate la
comunicare pentru rezolvarea oricărei probleme legate de utilizarea platformei.
- marea majoritate a utilizatorilor accesează platforma de acasă şi sunt mulţumiţi de viteza de
încărcare a paginilor. Deoarece accesul se face de pe sisteme diferite la conexiuni diferite
este necesar ca paginile să conţină elemente care nu necesită un transfer major de
informaţii. Totuşi, odată cu dezvoltarea tehnologiilor şi cu creşterea vitezelor de transfer se
impune posibilitatea accesării de conţinut multimedia (film, audio, etc.).
- ergonomia platformei nu este satisfăcătoare în totalitate. Se poate rezolva prin noi metode
de organizare a informaţiilor.
- majoritatea utilizatorilor sunt încântaţi de utilizarea platformei pentru învăţare.
Exploatare – perspectiva dezvoltatorilor
Pe parcursul exploatării platformei au fost identificate diverse neconformităţi care au fost
remediate pe parcurs.
Concluzii la capitolul şapte
Sistemul prezentat în capitolul şase s-a consituit într-un proiect pilot, prin particularizarea
modelului pe o formaţiune de studii. Această soluţie a fost testă în acest capitol pe de o parte prin
prisma instrumentelor informatice folosite, dar şi raportat la funcţionarea efectivă. Testarea sistemului
s-a efectuat pe o perioadă de aproximativ 6 luni, în momentul în care au fost sesizate neconformităţi
acestea au transmise administratorului pentru a fi corectate. În final, după ce funcţionalităţile au fost
implementate şi verificate, s-a lansat platforma pilot astfel încât utilizatorii finali să aibă acces la
funcţionalităţile oferite. Una din modalităţile prin care s-a preluat feedbackul utilizatorilor în ceea ce
priveşte platforma pilot a fost aplicarea unui chestionar online. Întrebările au urmărit încadrarea
utilizatorilor după diverse criterii, a nivelului abilităţilor în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului,
ergonomia platformei şi satisfacţia utilizatorilor prin abordarea acestei metode de studiu. Pe baza
concluziilor care au reieşit în urma analizei rezultatelor s-au operat modificările necesare şi s-au
rezolvat problemele semnalate.
51

Concluzii finale
Cercetările desfăşurate în domeniul sistemelor de informare – documentare, cu aplicare în
învăţământul superior au demonstrat că acestea îndeplinesc doar parţial funcţiile care rezultă din
însăşi definiţia acestor sisteme. Aceasta analiză critică ne-a permis conturarea scopului tezei de
doctorat: Îmbunătăţirea proceselor de informare – documentare din învăţământul superior prin
instrumente specifice managementului calităţii şi a instrumentelor informatice de învăţare şi
cunoaştere.
Pentru atingerea acestui scop general şi a a obiectivelor specifice s-au continuat cercetările
documentare în special în direcţia identificării instrumentelor specifice managementului calităţii şi a
instrumentelor informatice de învăţare şi cunoaştere integrate în aceste SIDIS.
Aceste cercetări ne-au oferit o bază solidă pentru stabilirea funcţiilor pe care trebuie să le
îndeplinească un SIDIS pornind de la cerinţele principalilor utilizatori: studenţii şi cadrele didactice,
dar şi în raport cu cerinţele modelului ARACIS de asigurarea calităţii şi de aici stabilirea specificaţiilor
de proiectare ale SIDIS în raport cu cerinţele identificate mai sus. S-a oferit un exemplu concret printro
serie de cercetări realizate la Facultatea de Inginerie cu grupurile de utilizatori studenţi şi cadre
didactice de unde a rezultat pe de o parte interesul pentru astfel de sisteme şi, concret, importanţa pe
care utilizatorii o acordă fiecăreia din funcţiunile sistemului. Aceste analize având la bază filozofia
metodei QFD ne permit să ne concentrăm pe caracteristicile esenţiale pentru client, având în vedere
şi principiul Pareto conform căruia 20% din cauze generează 80% din efect. Tot în acest capitol am
accentuat şi importanţa integrării SIDIS în cadrul sistemului global de management al calităţii din
organizaţie, motiv pentru care cerinţele unor referenţiale gen ARACIS şi respectiv ISO 9001 trebuie
avute în vedere şi îndeplinite efectiv.
