Descarcă revista în format PDF - idea

o întrevedere cu mine. Ulterior, din nou în Sofia, am adresat aceeaøi
cerere unei persoane sus-puse (o doamnæ, din nou) de la Ministerul
bulgar al Afacerilor Externe, solicitînd øi ajutorul unui curator (o altæ doamnæ)
care lucra pentru minister. Într-un mod politicos øi diplomatic, mi
s-a spus despre negocierile care se desfæøurau chiar în acel moment în
privinfla aceluiaøi subiect øi cæ o astfel de scrisoare, legatæ de proiectul
meu, ar fi privitæ ca total inoportunæ de cætre ambasada rusæ. „Pot sæ
pomenesc în materialul meu cæ nu sîntefli în largul dumneavoastræ în
a-i aborda pe ruøi?“ am întrebat-o pe doamna de la Ministerul de Externe.
„Aø prefera sæ n-o facefli“ a fost ræspunsul.
I-am fost prezentat apoi unei prospere femei de afaceri care avea legæturi
puternice cu Rusia øi, de fapt, avea legæturile care trebuiau. Amabilæ,
aceasta mi-a susflinut cauza øi, în cele din urmæ, a reuøit sæ discute
cu ambasadorul rus despre proiectul meu. Chiar dacæ acesta nu a refuzat
pe faflæ sæ mæ ajute, încæ nu era limpede dacæ într-adevær puteam
sæ mæ întîlnesc cu cineva din partea lor. Într-un final, graflie unei rusoaice
native (altæ femeie, cu o descendenflæ armeanæ pe sfert øi care, întîmplarea
face, e tot un curator internaflional care activeazæ în Bulgaria),
ambasadorul armean la Sofia a vorbit cu ambasadorul rus øi, imediat dupæ
aceea, a avut loc o întîlnire cu Dl P. øi Dl V. de la ambasada rusæ, la reøedinfla
acestuia din urmæ, pe 24 ianuarie 2007.
Dl P. øi Dl V. au fost foarte amabili øi au promis sæ-mi furnizeze copia unui
film difuzat de o televiziune rusæ în 2006 øi care trata despre subiectul
„bulgarilor-øi-al-armelor-noastre-ruseøti“. Cei doi domni mi-au promis
øi cæ o sæ încerce sæ aranjeze o întrevedere cu un reprezentant al organizafliei
ruse „R…t“ – organizaflie autorizatæ sæ comercializeze arme
la nivel internaflional – øi pe care poate cæ nu l-ar deranja sæ discute cu
mine despre proiectul meu.
woman, of a quarter-Armenian descent who, as it happens, is also an international
curator based in Bulgaria), the Armenian ambassador in Sofia had a word with the
Russian ambassador whereupon a meeting with Mr. P. and Mr. V. from the Russian
embassy took place at the latter’s premises on January 24, 2007.
Mr. P. and Mr. V. were both very kind and promised to supply me with a copy
of a film broadcast on Russian TV in 2006 that addressed “the-Bulgarians-and-ourown-Russian-weapons”
subject. The two gentlemen also promised to try and
arrange a meeting with a representative of the Russian “R...t” – the organization
authorized to sell weapons internationally – who hopefully would not mind a chat
with me about my project.
A few days ago, while standing-by in hope such a meeting, I read in the papers
that the negotiations were apparently taking a turn for the better and that new
terms that would please both parties were almost agreed.
I don’t know what arguments the two sides had offered to clear all the hurdles.
If I can make an educated guess, they were probably more serious than:
“Did the Russians ever obtain a license for using our Cyrillic alphabet over the centuries,
which as everybody knows, was invented by the Bulgarian brothers Cyril
and Methodius back in the ninth century, or for eating Lactobacillus Bulgaricus,
the tiny bacteria that makes the best yoghurt?” So, after all those years of wrangling
over property rights, I feel personally satisfied that, at least in the assault
rifle sector of the international arms trade, there will finally be relative peace.
Nedko Solakov
February 2007
Edited by Charles Esche
Acum cîteva zile, în timp ce aøteptam plin de speranflæ aceastæ întrevedere,
am citit în presæ cæ negocierile se îndreptau, pare-se, într-o direcflie
favorabilæ øi cæ noii termeni care sæ mulflumeascæ ambele pærfli erau
ca øi stabilifli.
Nu øtiu ce argumente au oferit cele douæ pærfli pentru a depæøi toate
obstacolele. Dacæ mi se permite o presupunere competentæ, probabil
cæ ele erau mai serioase decît: „Au obflinut vreodatæ ruøii autorizaflia
de a folosi alfabetul nostru chirilic de-a lungul secolelor, alfabet care, aøa
cum se øtie, a fost inventat de cætre fraflii bulgari Chiril øi Metodiu în secolul
al nouælea, sau pentru a mînca Lactobacillus Bulgaricus, minuscula
bacterie care produce cel mai bun iaurt?“. Deci, dupæ tofli aceøti ani de
gîlceavæ cu privire la drepturile de proprietate, eu personal sînt mulflumit
cæ, cel puflin în sectorul comerflului internaflional cu arme de asalt, vom
avea, în sfîrøit, o relativæ pace.
Nedko Solakov
Februarie 2007
Traducere de Alex Moldovan
48