DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

More documents

Recommendations

Info

IDEA artæ + societate / IDEA arts + society Cluj, #27, 2007 / Cluj, Romania, issue #27, 2007 Editatæ de / Edited by: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA Str. Dorobanflilor, 12, 400117 Cluj-Napoca Tel.: 0264–594634; 431661 Fax: 0264–431603 Redactor-øef / Editor-in-chief: TIMOTEI NÆDÆØAN e-mail: ideamagazine@gmail.com Redactori / Editors: ALEX. CISTELECAN CIPRIAN MIHALI CIPRIAN MUREØAN ADRIAN T. SÎRBU ANDREI STATE ATTILA TORDAI-S. Redactori asociafli / Contributing Editors: MARIUS BABIAS AMI BARAK COSMIN COSTINAØ DAN PERJOVSCHI ALEXANDRU POLGÁR OVIDIU fiICHINDELEANU Colaboratori permanenfli / Special Contributors: AUREL CODOBAN BOGDAN GHIU G. M. TAMÁS Concepflie graficæ / Graphic design: TIMOTEI NÆDÆØAN Asistent design / Assistant designer: LENKE JANITSEK Corector / Proof reading: VIRGIL LEON Web-site: CIPRIAN MUREØAN Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei. Preluarea neautorizatæ, færæ acordul scris al editorului, a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului. Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj. Difuzare / Distribution: NOI Distribuflie, Bucureøti Tel./Fax: 021 222 8984 021 222 7998 Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions: www.ideamagazine.ro Tel.: 0264–431603; 0264–431661 0264–594634 ISSN 1583–8293 Tipar / Printing: Idea Design & Print, Cluj
arhiva Nostalgia Antichitæflii øi cultul maøinilor Istoria cabinetului de curiozitæfli øi viitorul istoriei artei Horst Bredekamp Jucæuøa istorie naturalæ Definiflia datæ de Francis Bacon cabinetului de curiozitæfli Nu întîmplætor „casa lui Solomon“ din Noua Atlantidæ este conceputæ ca imagine idealæ a unui cabinet de curiozitæfli. În prefafla acestui opus magnum neîncheiat, Instauratio magna, Bacon descrie elementele conflinute în opera vieflii sale dedicatæ istoriei naturale, de parcæ ar vrea sæ clasifice obiectele unei colecflii (congeriem): „În ce priveøte colecflia însæ, nu alcætuim doar istoria naturii libere øi nestînjenite, cum ar fi istoria cerului, a meteoriflilor, a pæmîntului øi mærii, a mineralelor, plantelor øi animalelor, ci, cu mult mai mult încæ, pe aceea a naturii încætuøate øi maltratate, arætînd prin urmare felul în care, prin arta øi meøteøugul uman, natura e smulsæ din starea ei primitivæ, supusæ øi modelatæ. Vom înregistra de aceea toate experimentele mecanicii øi ale pærflii aplicate a numeroaselor arte libere øi practice, care nu au fost asociate pînæ acum cu arta propriu-zisæ [...], cæci natura lucrurilor se reveleazæ mai degrabæ în leziunile provocate de arte decît în libertatea care-i este proprie“. 1 În acest pasaj crucial, Bacon defineøte opera sa literaræ ca un fel de cabinet de curiozitæfli fictiv. Elementele naturii libere øi nestînjenite corespund secfliunii de naturalia din cabinetul de curiozitæfli; obiectele naturii supuse øi modelate de arta umanæ corespund secfliunii artificialia, iar mijloacele de transformare a naturii sînt echivalentul compartimentului scientifica. Aproximativ în aceeaøi perioadæ în care colecflia rudolfianæ din Praga este inventariatæ în trei secfliuni: naturalia, artificialia øi scientifica, Bacon pune øi el bazele „colecfliei“ sale de øtiinfle naturale, utilizînd, în linii mari, aceeaøi clasificare. Acest