Modelul conceptual de informare – documentare în învăţământul superior încorporează
instrumente specifice managementului cunoştinţelor şi managementului calităţii; în ceea ce priveşte
componenta managementul cunoştinţelor se recomandă un proces care include 3 etape: învăţământ
organizaţional - procesul achiziţiei de date; producţia de cunoştinţe - procesul de transformare şi
integrare a informaţiei în cunoştinţe utilizabile; distribuţia cunoştinţelor - procesul diseminării
cunoştinţelor în toată organizaţia; referitor la managementul calităţii se propune o structură de
procese aplicabilă oricărei instituţii de învăţământ superior şi insistarea în special pe procesele
principale. Modulele acestui model au la bază o platformă Elearning interconectată cu instrumente de
tip management de documente, managementul fluxului de lucru, knowledge sharing, data mining,
căutare (reutilizare), authoring (suport pentru autori).
Modelul de SIDIS a fost particularizat pentru un program de studii, utilizând ca platformă
Elearning Moodle, în acest capitol prezentându-se o parte din componentele sistemului rezultat. S-a
acordat o atenţie sporită modului Aplicaţie disertaţie şi management de cunoştinţe integrat în
52

platforma Moodle, care reprezintă o noutate absolută în domeniu, acest modul gestionând toate
procesele, din momentul în care studentul optează pentru o anumită lucrare de disertaţie, întreg
procesul de comunicare profesor / student, evaluări intermediare şi finală, până în momentul în care
lucrarea de disertaţie este indexată pe platformă, încărcată în format full text şi accesibilă viitoarelor
generaţii de studenţi şi cadre didactice; asigurând în acest sens premisele plus valorii în activitatea de
cercetare – documentare a studenţilor şi în realizarea unei îmbunătăţiri continue a nivelului de calitate
al activităţilor de cercetare desfăşurate de către studenţi.
Această soluţie a fost testă pe de o parte prin prisma instrumentelor informatice folosite, dar şi
raportat la funcţionarea efectivă. Testarea sistemului s-a efectuat pe o perioadă de aproximativ 6 luni,
în momentul în care au fost sesizate neconformităţi acestea au fost transmise administratorului pentru
a fi corectate. În final, după ce funcţionalităţile au fost implementate şi verificate, s-a lansat platforma
pilot astfel încât utilizatorii finali să aibă acces la funcţionalităţile oferite. Una din modalităţile prin care
s-a preluat feedbackul utilizatorilor în ceea ce priveşte platforma pilot a fost aplicarea unui chestionar
online. Întrebările au urmărit încadrarea utilizatorilor după diverse criterii, a nivelului abilităţilor în ceea
ce priveşte utilizarea calculatorului, ergonomia platformei şi satisfacţia utilizatorilor prin abordarea
acestei metode de studiu. Pe baza concluziilor care au reieşit în urma analizei rezultatelor s-au operat
modificările necesare şi s-au rezolvat problemele semnalate.
Direcţii de cercetare viitoare
Obiectivele imediat următoare vizează extinderea SIDIS şi implementarea de noi instrumente
specifice managementului de cunoştinte şi al managementului calităţii. Se are în vedere de exemplu
integrarea şi conectarea la aplicaţii destinate depistării lucrărilor plagiat prin căutarea în baze de date
şi din exteriorul universităţii. O altă zonă de dezvoltare este cea destinată cercetării-documentării şi
pentru aceasta se vizează interconectarea la sisteme şi baze de date documentare, cum ar fi cele din
proiectul Anelis 25 . În ceea ce priveşte componenta Managementul calităţii, se urmăreşte continuarea
dezvoltării sistemului în zona procedurală, dar mai ales în direcţia evaluării percepţiei utilizatorilor prin
interconectarea la aplicaţii de evaluare gen UMS – Quantis 26 . Se urmăreşte de asemenea extinderea
implementării soluţiei şi în cadrul altor programe de studii.
Sinteza contribuţiilor originale
Teza de doctorat aduce o serie de contribuţii în domeniul managementului calităţii în sistemele de
informare – documentare din învăţământul superior:
25 http://www.anelis.ro/
26 http://quantis.trp.ro/html/ro/?_model=Media&_event=Show&id=1
53

Sinteză a stadiului actual al cercetărilor în domeniul sistemelor de informare –
documentare, în special a celor din învăţământul superior, a instrumentelor specifice
managementului calităţii şi a instrumentelor informatice de învăţare şi cunoaştere integrate
în aceste sisteme;
Perspectivă proprie a sistemelor de informare – documentare în învăţământul superior,
inclusiv definirea acestor sisteme;
Propunerea de modele şi instrumente ale managementului calităţii şi managementului
cunoştinţelor cu aplicare în SIDIS, evaluarea avantajelor şi dezavantajelor pentru fiecare
dintre ele;
Model de definire a cerinţelor de proiectare ale unui SIDIS în raport cu cerinţele
principalilor utilizatori: studenţii şi cadrele didactice, dar şi în raport cu cerinţele modelului
ARACIS de asigurarea calităţii;
Cercetare privind identificarea cerinţelor grupurilor de utilizatori studenţi şi cadre didactice
privind facilităţile oferite de SIDIS;
Elaborarea unui model conceptual de informare – documentare în învăţământul superior
care să încorporeze instrumente specifice managementului cunoştinţelor şi
managementului calităţii;
Realizarea unui sistem pilot de informare – documentare în invăţământul superior, pentru
un program de studii;
Testarea sistemului, realizarea corecţiilor şi validarea sistemului.
Aceste contribuţii au fost certificate inclusiv prin publicarea unor lucrări ştiinţifice în reviste
cotate ISI, CNCSIS B+ şi conferinţe internaţionale indexate ISI.
54

Bibliografie
1. APOSTOLEANU, Corina-Mihaela. Managementul calităţii serviciilor de bibliotecă: Reţelele
publice. Bucureşti: Universitatea Bucureşti, 2008.
2. BABA, Catalin (ed.); BUCIUMAN, Raluca (ed.). International evaluations at Babes-Bolyai
University. Cluj-Napoca: Cluj University Press, 2004.
3. BALOG, A. Analiza statistică şi evaluarea calităţii software-ului. Bucureşti: Editura Calipso,
1997.
4. BANCIU, Doina. Abordarea sistemică a automatizării proceselor de informare şi documentare
la nivel naţional. Bucureşti: Institutul Politehnic, Facultatea Electrotehnică – Energetică, 1989.
5. BANCIU, Doina; COARDOS, Dora. Digital Platform for Management of Information dedicated
to Research Projects, IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication
and Processing – workshop on Digital Libraries. Cluj Napoca, 2010.
6. BANCIU, Doina; COARDOS, Dora; LEPADATU, Cornelia; LEPADATU, Cornel. Valorificarea
bibliografiei naţionale retrospective a cărţii româneşti prin aplicarea tehnologiilor
informaţionale. Conferinţa Naţională Biblio 2011, Universitatea Transilvania Braşov, 2-4 iunie
2011.
7. BANCIU, Doina; COARDOS, Dora. Pilot System for Information – Documentation Based on
Web Platform, Conferinţa internaţională “Information Literacy”. Sibiu, 20 – 22 aprilie 2010.
8. BANCIU, Doina. Digital Culture and Informing the Citizen – First Step in Reshaping the
Economy: e-Romania Concept, Global Forum. Bucuresti, 19 – 20 Octombrie 2009.
9. BANCIU, Doina. Informaţia digitală în cultură: Cercetări şi realizări. Bucureşti: Editura Ars
Docendi, 2010.
10. BANCIU, Doina, Involving COST – IST Projects in ELSA, “DC Hearings” & 15th DC ICT
Meeting, Brussels, 4 martie 2011.
11. BANCIU, Doina; MANDA, Corneliu. Administraţia publică şi cetăţeanul: Autorităţi, servicii,
informatie publică. Bucureşti: Editura Tehnică, 2007.