acord fundamental vine, evident, dintr-o cunoaøtere exactæ a cabinetelor de curiozitæfli sau cel puflin a principiului care stæ la baza clasificærii lor. Tratatul despre cælætorie, inclus de Bacon în ale sale Essays, se încheie cu enumerarea lucrurilor care trebuie neapærat væzute, „cabinetele de curiozitæfli øi de raritæfli“ 2 , iar în una dintre primele sale viziuni utopice, referitoare la învæflare, conceptul de cabinet de curiozitæfli are un rol determinant. Cînd în 1596 Bacon dezvoltæ în fafla reginei Elisabeta I concepflia sa despre o revoluflie complexæ a cunoaøterii øi cercetærii, el are involuntar în minte un cabinet de curiozitæfli cu laboratoare, de tipul Tribunei din Uffizi sau al cabinetului de curiozitæfli din Praga al lui Rudolf al II-lea, dar øi anexa ei în aer liber, grædina, aøa cum o concepuse Palissy. În forma unui „Second Counsellor“, Bacon atribuie cabinetului de curiozitæfli, cu laboratoarele sale aferente, caracterul pietrei filosofale. El propune „patru opere øi mæsuri“ care, prin importanfla lor, s-ar putea compara, între altele, cu reforma calendarului a lui Caesar: în primul rînd o bibliotecæ de manuscrise øi tipærituri din toate timpurile øi de la toate popoarele, iar în al doilea rînd o mare grædinæ, bine îngrijitæ, în care sæ prospere toate plantele ce ræsar sub soare øi sînt cultivate de om. La acestea se adaugæ o grædinæ zoologicæ, construitæ în jurul grædinii botanice, cu animale stræine øi rare, de uscat, de apæ øi din væzduh. În al patrulea rînd, Bacon propune un „laborator chimic, echipat cu mori, instrumente, cuptoare øi creuzete, pe mæsura unui palat în stare sæ producæ piatra filosofalæ“. 3 Laboratorul trebuie înfleles ca o anexæ la cabinetul de curiozitæfli menflionat de Bacon în al treilea rînd: „Un cabinet de o mærime considerabilæ, în care sæ fie conservate øi clasate toate lucrurile rare prin materie, formæ sau miøcare produse vreodatæ de mîna omeneascæ, fie cu ajutorul mæiestriei artistice, fie prin mecanicæ (engine), tot ce provoacæ singularitatea, hazardul sau amestecul lucrurilor øi tot ce a creat vreodatæ natura, toate cîte S-ar putea crede cæ admiraflia pentru sculpturile antice n-are nimic de-a face cu fascinaflia produsæ de maøini. Horst Bredekamp ne demonstreazæ însæ, cu „cabinetul sæu de curiozitæfli“ (acea formæ de colecflie care øi-a dobîndit tiparul clasic la curtea din Praga a împæratului Rudolf al II-lea), cæ între cele douæ a existat, dimpotrivæ, o strînsæ legæturæ. Iar ceea ce le unea era ideea cæ omul este un „zeu secund“ care, în calitatea sa de „creator“, încerca sæ depæøeascæ separarea artei de tehnicæ øi separarea ei de naturæ. Cæci numai astfel alæturarea, aparent bizaræ øi absurdæ, de minerale, obiecte exotice, mecanisme, tablouri, androizi øi sculpturi cæpæta o logicæ interioaræ: ceva în aparenflæ monstruos se dovedea a fi o concepflie clar definitæ: încercarea de a reproduce evoluflia continuæ de la naturæ pînæ la maøini øi opera de artæ, trecînd prin Antichitate. Mai apoi, pe la 1800, odatæ cu marea industrie, au fost tæiate firele ce legau odinioaræ antichitæfli øi maøini, tehnicæ øi artæ ca douæ faflete ale aceleiaøi preocupæri artizanal-artistice. Dar odatæ cu marøul triumfal al computerelor, care pune din nou problema graniflei dintre artæ øi tehnicæ, apare totuøi astæzi o nouæ relaflie între tehnicæ øi artæ. Însæ ceea ce pare a fi o nouæ înflelegere e mai curînd doar revenirea la o simbiozæ tradiflionalæ. Iatæ fundalul pe care ideea de ordine universalæ a cabinetului de curiozitæfli (dezbætutæ de Michel Foucault cu un alt material) primeøte o nouæ actualitate. Formele acesteia, istoria øi intenfliile sale sînt prezentate de Bredekamp pe baza celor mai elocvente exemple (inclusiv imagini). [Nota edifliei germane.] Textul de faflæ este un fragment din lucrarea Antikensehnsucht und Maschinenglauben. Die Geschichte des Kunstkammers und die Zukunft der Kunstgeschichte [Nostalgia Antichitæflii øi cultul maøinilor. Istoria cabinetului de curiozitæfli øi viitorul istoriei artei], Berlin, Verlag Klaus Wagenbach, 1993, în curs de apariflie la Editura Idea Design & Print. HORST BREDEKAMP (n. 1947) predæ istoria artei la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost invitat al mai multor instituflii de cercetare prestigioase: Institute for Advanced Studies, Princeton (1991), Wissenschaftskolleg zu Berlin (1992), Getty Center, Los Angeles (1995 øi 1998), Collegium Budapest (1999) øi, pentru cercetærile sale novatoare, a fost recompensat cu distincflii importante, cum sînt Premiul Aby Warburg (1982) øi Premiul Sigmund Freud (2001). Printre cærflile sale se numæræ: Antikensehnsucht und Maschinenglauben. Die Geschichte des Kunstkammers und die Zukunft der Kunstgeschichte [Nostalgia Antichitæflii øi cultul maøinilor. Istoria cabinetului de curiozitæfli øi viitorul istoriei artei] (1993), Thomas Hobbes Visuelle Strategien [Strategiile vizuale ale lui Thomas Hobbes] (1999), Florentiner Fußball: Die Renaissance der Spiele [Fotbalul florentin: Renaøterea jocului] (2001), Die Fenster der Monade. Gottfried Wilhelm Leibniz’ Theater der Natur und Kunst [Fereastra monadei. Teatrul lui Gottfried Wilhelm Leibniz al naturii øi artei] (2004), Darwins Korallen [Coralii lui Darwin] (2005), Bilder bewegen. Von der Kunstkammer zum Endspiel [Imagini miøcate. De la cabinetul de curiozitæfli la actul final] (2007). 5
Page 1 and 2: w artæ + societate / arts + societ
Page 3 and 4: Aspirafliile celor care ar vrea sæ
Page 5: + (Debord) 129 Spectacolul ca iluzi
Page 9 and 10: arhiva færæ precizie, prea variat
Page 11 and 12: arhiva decît împinsæ pînæ la c
Page 13 and 14: arhiva - trebuie sæ afle în ce mo
Page 15 and 16: arhiva øi folosul cu totul special
Page 17 and 18: arhiva (Fig. 9): „Andromeda / fic
Page 19 and 20: arhiva 26. Michael Maier, Lusus ser
Page 21 and 22: arhiva 76. Helmut Grötzsch øi Jü
Page 23 and 24: arhiva Odatæ ce ideea unui muzeu d
Page 25 and 26: arhiva mare de instalaflii de artæ
Page 27 and 28: arhiva Istorisirea artei în noul m
Page 29 and 30: arhiva sæ onoræm cultura burghez
Page 31 and 32: arhiva vite de artæ. Însæøi ace
Page 33 and 34: arhiva O revendicare largæ în fav
Page 37: galerie 35
Page 41: galerie 39
Page 45: galerie 43
Page 48 and 49: Am aflat povestea aceasta în vara
Page 50 and 51: o întrevedere cu mine. Ulterior, d
Page 52 and 53: Din pæcate, n-am avut øansa unei
Page 54 and 55: Nu e nicio problemæ ca ruøii sæ
Page 56 and 57:
O prezentare vizualæ spectaculoas
Page 61 and 62:
galerie Nedko Solakov Discussion (P
Page 63 and 64:
scena Un spafliu al artei. Tradifli
Page 65 and 66:
scena Detail, photo: Studio Protoko
Page 67 and 68:
Details, photo: István Bíró scen
Page 69 and 70:
scena Yinka Shonibare MBE How to Bl
Page 71 and 72:
Neil Hamon Ben Roberts, C-Company,
Page 73 and 74:
scena Statelor Unite, dupæ locul l
Page 75 and 76:
scena The Biennale has no position
Page 77 and 78:
scena specificitate a artei romani,
Page 79 and 80:
scena David Lamelas: Time As Activi
Page 81 and 82:
scena 79
Page 83 and 84:
scena mare acuratefle, curatorul ar
Page 85 and 86:
scena cu Giovanni Carmine, curatoru
Page 87 and 88:
scena 4.13.81, 1987, Kurfürstendam
Page 89 and 90:
Noch Fragen?, 1998, installation, S
Page 91 and 92:
scena √ Nu, fiindcæ voiam de la
Page 93 and 94:
scena Stammheim, 1984, 300 × 50 cm
Page 95 and 96:
scena [Portocala mecanicæ]. Atunci
Page 97 and 98:
scena Note: 1. Kurfürstendamm, cun
Page 99 and 100:
scena Shoes for Europe, 2002, 16 mm
Page 101 and 102:
scena √ Aceste experimente le con
Page 103 and 104:
scena ¬ Efectele acestei izolæri
Page 105 and 106:
View from the exhibition, Neue Nati
Page 107 and 108:
scena în domeniul artistic øi o l
Page 109 and 110:
J. D. ’Okhai Ojeikere Headgear Se
Page 111 and 112:
scena superficiale, are, într-adev
Page 114 and 115:
Yael Bartana Productionsphotos, 200
Page 116 and 117:
constæ în presupunerea cæ israel
Page 118 and 119:
Martha Rosler Backyard with Bunker
Page 120 and 121:
aøa cum a fost pictat de vechii ma
Page 122 and 123:
What Happened to Us?, 2007, permane
Page 124 and 125:
centrul Bucureøtiului timp de o or
Page 126 and 127:
Page of the newspaper, What Happene
Page 128:
insert Stimatæ Redacflie, Mæ nume
Page 132 and 133:
5. Trebuie spus totuøi cæ „marx
Page 134 and 135:
29. Aluziile la explicaflia troflki
Page 136 and 137:
Debord øi autenticul Anselm Jappe
Page 138 and 139:
2. Ibid., §128 [p. 115]. 3. Ibid.,
Page 140 and 141:
21. Homer, Iliada, traducere în me
Page 142 and 143:
Teorie, autobiografie, strategie Vi
Page 144 and 145:
12. Perioada letristæ: aprilie 195
Page 146 and 147:
20. Cette mauvaise réputation, in
Page 148 and 149:
„Adeværul poate fi væzut øi î
Page 150 and 151:
5. „Codul Hays“ (dupæ numele l
Page 152 and 153:
13. În francezæ: maître et posse
Page 154 and 155:
16. În francezæ: là où était l
Page 156 and 157:
3. Filosof ceh (1926-2003), autor a
Page 158 and 159:
8. Intrarea în noua realitate a ca
Page 160 and 161:
11. Economia acestui text nu ne per
Page 162 and 163:
Solidaritatea dupæ un sfert de vea
Page 164 and 165:
Se pot da douæ tipuri de ræspuns
Page 166 and 167:
Un ræspuns întîrziat lui János
Page 168 and 169:
Orice s-ar fi întîmplat în cei
Page 170 and 171:
doar de niøte idealizæri. Aøadar
Page 172 and 173:
uia oare sæ pæstræm monarhia abs
Page 174 and 175:
Asta ar fi poate adeværat dacæ gu
Page 176 and 177:
programul revolufliei burghez-liber
Page 178 and 179:
susflii pe tot parcursul textului t
Page 180 and 181:
Drumurile s-au despærflit Încæ u
Page 182 and 183:
ca în sistemele premoderne. Preflu
Page 184 and 185:
Acest fenomen e atît de pregnant a
Page 186 and 187:
sugrumase ultimele mari revolte ale
Page 188 and 189:
vorbesc „verzi øi uscate“. Ace
Page 190 and 191:
ecologiste, feministe, gay sau quee
Page 192 and 193:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 194 and 195:
400117 RO Cluj Str. Dorobanflilor,
Page 196:
15 September 2007 Opening of the pr
show all

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

DescarcÄ revista Ã®n format PDF - idea