12. BANCIU, Doina. De la biblioteca electronică la biblioteca virtuală. Bucureşti: Editura AGER,
2001.
13. BANCIU, Doina. Informatizarea structurilor infodocumentare. Bucureşti: Ars Docendi, 2007.
14. BANCIU, Doina; NICA, Dan. Le Gouvernement Electronique: Concepts appliqués en
Roumanie. Bucureşti: Editura Tehnică, 2005.
15. BAWDEN, David. User-oriented Evaluation of Information Systems and Services. Aldershot:
Gower, 1990.
16. BODEA, Constanţa-Nicoleta (coord.); ANDONE, Ioan I. (coord.). Managementul cunoaşterii în
universitatea modernă. Bucureşti : Editura ASE, 2007.
55

17. BRÂNCOVEANU, Romulus (coord.); ILIESCU, Adrian-Paul; SOLCAN, Mihail Radu; STAICU,
Laurenţiu; STOENESCU, Constantin. Managementul cunoaşterii. Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti, 2007.
18. BRĂTIANU, Constantin (coord.). Managementul calităţii în învatamantul superior. Arad:
„Vasile Goldis” University Press, 2008.
19. BUCOS, Constantin Marian. Dezvoltarea sistemelor informatice pentru e-learning şi realizarea
de organizaţii educaţionale virtuale. Timişoara: Editura Politehnică, 2007.
20. CERGHIT, Ioan. Sisteme de instruire alternative şi complementare: Structuri, stiluri şi strategii.
Iaşi: Polirom, 2008.
21. CHENG, Y.C.; TAM, M. Multi-models of quality in education: Quality Assurance in Education,
5(1), 1997.
22. CORAVU, Robert (red.). Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informarii: Revistă
trimestrială editată de Asociaţia Bibliotecarilor din Învăţământ - România. Bucureşti: ABIR,
2005-2011.
23. CRAWFORD, John. Evaluation of Library and Information Services. London: Aslib, 1996.
24. CROSBY, P.B. Quality is free. New York: McGraw-Hill, 1979.
25. DAVIS Joseph; SUBRAHMANIAN, Eswaran; WESTERBERG, Arthur. Knowledge
management: Organizational and technological dimensions. Heidelberg: Physica-
Verlag, c2005.
26. DAVIS, Joseph G. (ed.); SUBRAHMANIAN, Eswaran (ed.); WESTERBERG, Art (ed.).
Knowledge management. Heidelber; New York: Physica-Verlag Heidelberg, c2005.
27. DIENG, Rose (ed.); CORBY, Olivier; GARDON, Fabien; GIBOIN, Alain; GOLEBIOWSKA,
Joanna; MATTA, Nada. Knowledge management: Méthodes et outils pour la gestion des
connaissances. Paris: "01 Informatique" Dunod, 2005.
28. DRĂGĂNESCU, Mihai. De la societatea informaţională la societatea cunoşterii. Bucureşti:
Editura Tehnică, 2003.
29. DRĂGULĂNESCU, N. Motivaţii şi obstacole ale asigurării calităţii în învăţământul superior,
Fundaţia Română pentru Promovarea Calităţii. Bucureşti, 2005.
30. FEIGENBAUM, A.V. Quality control: Principles, practice and administration. New York:
McGraw-Hill, 1991.
31. FORSE, T. Qualimétrie des Systémes complexes: Mesure de la qualité du logiciel. Paris: Les
Editions d’Organisations, 1989.
32. FOSTER, Thomas S. Managing Quality: An Interogative Approach. Upper Saddle River:
Pearson Education International, 2004.
33. GAMBLE, Paul R.; BLACKWELL, John. Knowledge Management: A State of the Art Guide.
London: Kogan Page, 2004.
34. GILLIES, A. Software Quality: Theory and Management. London: International Thomson
Computer Press, 1997.
56

35. GORSKI, Hortensia. Sistem Informaţional Managerial. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2003.
36. GHITA, Simona; TITAN, Emilia; TRANDAS, Cristina. Statistică aplicată. Bucureşti: Editura
Meteor Press, 2005.
37. GREANEY, Vincent; KELLAGHAN, Thomas. Assessing national levels in education.
Washington, DC: The World Bank, 2008.
38. HAN, Jiawei; KAMBER, Micheline. Data mining. Boston; Heidelberg: Morgan Kaufmann
Publishers, 2006.
39. HOLSAPPLE, Clyde W. (ed.). Handbook of Knowledge Management; Berlin; Heidelberg; New
York: Springer Verlag, 2003.
40. HARRINGTON, H.J. The Improvement Process. New York: McGraw-Hill, 1987.
41. Indicatori de performanţă pentru bibliotecile publice. Bucureşti: ABBPR, 1998.
42. JOHNSON, Kay. Exploring the Digital Library: A Guide for Online Teaching and Learning.
Jossey-Bass, 2005.
43. JASHAPARA, Ashok. Knowledge Management: An Integral Approach. Harlow: Prentice Hall,
2004.
44. JENNEX M. Towards a consensus knowledge management success definition: The journal of
information and knowledge management systems. Vol. 39 Nr. 2, 2009.
45. KIFOR, Ştefania; PASCU, R.V.; POPESCU, L.G.; ZERBEŞ, M. A case – stud regarding the
implementation of the GDSS in academic and industrial organizations. Proceedings of the
IEEE International Conference on Intelligent Computer Communication and Processing,
August 26 - 28, 2011, în curs de publicare în revista The Automation, Computers, Applied
Mathematics, cotată CNCSIS B+.
46. KIFOR, Ştefania. Evaluating student satisfaction and designing education process using
quality function deployment, Proceedings of the 12th International conference: The Knowledge
Based Organization. Sibiu, 2007.
47. KIFOR, Ştefania. Process Modelling and Management in Universities, Proceedings of the
11th International conference: Man in the Knowledge Based Organization. Sibiu, 2006.
48. OANCEA Romana; DEMETER S.; KIFOR Ştefania. Human Skin Detection using the
Gaussian Mixture Model, the 15 th International Conference, „Nicolae Bălcescu”, Land Forces
Academy, pag. 113-118, ISSN 1843-6722. Sibiu, 2009 (publicaţie indexată ISI Web of
Knowledge).
49. OANCEA, Romana; KIFOR, Ştefania; MIHAILĂ-LICĂ Gabriela; BÂRSAN Ghiţă; DEMETER,
Ş., MOSTEANU D. Considerations on Skin Colour Algorithms used for Candidate Faces
Detection, Proceedings of the 5 th Balkan Region Conference on Engineering and Business
Education, Sibiu, 2009 (publicaţie indexată ISI Web of Knowledge).
57

50. OANCEA R.; MOLDER C.; KIFOR Ştefania. New Decision Fusion Methods for Skin Detection
in Color Images, Revista Academiei Forţelor Terestre, nr.3, ISSN 1582-6384 (septembrie)
2011 (Revistă cotată CNCSIS B+).
51. LANCASTER, F.W. The Measurement and Evaluation of Library Services. Arlington:
Information Resources Press, 1997.
52. LESK, Michael. Understanding Digital Libraries. Morgan Kaufmann, 2004.
53. LIANG, K. Aspects of Quality Tools on Total Quality Management: Modern Applied Science,
2010.
54. LISIEVICI, Petru. Evaluarea în învatamânt: Teorie, practică, instrumente. Bucureşti:
Aramis, 2002.
55. LISIEVICI, Petru. Tehnici de evaluare. Bucureşti: Editura Universităţii Titu Maiorescu, 2001.
56. LIU, Jia. Metadata and Its Applications in the Digital Library: Approaches and Practices.
Libraries Unlimited, 2007.
57. LOBONŢ, L. Tehnici şi instrumente ale calităţii. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga” din
Sibiu, 2010.
58. LOWRY, Glenn R. (ed.); TURNER, Rodney L. (ed.). Information systems and technology
education from the university to the workplace. Hershey; New York: Information Science
Reference, 2007.
59. MAZURENCU-MARINESCU, Miruna. Statistică cu aplicaţii. Bucureşti: Editura ASE, 2007.
60. MIROIU, Adrian (red.); BRATIANU, Constantin (red.); RINDERU, Paul; OPREAN, Constantin.
Politica de asigurare a calităţii în sistemul universitar. Bucureşti: Editura Ars Docendi; 1999.
61. MOISIL I., OPREAN, C., KIFOR C.V., CÂNDEA, C. e-Edu-Quality: Software Tools for Quality
Management in Higher Education, Proceedings of the 2007 WSEAS International Conference,
Tenerife, Spain, ISBN 9789606766228, p. 266 – 271, 2007.
62. MURPHY, David (ed.); WALKER, Rob (ed.); WEBB, Graham (ed.). Online Learning and
Teaching Technology: Case Studies, Experience and Practice. London; New York: Routledge
Falmer, 2001.
63. NICOLESCU, O. Sistem Informaţional Managerial al Organizaţiei. Bucureşti: Editura
Economică, 2001.
64. NICOLESCU, O.; VERBONCU, I. Management. Bucureşti: Editura Economică, 2006.
65. NICOLESCU, Ovidiu (coord.); BRATIANU, Constantin; DINU, Eduard; KORKA, Mihai; ISAIC-
MANIU, Alexandru. Strategia universităţii : Metodologie şi studii de caz. Bucureşti: Editura
Economică, 2007.
66. O’BREIN, J.A. Introduction to Information Systems. London: McGraw-Hill, 2007.
67. OAKLAND, John S. Total Quality Management: Text with Cases. Amsterdam; London; New
York: Elsevier, 2003.
68. OGREAN, C. Management strategic. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu,
2006.
58

69. OLARU, M.; ISAIC-MANIU, A.; LEFTER, V.; POP, N.; POPESCU, S.; DRAGULANESCU, N.;
RONCEA,L.; RONCEA, C. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii. Bucureşti:
Editura Economică, 2000.
70. OLTEANU, Alexandru Ioan; OLTEANU, Sorina Maria. Managementul documentelor. Sibiu:
Editura Alma Mater, 2005.
71. OPREAN C. ş.a. Managementul calităţiii în învăţământul superior. Sibiu: Editura Universităţii
„Lucian Blaga” din Sibiu, 2011.
72. OPREAN, Constantin; KIFOR, Claudiu Vasile. Quality Management. Wismar: Callidus Verlag,
2008.
73. OPREAN C.; KIFOR C. Managementul integrat al calităţii. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 2005.
74. OPREAN C.; LOBONŢ L.; KIFOR C.; NEGULESCU S. How to integrate Knowledge and
Quality in Higher Education Systems, Proceedings of the 3 rd North East Asia International
conference on Engineering and technology education, p. 193 – 200, Taichung, Taiwan, 2008.
75. PAH, I.; OPREAN, C.; MOISIL, I.; KIFOR C.V. Technology to support education software for
quality assurance in e-learning. International Journal of Communication, Computer and
Control, ISSN 1841 – 9836, p. 433 – 436, 2008.
76. PARASURAMAN, A.; ZEITHAML, V.A.; BERRY, L.L. Servqual: a multiple-item scale for
measuring consumer perceptions of service quality. Journal of Retailing, 64(1), Spring, p.12-
40, 1988.
77. PETERS, T.J.; AND WATERMAN, R.H. In search of excellent. New York: Harper & Row,
1992.
78. POPA, I. Management general. Bucureşti: Editura ASE, 2005.
79. POPA, I. Management strategic. Bucureşti: Editura Economic, 2004.
80. POLL, Roswitha; BOEKHORST, Peter. Measuring Quality: International Guidelines for
Performance Measurement in Academic Libraries. Munchen: K.G. Saur, 1996.
81. POPESCU, S.(coord.); BRATIANU, C.(coord.). Ghidul calităţii în învăţământul superior. Proiectul
CALISRO. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2004.
82. POPESCU, Irinel; PISOSCHI, Aurel. O strategie pentru viitor: Evaluarea instituţiilor de
învăţământ superior. Bucureşti: Editura MondoMedia, 2008.
83. PORUMBEANU, Octavia-Luciana. Utilizatorii şi intermediarii de informaţii şi documente în
epoca contemporană. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.
84. PORUMBEANU, Octavia-Luciana. Managementul cunoaşterii şi structurile infodocumentare.
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2006.
85. PRUSAK, Laurence (ed.); MATSON, Eric (ed.). Knowledge management and organizational
learning: A reader Oxford. New York; Auckland: Oxford University Press, 2006
86. RABAN,C.; TURNER,L. Quality risk management: Modernising the architecture of quality
assurance. Perspectives, Vol.10, Nr.2, april 2006.
59

87. RADU, Ioan (coord.); URSACESCU, Minodora; VLADEANU, Dorian. Informatică şi
management: O cale spre performanţă. Bucureşti: Editura Universitară, 2005
88. RAHARJO, H. Dynamic benchmarking methodology for quality function deployment.
Benchmarking: An International Journal, Vol. 17, p.27 – 43, Emerald, 2010.
89. RICHARD Y. A product perspective on Total Data Quality Management. Communications of the ACM,
Vol. 41, No. 2, February 1998.
90. ROŞCA, Ion Gh. (ed.). Societatea cunoaşterii. Bucureşti: Editura Economică, 2006.
91. ROSCA, Liviu. Sisteme informaţionale pentru management. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian
Blaga” din Sibiu, 1999.
92. SALLIS, Edward. Total Quality Management in Education. London: Kogan Page, 2002.
93. SCARLAT, C.; a.a. Some aspects of the quality of the management and entrepreneurship
education in Romania, International Conference on Chemistry and Chemical Engineering, vol.
3, p. 2005.
94. SCARLAT, C. Comparing the Impact of the quality of entrepreneurship education on the
decision to continue the education – in Slovenia and Romania. Proceedings of the 5th
International Conference “Intelectual Capital and Knowledge Management”, Portoroz,
Slovenia, 2004.
95. SCARLAT, C.; PURCAREA, A.A. Higher education research for engineering education in
Romania, The 3rd Balkan Region Conference on engineering Education, p. 55-58, 2005.
96. SCARLAT, C., The management Education in the Romanian Tehnical Universities. The
crossroad of the Curricula Change, Proceedings of the 3rd Association of Indian Management
Scholars – AIMS International Conference on Management: “Management Education at a
Crossroad: Issues, Challenges and Opportunities”, Ahmedabad, India, 2006.
97. SCHWARTZ, David G.[ed.]. Encyclopedia of knowledge management. Hershey: Idea Group
Reference, 2006.
98. SPIRCU, Liliana. Analiza datelor: Aplicaţii economice. Bucureşti: Editura ASE, 2005.
99. STOICA, Adrian; MIHAIL, Roxana. Evaluarea educaţională: Inovaţii şi perspective. Bucureşti:
Editura Humanitas Educaţional, 2007.
100. STOICA, Ion. Criza în structurile infodocumentare: Sensuri şi semnificaţii contemporane.
Constanţa: Ex-Ponto, 2001.
101. STOICA, Ion. Sensul schimbării în universul infodocumentar. Constanţa: Ex-Ponto, 2009.
102. SUMATHI, S.; SIVANANDAM, S.N. Introduction to Data Mining and its Applications. Berlin;
Heidelberg; New York: Springer, 2006.
103. TATNALL, Arthur; OSORIO, Javier; VISSCHER Adrie. Information technology and
educational management in the knowledge society. New York: Springer Science, 2005.
104. TANG A. An Expert System in Quality Management System Documents Management and Internal
Quality Audits, Asian Network for Scientific Information, Journal of Applied Sciences Vol.5, Nr.1,
2005, ISSN 1607-8926.
60

105. TEODORESCU, L. Calitatea în învăţământul superior: Oportunitate şi importanţa în Buletin
AGIR nr. 1-2/2009/aprilie-septembrie
106. TORRAS, Maria-Carme; SAETRE, Tove. Information literacy education: A process
approach: professionalising the pedagogical role of academic libraries. Oxford: Chandos
Publishing, 2009.
107. TROWLER, Paul. Cultures and change in higher education: Theories and practices.
Basingstoke: Palgrave Macmillan, 2008.
108. URSACESCU, M. Sisteme informatice: O abordare între clasic şi modern. Bucureşti:
Editura Economică, 2002.
109. VAN HOUSE, Nancy A.; WEIL, Beth. T.; MCCLURE, Charles R. Measuring Academic
Library Performance: A Practical Approach. Chicago: American Library Association, 1990.
110. VASILE, Dinu. Quality Management in the academic Context. nr. 22, 2007.
111. VATUI, Mihaela; LILEA, Eugenia; GOSCHIN, Zizi; VOINEAGU, Vergil. Statistică. Bucureşti
: Editura ASE, 2009.
112. VLĂSCEANU, L. Asigurarea calităţii în educaţie, UNESCO-CEPES, Bucureşti, 2005.
113. VOINEAGU, Vergil; TITAN, Emilia; GHIŢĂ, Simona; BOBOC, Cristina; TODOSE, Daniela.
Statistică : Baze teoretice şi aplicaţii.; Bucureşti: Editura Economică, 2007.
114. VOLOSCIUC, Sorin Dan; HELBET, Alina. Dezvoltarea şi experimentarea metodelor de e-
learning în procesul de învăţare. Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga”, 2005.
115. WANG, R. A product perspective on Total Data Quality Management, Communications of
the ACM, Vol. 41, No. 2, February 1998.
116. WESTERHEIJDEN Don F. (ed.). Quality Assurance In Higher Education. Dordrecht:
Springer, 2007.
117. Austrian Federal Ministry of Education, Science and Culture, Austrian Education News,
43/2005 www.eFit.at.
118. ENQA – Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education
Area, European Association for Quality Assurance in Higher Education, 2007
119. SR EN ISO 9000:2006. Sisteme de management al caltăţii: Principii fundamentale şi
vocabular.
120. SR EN ISO 9001:2008. Sisteme de management al calităţii.Cerinţe.
121. SR ISO IWA 2:2006. Sisteme de management al calităţii. Linii Directoare pentru aplicarea
ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei.
122. IDEF0, Federal Information Procesing Standards Publication, Integration Definition for
Function Modelling, National Institute of Standards and Technology, 1993.
123. The Juran Institute. The Six Sigma Basic Training Kit. McGraw-Hill, New York, 2002.
124. http://www.enqa.eu/pubs_lasso
61

125. ISO/TC 176/SC 2/N525R2, 2008
http://www.iso.org/iso/iso_catalogue/management_standards/quality_management/iso_900
1_2008/guidance_on_the_documentation_requirements_of_iso_9001_2008.htm
126. http://www.cepes.ro/publications/pdf/Implementation_online.pdf
127. http://www.enqa.eu
128. http://www.eua.be/eua-news/view-item/article/884
129. Legea 87/2006 Pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei.
130. Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor
de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învatamântul Superior.
Bucureşti 2006.
131. Ordinul MEC Nr. 3928 / 21 aprilie 2005 privind asigurarea calităţii serviciilor educaţionale
132. UMS – University Management Syste http://www.ums.ro/id/18/news_show.html.
133. European Centre for the Development of Vocational Training Thessaloniki. Evaluation of
Eurostat education, training and skills data sources. Luxembourg: Office for Official
Publications of the European Communities, 2008.
134. European Commission. Tempus. Bringing out the best in education: Enhancing quality in
higher education: A Tempus survey. Luxembourg: Office for Official Publications of the
European Communities, 2009.
135. Evaluarea în învatamânt: Cu privire specială la învatamântul superior: Sesiunea de
comunicări ştiinţifice, 20 mai 2004, Bucureşti; Academia de Studii Economice din Bucureşti,
Facultatea Economia Agroalimentară şi a Mediului, Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic. Bucureşti: Editura ASE, 2005.
136. http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm
137. http://mc.did.ulbsibiu.ro/login/index.php
138. http://moodle.org/
139. http://eqibelt.srce.hr/848.0.html.
140. http://www.adlnet.org/technologies/SCORM/index.cfm
62